Page 2 - 1924-17
P. 2
t>ag. 210 16-IX. 1924
Bilanţul unei lupte
de
Sebastian Bornemisa
>
La 26 Septemvrie se va încheia mijlocul poporului, reprezentând rarea feroce a legitimelor noastre
bilanţul unei avântate lupte, care toate clasele sociale, sbuciumăndu-se năzuinţi naţionele, — care român
a ’nfiorat pe-o clipă sălcia atmos de-acelaş crez în munca lor ^inte onest ar putea să se mai desolida
feră publică a acestei ţări. In a- lectuală, nu pot însemna un caz de rizeze de acţiunea studenţimei uni
ceastă zi vor apărea la bara jus demenţă colectivă. Că aveţi şi lo- versitare ?
tiţiei cele din urmă două figuri ale zince greşite, se poate, dar inspi Noi nu credem, că ar exista un
frământărilor studenţeşti, pe care în- raţia -d-voastră e din ogaşa nor astfel de Român.
viforata tinereţă i-a smuls din oga- mală a trecutului nostru, sunteţi De aceea, când se face încheierea
şul normal mai mult decât poate ideia naţională în marş, noul popas bilanţului acestei lupte pornită cu
ar fi trebuit, dând unuia dintre ei în pentru ziua de mâine.. atâta idealism şi cu atâta furtu
mână arma, ca mijloc de corecţiune. In acest chip mi-a apărut miş noasă energie curată, — trebuie să
Un fapt pe cât de simplu, pe carea d-voastră, desfăcută de orice se ştie şi acest lucru, că ţipătul
atât de adânc în complexul lui. De exagerări trecătoare şi mai ales li după dreptate naţională a studen
sigur, că el nu ţimei române din
se poate aşeza cu anii 1922—1924
uşurinţă în cu n’a fost un stri
tare sau cutare găt de ură, ci
categorie a cri unul de desnă-
melor celebre şi dejde şi de aju
judecătorul care tor !
ar vrea să-i facă Viitorul apro
analiză, va tre piat va verifica
bui să aibă, d(- cât de adânc a
cât cunoştinţe de pătruns în sufle
paragrafi, mai tele bărbaţilor
mult sentiment şi cârmuitori ai ţă
studiu de psiho rii acest strigăt
logie, pentrucă a fost
numai astfel va tatea lui.
putea pune în lu până atunci
mina ei cea a- să nu-i este
devârată fapta nimănui permis
studentului Moţa. subt cerul bine
Dar nu ana făcător al aces
liza acestei fapte loan I. Moţa şi Leonida Vlad tei ţări, ca să
în sine ne preo cei doui studenţi universitari arestaţi la Văcăreşti, al căror proces se va des- osândească cu
cupă. Ea este făşura înaintea Curţii cu juraţi din Bucureşti în ziua de 26 Septemvrie. vitregie gesturi
doar ultima des * şi atitudini, al
făşurare a acelor nobile frământări, beră de multe acuzaţii meschine, ce căror mobil au fost sentimente de-o
care şi-au fluturat ecoul dela un ca vi s’au adus din partea elemente tragică şi înălţătoare măreţie.
păt la altul al ţării şi Ia un mo lor subversive care au avut toată Peste ’câteva zile se va încheia
ment dat şl-au găsit justificarea a- înţelegerea pentru o întreagă gale definitiv bilanţul acestei lupte şi
proape integrală în cuvintele celui rie de criminali şi o jignitoare ri peste tragedia dela Văcăreşti se va
mai mare poet şi scriitor al zilelor giditate pentru d-voastră. Când v’aţi lăsa cortina grea a uitării.
noastre. Căci în adevăr, ce altceva ivit aşa sbuciumaţi şi când am în Cele două suflete tinere în a-
pot să fie, decât o justificare a ţeles că din diverse motive sunteţi vântul şi dragostea lor nemărgi
acestor lupte, cuvintele acestea ale aproape orfani cu altruismul vostru nită de neam, nu vor * pătrunde în
dlui Octavian Goga, pe care le generos, în sufletul meu, ca o rază clipa aceeâ, de sigur, imensitatea
pune ca o concluzie fireaseă a unui întârz'ată a tinereţii care s’a dus, unui da sau nu!
superb studiu de analiză socială: mi-a încolţit o pornire de apro Dumniavoastră însă, domnilor
„D-voastră, studenţi, prin instinc piere părintească sau de curată fră juraţi, aveţi datoria sfântă, să fa
tul suveran al tinereţii, prin impul ţietate..“ ceţi ca greul cortinei astfel să
sul de idealism al vârstei şi prin Dl Octavian Goga nu este singur, cadă, încât dincoace de scenă
acel spor de simţire care e apana dar este fără îndoială cel dintâi şi viaţa lor să-şi poată ţese fără de
jul firesc al generaţiilor viitoare, cel mai ales, care simte în sufletul prihană firul şi neamul românesc
aţi sesizat o primejdie şi v’aţi pus său mare această frăţietate curată să-şi poată aduce de-această luptă
deacurmezişul ei. Nu vă văd ca pe cu frământările studenţimei. Acum, totdeauna cu neţărmurită dragoste
nişte suflete înguste refractare la când aceste frământări s'au înche şi cu bucurie aminte.
ideile de progres, ci ca pe-o ex- gat într'o îndârjită voinţă de-a să
presiune nefăţărită a unui neam în vârşi japte pentru ameliorarea unor
treg. Zece mii de băieţi, smulşi din stări sociale bolnave şi pentru apă
