Page 13 - 1924-22
P. 13
I
30—XI 1924--------------------------------- - - - - - - - - - - - C O S 1 N 2 E A N A - - - - - - - - - - - - Pag. 289
şi' pianişti cehoslovaci, o tânără Ca la noi la nimeni. In fru POLITICE .
artistă transilvăneană, modestă şi moasa sa cuvântare din Aula Uni
graţioasă, se va înfăţişa înaintea pu versităţii din Cluj, dl prof. lorga Un om politic pribeag. — D-l
blicului clujan ca să facă încă vorbind înaintea unui public imens Ştefan Rădici, şeful republicanilor
odată dovada geniului artistic ro despre »istoria universală“, în trea croaţi, îşi părăseşte ţara pentru a
1
mânesc, Domnişoara Ana Voileanu, căt a adifs vorba şi despre meşte doua bară, căutând refugiu în stră
profesoară de pian la Conservatorul şugul zidirii la Români. Comparând înătate.- Deocamdată a poposit' pe
5
d n Cluj, nu e încă destul de cu subt Un văl străveziu de ironie fină marginea lacului Genevei, în Elveţian
noscută publicului din Capitală, şi noua catedrală ce se ridică măreaţă Dar, e mar mult* ca probabil, èâ va
acesta e unicul său cusur. Peste în inima Clujului, cu frumoasele lua 'în curând drumUl Moscovei;
h )tare, admirabilul său talent a biserici şi mănăstiri pe cari domni unde-1 aşteaptă d-l^Smirnov, preşe^
găsit însă o apreciere mai mult de cucernici* le'ridicau'din- piatră \n- dintele aşa n ü mi ter Internaţionale
cât măgulitoare. Gazetele din Berjin, tru amintirea unei ¿bîruinţi sau în ţărăneşti cu braţele deschise. ->
djpă ccncertul pe care l a dat acolo, tru ' iertarea păcatelor, a 'spus că Mişcarea autonomiste din Croaţia
au salutat-o dela început ca pe una nicâiri — deşi a umblat multă alunecă astfel pe povârnişul aven-
din cele mai bune interprete a lui lume — nu â văzut o biserică din turei, Noul guvern delà Belgrad? în
Bach. Aici, la noi acasă, a cucerit beton armat, aş* cum se face'la fruntea bâftţia s’a aşezat din nôu
¥
demult o unanimă admiraţie pentru Cluj. Ne având teamă că păreţi* se bătrânul patriarh al politicei pan-
t
nobila sa siguranţă muzicală şi vor surpa ca în legenda Mănăstirii sârbeşti; d-l Pasfci, a ordonat ares
pentru interpretarea profundă a ma Argeşului, Manole cel modern poate tarea fugarului. D. Radfci va fi dat
rilor capo d’opere. Cazul domni ridica zid peste zid, turn p?ste turn îft judecâtă pentru , trădare de
şoarei. Ana Voileanu ni se pare un până în norii cerului: Va putea'ast- patrie, având să răspundă peritru
simbol, de aceea îl relevăm cu de fel să înalţe acţiunea sa / separătiŞtă şi atfti-
osebire. Ardealul trebuie să-şi a- dinastică, şi va fi, de-abună seamă,
runce în larg, bogăţiile sufleteşti, „Mănăstire ’naltă osândit în lipsă. Pribeagul fruntaş
rămase până acum cam în umbră... Cum n’a mai fost altă“ pol,tic va aştepta să se întâmple
Să ne desgropăm comorile ! schimbările dorite'de el, adică re
* dar din ea nu va mai respira arta voluţia, pentru a se putèa întôarce
superioară a pietrii meşteşugit şi acasă. Dar, cine ştie dacă speran
Pe scara norocului. — Am avut trudnic cioplită cu flori, şi steme ţele ¿ale se vor îndeplini.? Poporul
norocul să auzim din nou, serile domneşti, a bolţilor măestrit îmbi croat va prefera, poate, să-şi reali
trecute, pe tenorul Traian Grzăvescu. nate, a brâurilor de adevărată dan zeze revendicările pe calea utiei
Nu sunt decât doi ani, de când telă în piatră sau a turnurilor sub bune înţelegeri, respingând ideia
fericitul cântăreţ de astăzi apărea ţiri şi elegant înălţate. Vom avea violenţei primejdioase pentru toţi.
pe scena Operei române, lansând deci ceva asemănător nu frumoase înlâmp’ările „din Jugoslavia ar
splendidele sale note făcute în faţa lor noastre biserici de tradiţie na putea să servească drept pildă şi
unui modest public provincial. Ó. ţională, ci uriaşelor „sgărie nouri' altora, .‘poarta d-ïùi/'Ştefan Rădici
Popovici-Beyreuth îl trata uneori americane cari sunt făcute numai îşi arevtâîctil ei! Partidele politice,
cam aspru. In 1921 túsese încă nu pentru comoditatea trupului nu şi oricât âr'fi de îndrăsneâţă doctrina
mai un modest corist! Astăzi, Gro- pentru înălţare sufletească. Ceea ce lor, primë'sd o’ complectă îndreptă
zăvescu are la activul său câteva nici un oraş românesc nu are — ţire, din clipa în care ele se pricep
succese răsunătoare (putea oare să afară de Alba-Iulia catedrala înco să se pună de acord- cu evoluţia
aibă altele, cu vocea lui?) pe scena ronării ridicată în 2—3 luni — bi firească a ţării unde. s’au născut.
Operei din >Viena, şi se pregăteşte serică şi încă catedrală de beton Iată pentruce ■ partidul' iabufrist al
să treacă Oceanul în mult râvnita armat, va avea Clujul. Vom avea noi. d-lui Mac Donald, care e un partid
v
patrie a dolarului. înainte de a pleca, Şi iată de ce în fruntea acestei socialist, a reuşit să ajungă, măcar
1
şi-a adus aminte de locurile de fugare înseilări am pus cunoscutele vremelnic,. la conducerea Angliei
unde şi-a luat sborul, şi ¿a, venit cuvinte de muşcător-dureroase con tradiţionaliste. K Radiera fost silit
şă cânte la Cluj. Spre regretul nostru, statări: „Ca la noi la nimeni“. ; să fiifeă, şi partidul ţărănist din
am fost siliţi să-l ascultăm de data T. B. Croaţia va fi dîsolvât, pentrucă au-
aceasta la Teatrul maghiar, unde tonom.iştiî delà Zagreb n’au pri
i se plăteşte 40 rţiii M pe fiecare y „ * ceput* âce'sţ adevăr.'In loc să creeze
seară. La D Popovici-Beyreuth avea un partid politic prègâtit cu reali
o leafă de 5000 lei pe lună... No Brezeanu Ta Cluj. Marele nostru tăţile .clipei şi* gata de mtincâ, au
rocosul.tenor a declarat la gazet*, artist Ion Brezeanu va fi oaspele dat naştere unei agitaţii sterpe şi
că s’ar fi dus şi la Bucureşti, dar Clujului două seri de-arândul. El unei periculoase răscoliri de patimi.
d. Georgescu, directorul Operei, de- va juca celebrele roluri din Sylok Prietenii delà Bucureşti ai d-lhi
acolo nu i-a oferit decât 6000 lei i şi Ţg.nul Baron, dând astfel pri Rădici ar âvea prilejul să îâ a-
de, fiecare reprezentaţie. Oh, cifre lej şi Românilor Clujeni ca să-d ' minte.'.. **"■•' *•'' ' ;
> li -V.
< i
- i
le!... Pentru ce nii le-a uitat d. Gro- cunoască măestria desăvârşită cu
zăvescu , cel puţin când, a trecut care a -interpretat' atâtea roluri pe
graniţa ca să. se întoarcă în -ţară? scena Teatrului Naţional din Bucu
Să nu se supere* nimeni, dar nouă reşti. — E de prisos,-credem să mai Sterilitate parlamentară. Am
ne miroase aici a puţin parvenitism. adaugănv că am dori sâ-1 vedem în ajuns în ajunul vacanţei Crăciunutui
Noroc, că artiştilor li se iartă multei... Ardeal cât mai des pe ilustrul nos şi nu suntem' în măsură Să în-
tru artist, care este o podoabă a crestăm pe' răbojul nostru nrciun
1
J
•^scenei române. -W .-te rod vădit al sesiunei. Corpurilor
;
* " t; ?r : . ‘ v *' r- i. •' • • . l
;
. . îş -W .c
• * * V. ** ■Liţ'.- j.' *■ î».
