Page 7 - 1925-20

30—X. 1925 ------------------------------ - - - - - - - - C O S I N Z E A N A Pag. 279

CÂNTEC O POVESTE DE IUBIRE
GEORGE VOEVIDCA
Dumbrava doarme 'n clar de lună.. - MOTIV DE NUVELĂ -
In umbra ei, cu şoapte line de GH. N. FĂGET
> blând farmec de poveşti s'adună
iubirea grea să mi-o ’nsenine... O poveste simplă, ca toate po­ Şi pe rând îşi aducea aminte de
veştile de acest fel... tot ce a spus, cum a spus, ce ge­
Chip drag în pâcle năluceşte. S’au întâlnit pe neaşteptate şi au sturi făceâ.
Tăceri şi-odihnă, creşte somnul. vorbit despre lucruri mărunte: de­ Cum şi-a ferit o şuviţă blondă
Aicea- s singurel cu Domnul. spre vreme şi despre cărţi; şi-au de păr ce-i cădeâ în ochi, cum la
— Vorbeşte, visul meu, vorbeşte!.. amintit fiecare întâmplări din viaţa fiecare vorbă i se schiţa în colţul
°8§#§8° de şcoală: teze, examene şi pro­ buzelor un zâmbet, care acum eră
fesori suciţi. vesel, acum trist, ironic şi pro­
GÂNDURI NECĂJITE El a vorbit puţin ca de obicei. miţător ...
GH V BUTNARIU Ea a vorbit frumos. S’a întors târziu acasă şi s’a cul­
Şi toţi ceilalţi din societate au cat aşa îmbrăcat cum erâ, cu capul
Tomnatic vânt începe-acum să bată vorbit multe şi nespus de plictisitor. înfierbântat de gânduri.
Pe câmpul gol şi supt şi pustiit, Şi s’au despărţit... — Hotărât, o iubesc. O nebunie
*
Prin pomii trişti, cu frunza lor uscată, * * de dragoste pe care nu am dorit-o
In sufletu-mi de gânduri răvăşit. O după amează limpede de toamnă. şi oe care nu mi-o pot explica.
\ Soarele coborâ lin pe asfinţit. In Dimineaţa l-a găsit învârtindu-se
Greoae neguri peste sat se lasă aer plutea răsuflarea sănătoasă a nervos în patul care i se părea prea
Şi cânii urlă ’n praguri a pustiu, pământului. strâmt şi Incomod...
Şi frigul ud îşi face cuib în casă In seara aceia Dorin Niculescu, Toată noaptea fusese o luptă
Ce'i pasă lui că doară's încă viu ? dârză între un sentiment care îi
în loc să se îndrepte ca de obicei
spre odăiţa lui plină de cărţi, de pătrundea hoţeşte în suflet şi ra­
O, cum aşi vrea-o eu eternă vara, visuri şi de sărăcie, porni încet pe ţiunea care-i spunea limpede, că
Atât de darnică cu cei sărmani! o cărărue ce se încurca printre sălcii. totul e o prostie.
La sânul ei uitaserăm povara Pentru întăiaşi dată simţea că * *
*
Acestor pământeşti şi sarbezi ani.
poartă în suflet o povară dulce, ca Dar cine poate lupta cu inima
un vis de copil... sa? Erau clipe când se simţea ne­
Ci ea s'a dus în zbor de rândunele De ce ar fi vrut să rătăcească o spus de ridicol. Şi atunci scote â
Nu i soare cald cu greeri cântăreţi. veşnicie singur, numai cu visurile rând pe rând în faţă, defectele tu­
Nu-s pajişti verzi să stau visând pe ele. lui nelămurite? turor femeilor pe care le cunoscuse,
Stigleţii doar aleargă prin scăeţi.
Şi cu cât valea se umplea mai sau despre care citise. Şi pe dânsa
mult de umbră, cu cât liniştea se o găsea la fel ca pe toate celelalte.
Şi-atâtea griji! ce bună-ar fi o'blană! aşternea mai leneşă, cu atât simţea Mai rău: Puneâ de partea ei de­
Ce-aşi râde eu de viscol şi de ger! mai lămurit că nu era singur. fectele tuturora.
Dar nimeni nu-i să-şi facă-aşa po- Pretulindeni în jurul lui, ori în­ Şi ore întregi îşi frământa mintea,
[mană. cotro îşi întorcea ochii, se des­ jurându-şi de o mie de ori s’o oco­
Nu's lemne, pâine nu'i şi sunt stingher.
prindea ceva din chipul şi din lească din drum, s’o uite şi s’o
mişcările ei. disoreţuiască.
Şi cum în lung şirag se duc cocorii Ici mlădierile unei sălcii, dincolo Şi când credeâ că data asta îşi
Plutind în zarea-atâtor dimineţi, murmurul frunzelor îi aduceau a- va ţine cuvântul, fără voie îi pă­
Mereu mai reci mă'mpresură fiorii, minte de ea... trundea în suflet amintirea unei şu-
Pe urma lor, veni-vor nouri de nămeţi
°8§<|$8°
C Â N T E C Eşti ispitit să crezi că
A. ZEGREANU aceşti doi tineri se
f
plimbă cu capul in ios,
De bate vânt de toamnă
Pe pajiştea iubirii. pe bulevardele Pari­
Şi aduce întristare sului, când de fapt ei
Pe fruntea amintirii,
umblă normal. Fiecare
Nunseamnă încă moarte, insă poartă in faţă o
Nici lacrimă, nici jale, păpuşe îmbrăcată, cu
Nici tu să pleci de mine picioarele îndreptate în
De-aici pe-o altă cale...
sus. Astfel de departe
...Viaţa ne aşteaptă iluzia optică e com­
Cu zările deschise, plectă,
Cu imnuri de iubire,
Cu farmece de vise...