Page 3 - 1924-17
P. 3
15—IX 1924 CO S I N Z E A N A Pag. 21 i
S e r b ă r i l e î n a m i n t i r e a l u i A v r a m I a n c u
— Dela Ţebea la Câmpeni şi dela Câmpeni la Cluj. —
— Raportul redactorului special al „Cosinzenel“. —
Lăsând la o parte antipatica ri dela Tisa, în drumul lor biruitor spre înfiripat acum Panteonul unităţii
giditate poliţienească de care ofi Budapesta. Pământul, tată bun al noastre naţionale.
cialitatea nu reuşeşte să scape nicăeri, tuturora, adăposteşte deopotrivă pe In jurul lor e sfântă tăcerea lucruri
şi dacă alunecăm uşor peste veninul pe fiii cari s’au jertfit să-l desro- lor şijprofundă reculegere în suflete.
politicei mărunte, care n’a *
întârziat să turbure un colţ * * *
din atmosfera sărbătorească
a celor trei zile de pioasă A doua zi,- Duminecă, la
închinare, înţelesul curat al 8 şi jumătate, în Baia de
comemorărei lui A v r a m Criş asistăm la desvelirea
I a n c u a strălucit, spre ob bustului lui Avram Iancu.
ştească mulţumire, în con %: m E, după cât ni se spune
ştiinţa tuturora. Regele a stat «sa i*gjf J 1 Mi 1 i 1 dinainte, opera unui tânăr
în mijlocul poporului său, sculptor arădan, care s’a
şi deasupra amândurora s’a 1 .1 [ J I M R > inspirat după tabloul cu
mim
aplecat ca o binecuvântare noscut al pictorului Isco-
a trecutului asupra timpului vescu. O închipuire cam ro
de faţă, umbra eroică a ne mantică a viteazului Moţ, cu
fericitului crai al Munţilor. pistoale la brâu şi cu mâna
Atât, şi a fost de ajuns... pe sabie. Ca o garanţie des
pre valoarea artistică a bu
*
* * stului e de faţă d. Al. Le-
pădatu, ministrul Artelor,
Sâmbătă după masă, după care proclamă, într’o scurtă
ceasurile 5. suntem în cimi cuvântare, patronajul său
tirul dela Ţebea, unde odih Fotografie de Inginer Hossu. asupra tuturor monumente
nesc rămăşiţele pământeşti Desvelirea bustului lui Avram Iancu în Baia de Criş, lor. Pânza care acopere bu
ale chinuitului trup al Ian- Înaintea casei unde a murit eroul. stul cade, însă, şi b du
cului. E o zi liniştită de reroasă surpriză vine să des-
toamnă, cu adieri înfiorate, mintă însufleţirea ministe
cu tăceri prelungite. Go rială. DILacea, tânărul sculp
runul nemuritor al lui Ho tor arădan, a scos de subt
rea foşneşte uşor, ca prin mâinile sale rău inspirate
vis. Urcăm cu sfială, caşi un Avram Iancu ghebos, cu
cum am fi întrat, subt cu faţa cât pumnul şi cu o
pola cerului, într’o vastă ca privire ştearsă, ţinând în
tedrală. Vorbim pe şoptite, mână un ciot de’sabie cât
caşi cum morţii ar putea să un cuţit de bucătărie.
se deşepte. Ne uităm în Impresia generală nu se
fioraţi, în jurul nostru, caşi poate ascunde. O atmos-'
cum nimeni n’ar mai fi um feră de jenă s’a coborît
blat pe aici, de-atunci. Pre de-odată. DI Al. Lepădatu,'
şedintele „Asociaţiei“ din care nu încape nici o în
Sibiu, d. Vasile Goldiş agaţă doială, nu văzuse bustul,
de crucea de piatră a mor are un aier întrebător, şi
mântului o coroană de stejar par’că şi-ar cere scuze. Câ
cu panglici tricolore, adău ţiva ne interesăm: Cum s’a
gând o scurtă cuvântare, din putut întâmpla acest neplă
care se desprinde, senten cut incident. Ni se spune
ţios, învăţătura: că răspunderea întreagă
— „N’are <jrept la viaţă, cade asupra administraţiei.
poporul care rămâne nepă In solemnitatea emoţionată
sător în faţa mormintelor a festivităţilor, îmi .vihe în
glorioase ale trecutului său“. minte o pagină hazlie de
Alte flori se cern din bel literatură. Subprefectul din
şug peste groapa celor doi Fotografie de P. Borteş. schiţa lui Daudet, făcând
bravi tovarăşi ai lui Avram Moţii şi moaţele călare pe cai vin la Câmpeni pentru versuri...
Iancu, nenorocosul prefect întâmpinarea Familiei Regale. Ne recompensează puţin
Ion Buteanu şi năpraznicul drumul la casa unde a mu
tribun, popa Simion Groza. Alături, bească. Aici în vârful munţilor, unde rit Avram Iancu în Baia de Criş. Pe
sunt cele şaptezăci şi două de mor a pulsat de-alungul veacului cel lângă noi se strecoară note rătăcite de
minte ale soldaţilor morţi în luptele mai dârz elan spre libertate, s’a fluer, 0 agonie tristă, epilogul tra~
