Page 2 - 1925-22

Pag. 306 • — C O S 1 N 2 E A N A . . - 3 0 —XI. 1925

R E V I S E T L E L I T E R A R E

de
ALEXANDRU HODOŞ

Suntem în plină criză a re­ publicului cetitor delà noi, şi găsit un leac chiar pentru si­
vistelor literare. Viaţa celor s’o învingă? S’a vorbit în pri­ tuaţia în care suntem. Nu zicem,
mai multe dintre ele atârnă de mul rând, cum era şi firesc, că am descoperit soluţia mira­
un fir de păr. Câţiva tineri în­ despre vina acestuia din urmă. culoasă, un fel de metodă
sufleţiţi se strâng în jurul unei (Intr’o epocă de agresiv mate­ Voronoff, pentru a prelungi via­
mese de redacţie, unul dintre rialism, cetăţeanul român nu ţa revistelor în agonie, dar ni
ei ia un creion şi o filă de jertfeşte, pe an, pentru des­ se pare că a mai rămas un a-
hârtie, şi face o socoteală opti­ fătarea lui sufletească, nici a- devăr care nu s’a spus. Iată-1.
mistă adunând unele subt al­ tât cât îl costă, într’o lună, Nu sunteţi şi dumneavoastră
tele cifre reprezentând abona­ patima fumatului.) Alţii au po­ de părere, că înainte de a în­
mentele viitoare, şi revista a- menit, cu multă îndreptăţire, cerca lansarea unor reviste noui,
pare. O lună, două, trei, un desigur, despre o oarecare dez­ scriitorii noştri tineri, — ale
a n . . . Revista nu e rea. Mai orientare a literaturei însăş, căror elanuri de independenţă
mult decât atât. E excelentă! regretând lipsa adânc resimţită sunt, se înţelege, lăudabile, —
Tipar îngrijit, hârtie fină, ilu­ a unui spirit îndrumător la răs­ ar face mult mai bine să se
straţii admirabile, colaboratori crucea în faţa căreia ne găsim grupeze în jurul celor câteva
talentaţi, o nouă generaţie în­ astăzi. Insfârşit, s'au făcut, ca reviste mai vechi, cari au fă­
zestrată cu daruri minunate. deobicei, aspre mustrări statului, cut cu prisosinţă dovada pu-
Toate aceste însuşiri laolaltă, şi care risipeşte zeci de milioane, terei lor de rezistenţă faţă de
fiecare în parte, prevestesc o iz­ anual, pentru întreţinerea aşe­ greutăţile vremei? Pentruce să
bândă sigură. Nu mai trebuie alt­ zămintelor de teatru şi de o- se irosească atâtea energii în
ceva decât trei patru mii de cititori. peră (şi, după părerea noastră, încercări mereu neisbutite, şi
Cu toate acestea, deziluziile bine face) dar nu se gândeşte să nu se concentreze toate ener­
încep chiar delà al doilea nu­ să vină în ajutorul publicaţiilor ro­ giile într’un singur mănunchiu?
măr. (Potrivit unei vechi tra­ mâneşti, uşurându-le existenţa. Acesta este de altfel cusu­
:
diţii, cel dintâi număr al ori­ Dar toate criticile şi toate rul nostru naţ onal: lipsa de
cărei publicaţii româneşti se observaţiile aruncate în cum­ continuitate. Căci o instituţie
vinde ca pâinea caldă, — din păna judecăţii obşteşti sunt de culturală, ca şi o operă de le­
curiozitate.) Şi după şase luni piisos, dacă de pe urma lor nu giferare, nu se improvizează.
încep vacanţele silite, tot mai poate răsări o îndreptare a Improvizaţiile au o soartă efeme­
dese, până când din proectele răului de care ne plângem. ră. Nu e deajuns capatru-cinci
delà început nu mai rămâne Materialismul epocei noastre nu tineri scriitori, ori cât ar fi de
nimic. O filă de hârtie, arun­ va fi ucis atât de uşor. Pe merituoşi, să hotărască edita­
cată într’un colţ uitat, pe care oameni trebuie să i luăm, de­ rea unei reviste literare, pentru
creionul optimista înşirat când­ ocamdată, aşa cum sunt. Pre­ a avea imediat răsunetul dorit.
va, pe coloane mărunte, cifre ocupările noastre literare, până Ei ar face cu totul alt serviciu
himerice... să primească o îndrumare nouă, culturei româneşti dacă ar ve­
Mulţi şi- au pus întrebarea nu pot fi osândite la pieire. ni să sprijine sforţări mai de­
aceasta: pentruce, cu câteva Şi nici statul nu e în stare să mult începute, care ofere, cel
rare şi fericite excepţii, reviste­ scoată cititori din pământ... puţin, chezăşia unei gospodării
le româneşti nu reuşesc să în­ Prin urmare, cr’za trebuie trainice şl a unor aşezări sta­
frunte până la urmă indiferenţa privită drept în faţă, şi trebuie tornice.