Page 8 - 1925-12-13
P. 8
Pag. 176 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 10—VII 1925
CADAVRUL MEU
de MUNTEANU-MIO
M’am născut sărac. Tata era popă Prin coridor s’aud paşi. Am găsit după două ore, un e-
şi cânta pe toate tonurile cele opt Sunt paşi şovăelnici şi cercetă vreu. Nu ştiu pentru-ce am o re-
glasuri cerând bani. tori, cum sunt paşii animalului de pulsiune pentru acest neam. Să fie
Foarte strâmtorat fiind într’o zi, pradă. poveştile copilăriei, cu jidanii cari
după-ce i se refuzase o sumă buni E El ! îl voi vedea cinic şi des- varsă sânge de creştin în pâinea
cică de bani din partea unui fruntaş gustător. Va râde cu ură pe când lor, sau...
al satului, la liturghie în loc de eu voi iscăli contractul blestemat. Era evreul.
„Dâ-ne Doamne“, ar fi cântat cu Ce-mi pasă! Voi avea bani ! — Voi să-ml vând cadavrul. Sunt
lacrimi în ochi: „De ce nu-mi dai Uşa se deschide. O umbră se poet. Dvoastră disecând pe un ca
miia, creştine Ioane, că-mi flămân strecoară şi după umbră... pro- davru al unui om inteligent ca şi
zeşte la şcoală băiatul?“ prietăreasa mea. mine, veţi găsi poate secretul vii
S’a muiat creştinul şi i a răspuns — Credeam că are să vină dracul. torului... eu n’am lipsă de cada
cântând: „T«-eci pe la mine Părinte — Nu vorbiţi astfel Domnul meu. vru... n’am mâncat de zile... îmi
după liturghie, fac eu rost“. Vă pierdeţi uşor sufletul. trebuesc bani.
La optsprezece ani îmi muriră — Ştiţi poate ceva despre El? — Vtţi muri în curând?
părinţi. — Nu, nu ! — Foarte repede !
îmi luai cu chin cu vai bacalau Şi a eşit trântind uşa. — Cât cereţi?
reatul. Ce rămâne de făcut unui om ca — Zece mii.
Cum n’aveam altă diplomă, mă mine? — Două.
declarai poet. Să fure? Nu! Să moară! Mă — Şase.
Mai lipseau versurile; lucru uşor vedeam mort... Şi atunci un vers — Cinci.
de tot. Am început a scrie versuri duios se născu în adâncul sufle Am iscălit contractul şi chiuind,
albe. Negre mi-au fost însă zilele, tului meu. ne mai simţind frig, m’am strecurat
după aceste versuri albe. Nici un — Vedea-îmi voi cadavrul... ca într’un restaurant.
codru de pâine neagră nu-mi a- davrul... — Mă grăbesc, chelner!
duceau. Ca şi un cui mi se înfipse în Gazda mă aştepta cu o cutie
Am vândut din ce mi-a lăsat mica creer acest cuvânt: cadavrul. mitică.
moştenire, dar a sosit un timp când Ce vrea? De ce îmi străbate — V’am pachetat resturile de ţi
nu mai aveam ce vinde. mintea acest cuvânt? De ce văd garete rămase şi un guler, rugân-
Sosi iarna albă cu mizeriile ei negre. în juru-mi numai cadavre? du-vă să plecaţi, deoarece camera
Urla vântul afară; urla în odaia Am găsit! Cadavrul îmi va fi am dat-o unui Domn care plăteşte.
mea strâmtă mizeria. Un pat sără mântuirea. 11 voi vinde de pe acum,
căcios, o masă nevopsită şi un scaun fiind în viaţă. Voi trăi, iar după — Poftim aici o mie de lei.
şchiop, se văitau când le atingeam. moarte treaba lor! Ce-mi pasă ce — Ăştia sunt banii dracului, nu-i
Nu mâncasem de trei zile şi nu vor tace cu stârvul meu ! primesc. I-aţi primit azi noapte pe
mai aveam ce vinde. Toţi generalii dorm adânc înain când îl chemaţi !
Petre Schlemihl şi-a vândut umbra. tea unei lupte hotărâtoare. îmi era După două minute se reîntoarse.
Sărac de spirit i-a plâns pierderea. frig, dar adormii şi aşa. — Eu trebue să primesc banii
Ah ! dacă aş găsi şi eu pe cineva Am avut un vis frumos... fru pentru chirie. Treaba Dtale dacă îi
să-mi cumpere umbra. mos cum numai visurile sunt. Eram ai dela dracul, păcatul nu e al meu.
Am chemat pe acel ce caută astfel mort în vreo zece exemplare şi al Se pare că norocul a auzit că
de mărfuri, pe cel ce caută pier unsprezecelea era viu. Lumea se am bani, pentrucă îmi deveni tovarăş.
derea sufletelor. înghesuia în jurul meu, oferind Am scris versuri minunate şi am
— Cine vrea să-mi cumpere preţuri fantastice pentru cadavrele câştigat bani şi mai minunaţi.
umbra ? mele. Am întâ'nit-o şi pe „Ea“.
Viscolul de-afară îmi sparse gea — Un milion ! Ne iubeam. Un prietin (numai
mul, aruncându-mi în faţă un pumn — Două ! ăştia sunt în stare să facă aşa ceva)
de ză'padă. — Plătesc în lire sterline! îmi sărută într’o zi logodnica. Onoa
Am mai strigat de două ori, du — Eu în dolari. rea trebuia să mi-o spăl în sânge
pă cel ascuns în pietre, dar n’a — Daţi-mi numai lei! (proprietăreasa mă sfătui s’o spăl
venit nimeni. Şi-am plecat într’o dimineaţă fri cu apă caldă).
— Poate nici diavol\ nu este? ! guroasă să-mi vând cadavrul. A doua zi trebuia să duelăm.
Drace, dacă eşti vino ! Te-a che Un neamţ mă întâmpină: Ridicai arma, când două braţe slabe
mat Faust, te-ai arătat. Te chem — Sunteţi tinăr şi viguros. şi osoase mă opresc. Era evreul,
vrăjitoarele cu suflet murdar, te Mi-e teamă să nu mor înaintea cumpărătorul cadavrului meu.
arăţi. Vino, şi arată-mi-te. Nu-ţi Dvoastră. Ce folos că vă cumpăr, — Nu vă permit să duelaţi. Nu
trebuie umbra, îţi voi vinde sufletul. n’o să vă pot diseca. vreau să am un cadavru ciuruit de
Simt cum foamea îmi suge pu — Voi muri în curând, Dle Doctor! gloanţe, Am cumpărat un cadavru
terile, chemând în ajutoru-i moartea. Zău am să mor! Numai cumpă- întreg. Am plătit cinci mii lei, vreau
Sunt tânăr şi aş vrea să trăesc. raţi-mă ! să ştiu pentru ce am plătit.
Ajută-mă! M’a dat afară! In mijlocul hohotelor de râs,
