Page 14 - 1924-22

Pag. 290 ■ »------------------------- ------ C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - -------------------------------30—XL 1&24
j
legiuitoare. In afcră.de palpitanta DIFERITE ciune ironică. Deunăzi, contesa Ka­
chestiune a paşapoartelor, care a rolyi a povestit unui ziarist urmă­
fost punctul culminant al scanda­ Afacerile, mai întâi! Teatrul toarea anecdotă:
lurilor delà Cameră, şi care se Friederiksberg din Copenhaga e Bunicul contesei, ffaimosul mi­
discută acum mai mult în cabinetul condus actualmente de marele actor nistru^ luliu Andrassy,^care a repre­
judecătorului de instrucţie; în afară, Emil Wolf. Operete, drame, comedii zentat Austro-Ungaria la congresul
apoi, de câteva discursuri, aproape toate se bucură la acest teatru de dela Berlin, în 1878, ridicase împo­
toate inutile, la lunga desbatere o egală favrare, şi pentru a pregăti triva sa indignarea tuturor magna­
asupra Mesajului iţgal, Parlamentul programul de iarnă, Wolf şi-a al­ ţilor din pricina legăturilor de prie­
delà Bucureşti nu ne-a oferit nimic. cătuit repertoriul. Dar iată că d. tenie pe cari le avea cu celebrul
Nu ne-am prezentat cu sacul, la IOrgensen, proprietarul teatrului, ceru pictor ungur^Munkacsy/autorul ta­
pomul, foarte puţiji lăudat, al legi- să vadă şi el piesele cari vor fi bloului vestit: „Cristos înaintea
ferărei liberale. Dar nici cele mai jucate în cursul stagiune!, ca să-şi lui Pilat*.
şlâbe iluzii asupra culesului nu dea părerea. Le încărcă pe toate în Andrassy, plictisit de' ’imputările
s'au îndeplinit. Nici proiectul de automobil şi plecă spre casă cu cari i se făceau de către prietenii
buget pe anul viilor nu s’a depus, volumele, să le studieze. săi, îi întrebă într*o zijdacă ¿¡ştiau
deşi nu mai e decât o lună până A doua zi se întoarse la teatru, cine a fost Rafael.
la aplicarea liai, pici legea electo­ şi/cam încruntat, le aşeză pe masă — Se înţelege 1 Ce întrebare !
rală £ei nouă nu s’a arătat, deşi a în două vrafuri inegale. — Da, ştiţi, răspunse vesel An­
fost Anunţată, nici reforma adminis­ — Piesele acestea, zise el, mân- drassy. Dar aţi fi foarte încurcaţi,
trativă nu se cunoaşte, deşi a fost gâiând preteneşte vraful cel mai dacă ar trebui să-mi spuneţi cine
făgăduită. mic, poţi să le joci. Câte despre era ministrul Afacerilor străine pe
D. ion Brătianu ştie că aceasta acestea, — şi degetul său. arătător, timpul lui Rafael.
va fi ultima sesiune parlamentară se îndreptă sever spre vraful cel Gloria oamenilor politici trece; a
a guvernării sale. De aceea, nu se mare, — nu le vei reprezenta în artistului "rămâne.
grăbeşte să-şi voteze legile cerute teatrul meu. U
de aplicarea Constituţiei. Partidul — Ş' pentru ce? se răsti actorul. ♦
liberal câşt'gă astfel timp. Dar ce Mi se parecâ nimeni nu poate să
câştigă ţara? judece mai bine ca mine valoarea... Propagandă originală. In vre­
« - ; — Nu e. vorba de asta, răs­ mea din|urmâ, f meile nemulţumite
♦ numai cu rostul lor din jurul bu-
punse Jbrgensen. Dumneata j oci pe
scenă, ce-ţi pasă, dar eu ce fac cu cătărieifşi^cea mai sfântă chemare
„Acţiunea românească“. Avân­ bufetul? Nu vreau ca asta să pri- a kr: creşterea copiilor, au luptat şi
tul, pe c&Te l-a luat în ultima vreme mejfuiască negoţul meu. Pentruce pentru drepturi politice. După mari
mişcarea pentru mântuirea ideii na­ să pierd eu, penţrucă d urnita le îţi greutăţi, în unele ţări, ca^de exem­
ţionale, a dat naştere încă de-acum vine bîne să joci piese în trei acte, plu în Anglia, au izbutit să câştigai
un an printre intelectualii din Ar­ pentru cari nu se face pauză decât aceste drepturi. Pentru a-şi avea şi
dea , în majoritatea lor profesori de două ori ? ele deputaţii lor în cameră, în tim­
1
universitari, unei grupări întitulate: Wolf cedă, şi iată pentruce bunul pul alegerilor .multe din ele cutree-
„Acţiunea românească*. Iniţ atorii public din Copenhaga nu ascultă la rau ţara făcând ’propagandă ¿între
şi conducătorii acestei grupări au teatrul să decât drame sau operete femei. Acum într’un ziar, la „pag na
organizat câteva frumoase întrunirii cari îl silesc să-şi potolească foamea ftm ii“ vedem o interesantă foto­
c
publice, în care s’a vorbit cu multă sau setea, la bufet, cel puţin de grafie a uneijprepagandistef cu to­
inimă despre primejdia invaziei stră­ trei ori pe seară. tul originale: „Miss Gwen Went­
inilor, şi aveau de gând să ţină în worth care — reproducem întocmai
iarna aceasta mai multe conferinţe * \\- ♦ după ziar — s’a distins în recen­
la Cluj, lămurind o seamă de prob­ tele alegeri din Anglia, prin propa­
leme în legătură cu însăş ex'stenţa Gloria care rămâne. — Con­ ganda sa printre femeile alegătoare.*,
ndastră ca neam, înţelegând ana­ tesa Karoly, soţ a contelui Mihai cutreerând ţara „în automobil şi pe
poda datoriile sale faţă de menţi­ Karolyi, fostul preşedinte al repu- cal, ţinând discursuri şi făcând me­
nerea ordinei, guvernul a interzis blicei maghiare, trăieşte în mo- najul mamelor cu copii, duse la vot“'.
aceste conferinţe, deşi vorbitorii a- entul de faţă într’un mic hotel Curioasă şi originală propagandă..
nunţaţi, profesori universitari, advo­ Sn Londra. Această femee, una din Nu-i aşa? Femenistele noastre ar
caţi şi medici de ftunte, prezentau cele mai celebre frumuseţi ale Eu­ face-o asta? Ş’ cu tote că în An­
toate garanţiile seriozităţii Acum de ropei, se străduieşte în momentul glia se face, totuş dintr’un articol
curând „Acţiunea Românească“ a fă­ acesta să-l convingă pe amiralul din aceeaş „pagină a femeii“ aflăm
cut să apară şi o revistă, purtând Horthy să-i înapoieze bijuteriile sale că din „nouă femei alese în parla­
acelaş titlu, la care colaborează până rămase Ia Budapesta. Averea con­ mentul trecut, nu sunt decât patru
aCum dnii Valeriu Roman, Valeriu telui Karolyi a fost, după cum se în cel actual“. Lucru şi mai curios.
Pop, I. Cătuneanu, dr. luliu Haţie- ştie, confiscată, dimpreună cu po­ Se pare că nici între femei nu a
ganu, Ion Istrate şi alţii. Noul or­ doabele nevestei sale. trezit ecou chemarea orig nalei
gan de apărare naţională se înfăţi­ Aceasta a trecut de-atunci prin propagandiste... T B.
şează în excelente condiţii redacţio­ grele încercări, şi-şi aminteşte cu *
nale, şi nădăjduim că dreptul la melancolie mândria ei grotească
viaţă va fi înţeles de publicul nos­ deraltădată. Dar, femeie deşteaptă Cele mai mari biserici din
tru cetitor. după cât se pare, ştie să amestece lume. Cele mai vechi şi mari bise-
' * t
♦ în regretele sale şi puţină amără­ cici sunt din veacul 11 şi 12, zidite