Page 2 - 1925-22
P. 2

Pag. 306                            • —  C  O  S  1 N  2 E  A  N  A            . .   -       3 0   —XI. 1925



             R      E      V      I S            E T    L E            L I T E                  R       A      R      E



                                                                 de
                                                        ALEXANDRU HODOŞ

               Suntem  în  plină  criză  a  re­  publicului  cetitor  delà  noi,  şi  găsit  un  leac  chiar  pentru  si­
             vistelor   literare.   Viaţa   celor  s’o  învingă?  S’a  vorbit  în  pri­  tuaţia  în  care  suntem.  Nu  zicem,
             mai  multe  dintre  ele  atârnă  de   mul  rând,  cum  era  şi  firesc,   că  am  descoperit  soluţia  mira­
             un  fir  de  păr.  Câţiva  tineri  în­  despre  vina  acestuia  din  urmă.   culoasă,   un   fel   de   metodă
             sufleţiţi  se  strâng  în  jurul  unei   (Intr’o  epocă  de  agresiv  mate­  Voronoff,  pentru  a  prelungi  via­
             mese  de  redacţie,  unul  dintre   rialism,  cetăţeanul  român  nu     ţa  revistelor  în  agonie,  dar  ni
             ei  ia  un  creion  şi  o  filă  de  jertfeşte,  pe  an,  pentru  des­  se  pare  că  a  mai  rămas  un  a-
             hârtie,  şi  face  o  socoteală  opti­  fătarea  lui  sufletească,  nici  a-   devăr  care  nu  s’a  spus.  Iată-1.
             mistă  adunând  unele  subt  al­    tât  cât  îl  costă,  într’o  lună,  Nu  sunteţi  şi  dumneavoastră
             tele  cifre  reprezentând  abona­   patima  fumatului.)  Alţii  au  po­  de  părere,  că  înainte  de  a  în­
             mentele  viitoare,  şi  revista  a-   menit,  cu  multă  îndreptăţire,  cerca  lansarea  unor  reviste  noui,
             pare.  O  lună,  două,  trei,  un   desigur,  despre  o  oarecare  dez­  scriitorii  noştri  tineri,  —  ale
             a n  . . .   Revista  nu  e  rea.  Mai   orientare   a   literaturei   însăş,   căror  elanuri  de  independenţă
             mult  decât  atât.  E  excelentă!  regretând  lipsa  adânc  resimţită  sunt,  se  înţelege,  lăudabile,  —
             Tipar  îngrijit,  hârtie  fină,  ilu­  a  unui  spirit  îndrumător  la  răs­  ar  face  mult  mai  bine  să  se
             straţii  admirabile,  colaboratori  crucea  în  faţa  căreia  ne  găsim   grupeze  în  jurul  celor  câteva
             talentaţi,  o  nouă  generaţie  în­  astăzi.  Insfârşit,  s'au  făcut,  ca  reviste  mai  vechi,  cari  au  fă­
             zestrată  cu  daruri  minunate.     deobicei,  aspre  mustrări  statului,   cut  cu  prisosinţă  dovada  pu-
             Toate  aceste  însuşiri  laolaltă,  şi  care  risipeşte  zeci  de  milioane,  terei  lor  de  rezistenţă  faţă  de
             fiecare  în  parte,  prevestesc  o  iz­  anual,  pentru  întreţinerea  aşe­  greutăţile  vremei?  Pentruce  să
             bândă sigură. Nu mai trebuie alt­   zămintelor  de  teatru  şi  de  o-   se  irosească  atâtea  energii  în
             ceva decât trei patru mii de cititori.  peră  (şi,  după  părerea  noastră,  încercări  mereu  neisbutite,  şi
                Cu  toate  acestea,  deziluziile   bine  face)  dar  nu  se  gândeşte  să  nu  se  concentreze  toate  ener­
             încep  chiar  delà  al  doilea  nu­  să vină în ajutorul publicaţiilor ro­  giile într’un singur mănunchiu?
             măr.  (Potrivit  unei  vechi  tra­  mâneşti, uşurându-le existenţa.        Acesta  este  de  altfel  cusu­
                                                                                                      :
             diţii,  cel  dintâi  număr  al  ori­   Dar  toate  criticile  şi  toate  rul  nostru  naţ onal:  lipsa  de
             cărei   publicaţii   româneşti   se  observaţiile  aruncate  în  cum­   continuitate.  Căci  o  instituţie
             vinde  ca  pâinea  caldă,  —  din   păna  judecăţii  obşteşti  sunt  de  culturală,  ca  şi  o  operă  de  le­
             curiozitate.)  Şi  după  şase  luni   piisos,  dacă  de  pe  urma  lor  nu  giferare,  nu  se  improvizează.
             încep  vacanţele  silite,  tot  mai   poate  răsări  o  îndreptare  a  Improvizaţiile  au  o  soartă  efeme­
             dese,  până  când  din  proectele  răului  de  care  ne  plângem.       ră.  Nu  e  deajuns  capatru-cinci
             delà  început  nu  mai  rămâne  Materialismul  epocei  noastre  nu      tineri  scriitori,  ori  cât  ar  fi  de
             nimic.  O  filă  de  hârtie,  arun­  va  fi  ucis  atât  de  uşor.  Pe   merituoşi,  să  hotărască  edita­
             cată  într’un  colţ  uitat,  pe  care  oameni  trebuie  să  i  luăm,  de­  rea  unei  reviste  literare,  pentru
             creionul  optimista  înşirat  când­  ocamdată,  aşa  cum  sunt.  Pre­   a  avea  imediat  răsunetul  dorit.
             va,  pe  coloane  mărunte,  cifre  ocupările  noastre  literare,  până  Ei  ar  face  cu  totul  alt  serviciu
             himerice...                         să  primească  o  îndrumare  nouă,  culturei  româneşti  dacă  ar  ve­
                Mulţi  şi-  au  pus  întrebarea  nu  pot  fi  osândite  la  pieire.   ni  să  sprijine  sforţări  mai  de­
             aceasta:   pentruce,   cu   câteva  Şi  nici  statul  nu  e  în  stare  să   mult  începute,  care  ofere,  cel
             rare  şi  fericite  excepţii,  reviste­  scoată cititori din pământ...  puţin,  chezăşia  unei  gospodării
             le  româneşti  nu  reuşesc  să  în­    Prin  urmare,  cr’za  trebuie  trainice  şl  a  unor  aşezări  sta­
             frunte până la urmă indiferenţa     privită  drept  în  faţă,  şi  trebuie  tornice.
   1   2   3   4   5   6   7