Page 3 - Cuvintul_Liber_1989_04
P. 3

M îrttum ,  27  DECEMBIBE1989
                                                                                                                                                     Pag.  3






              PRIMELE  ŞARJE  ALE                                                  date  de steaguri  tricolore  spre locul  şfînt   reascâ,  în  puterea  celor  mulţi  şi  oropsiţi,
                 MUNCII  UBfRE                      CONTUL  1989  -                unde odihneşte în  pace  Graiul moţilor, loc   -dar iată  că şi" pentru  aceştia  a  sunat  cea-
                                                                                   unde dăiniaese de serţole gorunii lui Beraa
                                                                                                                                                         din
                                                                                                                            bucuriei.  S-a  deşteptat  românul
                                                                                   şi  Avram  Iancu,  pentru a desrădăcina  go­  somnul  cel  de  moarte  şi  azi  se  bucură  de
         25  Decembrie  1989  —  primul  Crăciun         LIBERTATEA                runul  călăului  de.  la  Scorniceşti.
       lib€r al  unui pupai;  care-şi  numără în zile                                Da,  gorunul  căiăylui  a  căzut  sub  lovi­  tebîhda  deşteptării  sale.  Dar,  Vai!  mujţ
                                                                                                                        a  trebuit  Să'  îndure.  Sper  şj  sperăm  ca
       atîţ  de  puţine  eliberarea  dp  sub  tirania   Continuă  depunerile  ,  de  fonduri   turile  de  securi  neiertătoare.  acel  somn să  ttu-1  mai  încerce,  să  rămîttft
       unei  monstruoase  dictaturi.  Sărbătorirea   la  C.E.C.  în  Coptul  1989  —  Liber­  Legat cU Un  cablu  de  basculantă, goru­  treaz  pururea,*  pentru  a  nu  se   repfftâ
       Crăciunului  este  una  din  primele  liber­  tatea,  destinat  ajutorării  celor  care   nul  a  fost  dus  în  faţa  Consiliului  orăşe­  coşmardf zilefdr abia  trecute.  în  prag  ide
       tăţi  cîştigate  şi  bucuria  sărbătoririi  sale   au  avut de suferit  de  pe  urina  acte­  nesc al Frontului  Salvării Naţionale,  unde,   An  Nou,  de  viaţă  nouă  urăm  României
       nu  măi  este  umilită  decit  de  norii  negri   lor teroriste  şi  de represiune ale  cli­  în  prezenţa  a  mii  şi  mii  de  oameni,  i-a   libere  Viaţă  fără  sffrşit.  La  mulţi  ani,  po­
       ai  luptelor  care  mai  ameninţă  liniştea  şi   cii  ceauşiste.           fost  dat  foc,  pentru  a  stîrpi  o  dată  pen­  por  neînfricat,  la  mulţi  ani  întru  liber­
       viaţa  noastră.                ,           Din  părtea  Consiliului  orăşenesc   tru  totdeauna  Ultimele  amprente  ale  pin-   tate!
         Preţioasa  victorie  cîştigătă  cu  -  sînge   al  Frontului  Salvării  Naţionale  CK'   gelarului  de  la  Scorniceşti.
       trebuie  apărată.  Ga  lumina  ochilor.  Apă­  răştie,  ing.  Gheorghe  Girjob  ne  in­  Acest  tiran,  împreună  cu  odraslele  lui,   LUIZA  LANDT   i
       rată  cu  sfinţenie.  De  acest  adevăr  trebuie   forma  telefonic  că,  în  numele  Bise­  au  forţat  toate  porţile  devenirii  lor,  dar   lăcătuş  termodinamic  I
       să  fie  pătruns  fiecare  om  de  bună  cre­  ricii  penticostale  Orăsfie,  pastorul   aceste  nume  de  criminali  nu  au  ce  căuta   G.I.G.C.L.  Deva   1
       dinţă  al  României  libere.            Viorel  Moisc  a  depus  în  cont  suma   alături   de  numele  martirilor:   Horea,                        1
         La  întreprinderea  de  lianţi  Deva,  eve­  de  47 700  tei.             Cloşca,  Grişan,  Avram  Iancu,  alături  de
       nimentele  istorice  care  se  petrec  cu  inten­                           numele  adevăraţilor  noştri  eroi.   Istoria
       sitate  începînd  cu  16  decembrie,  L-au  obli­
       gat  pe  oamenii  muncii  lâ  „restrîngere  de                                                                   j  IN  SPRIJINUL  CELQR  CARE  |
        activitate”  datorită  lipsei  de  resurse  ener­                        :      » '   W & x      *    **■
       getice.  Cu  toate  acestea,  şi  cu  toată  liber­                       v    *    Ş T f j p J ,       i   -    |    AU  AVUT  DE  SUFERIT
       tatea  hotărîtă  pentru  sărbătorirea  Crăciu­                            *          ,"0 #    *  v   ,           *                                  I
                                                                                                                        |  In cursul  zilei de  lor  la  export,  îh-
       nului,  oamenii   de  bază  ai  fabricii  s-au                                 t-                 fc-4*   ^
       mobilizat la primele apeluri şi foarte mulţi                                    ^   v         * • * # '* -  |    I  ieri, colectivii  Ţe-  sumînd  70 000  lei,
                                                                                                                        I  sătoriei de mătase  aceasta  îhsemnînd  t
       din  proprie  iniţiativă.  Ei  au  înţeles  că  nu                                                                                                  %
       e  încă  momentul  să  înlocuiască  lupta  cu                                                                    |  Deva'a Kotărît  să  contribuţia lor  la
                                                                                                                                                     celor  r
                                                                                                                        '   doneze  îa  contul  ajutorarea
       odihna  şi  că  nu  ajunge  să  ardă  focul  nu­                                                                 I  1989  —  Libertatea  care  au  avut  dă
       mai  în  inimile  lor.                                                                                             toate drepturile ce  suferit  din  partea   I
          In  seara  de  Ajun,  ei  au aprins  focul  în                                                                  i  se   cuvin   din  represiunii şi a te--
       cuptorul  de  clincher  pentru  ciment  şi  au                                                                   I  realizarea  sarcini-  rorii.
       pornit  producţia.  Pentru  că  ţara  are  ne­
       voie  de  ciment  să  reclădească  obiective,
       case,  străzi  distruse  din  ordinul  „celui  mai
       iubit  fiu”.  Pentru  că  este  nevoie  de  ci­                                                                          OAMENI  DE  BINE
       ment  să  construim  şcoli,  lăcaşuri  de  cul­
       tură  şi  odihnă  pentru  tineretul  minunat                                                                        Poţi  fi  orice,  avea  orice  vîrstă,  orice
       al  ţării,  căruia  nu-i  vom  putea  mulţumi                                                                    naţionalitate,  price  credinţă.  Binele,  feri-,
       niciodată  îndeajuns  pentru  sacrificiul  fă­                                                                   cirea  nu  depind  nici  de  numărul  anilor,
       cut.   Am  fabricat  în  această  zi  de  săr­                                                                   mei  de  limba  în  care  ai  spus  prima  dată
       bătoare  3 500  ţone  clincher  şi  3 000  tone                                                                  cuvîntul  ~,,Mateă”  şi  „Tatăl  nosţru",
       de  ciment.  Nu  este  foarte  mult,  nu  este                                                                      Oameni  de  bine !  '  Este  momentul  să
       maximul  ce-1  putem  face,  dar  e  făcut  cu                                                                   demonstrăm  că  libertatea  de  a  gîndi,  de
       dragoste  şi  devotament  pentru  cauza  re­                                                                     a  spund  Ceea *ce  ai  gîndit,  descătuşarea
       voluţiei.  Şi  mai  este  făcut   cu  puşca  în                                                                  ideilor  Va1 folosi   tuturor  (nu  „tutulor",
       mină  pentru  apărarea  avutului  nostru.                                                                        cum  eramfînvaţaţi  Să  auzim).
          Trăiască  România  liberă !                                                                                     Doamltejlţf  Cîţi  ochi  în  lacrimi   ana
                                                                                                                        văzut  în’  uitîtfeele  zile.  Te  uiţi  la  televi­
                    ADRIANA  STRATULAT                                                                                  zor  şi  plîngi/. Vorbeşti  la  telefon  şi  plîngi,
                     întreprinderea  de  lianţi                                                                         în  inima  românului  s-a  adunat  atîta  în-
                            Deva                                                                                        crîncenare  ^'durere îneît era aproape stri­
                                                                                                                        vită  de  neputinţă.
             TRĂIASCĂ  LIBERTATEA                                                                                          ...Acum  trebuie  să  muncim  pentru  că
                                                             > j  .  •>
                                                                                                                        abia  de  acum'înainte  vom  trăi  dtipă  cura
          Sînt  bătrîn,   trecut   de   90  de  ani,                                                                    şi  cît  muncim;  Călăul ■ n-o  să  mai  chel­
       dar   suprema   dorinţă   a  bătrîneţelor                                                                        tuiască  milioanele  poporului  în  vizite  re­
       a  fost  să  mai  trăiesc  puţin,  pînâ  va  veni                                                                gizate,  în  uriaşe  afişe  metalice,  în  piaţa
       ziua  libertăţii,  dreptăţii  şi  democraţiei  în                                                                unor  indivizi  fără  scrupule,  pe  post  de
       România.  Mulţumesc  Iui  Dumnezeu   că                                                                          cîini  de  pază,  în  observarea  anumitor -oa­
       m-a  învrednicit  să  trăiesc  ziua  de  22  de­                                                                 meni.  N-o  să' mai fim scoşi de Ia locarile
       cembrie  1989,  cînd,  prin  revoluţia  poporu­  Libertatea  triumfă  tn  România  după  uciderea  balau rului  bicefal  ceauşist.  noastre  de  muncă-pentru  a  sta  ore  în şir,
       lui,  împreună  cu  armata  ţării,  am  alungat                                       Colaj  de  DAN  CAMPEAN    pe  orice  vreme,  pentru  a  urmări timp  de
       de  la  putere  odioasa  dictatură  ceauşistă.                                                                   1—2  minute  cetele  de  maşini  care  excor-
                                                                                                                        tează paiaţele,  care  flutură  labele şi  cîinii
         Salut  cu  toată  căldura  sufletului  meu
       „Frontul  Salvării  Naţionale”  în  rîndul  că­  viaţa  pentru  victoria  revoluţiei  poporului,   românilor  nu  va  fi  pătată  niciodată,  cu   „Doberraan”  şi  clinii  cu  figură  de   om
       ruia  mă  înscriu  cu  drag.  Mă  închin  cu  a-   care  ne-au  adus  libertatea  atit  de  mult   numele  unor  deşănţaţi,  cu  numele  unor   atîrnaţi  de  portiere,  ce  scrutează  rin jind
       dîncă  smerenie  pentru  cinstirea  memoriei   rîvnită  şi  aşteptată  de  toţi  cetăţenii  ţării   criminali  fără  egal.  mulţimea.
       tuturor  celor   care  şi-au. jertfit  viaţa  Ia   noastre.  Am. o  recunoştinţă  fierbinte  faţă   CALIN  l ic ă r e a n    Muncim  să  trăim  demni,  liberi,  mîn-
       alungarea  dictaturii  şi  cîştigarea  libertă­  de  armată,  faţă  de  aceşti  fir ai  poporului,   C.E.T.  Mintîa  dri  de  a  fi  români,  păsteînd  măsura  Io
       ţii.                                  care  cu  arma  îh  mină  apără  cu  îndîrjire -                           tot  ceea  ce  facem  şi  bucurîndu-ne   cu
                                             viaţa  cetăţenilor  Şi  cuceririle  revoluţiei.
         Admir şi  apreciez  cu mare  iubire parti­                                                                     demnitate  de  libertatea  dobînditâ  cu  a-
                                               Sînt  cu  tot  sufletul.-ţtenthi  programul
       ciparea  tinerimii  române  la  această  revo­  Frontului  Salvării  Naţionale  care,  tradus                    tîtea  jertfe.’ jâ.  venit  timpul  să  devenim
       luţie,  fiindcă  aşa  se  dovedeşte  încă  o  dată   în. viaţă,  va  situa  România  în  rîndul - ţă-.   MOMENTE  ALE  ÎNALTEI   oameni.  Oameni  de  BINE l
       că tinerimea de azi merge pe aceleaşi stră­  rilor  civilizate  şi  libere,  lucru  dorit  atît   DATORII                        Ing.  I.  ANDREICA
       vechi  idealuri  ale  neamului  românesc  de   de  mult  de  toţii  fiii  ei.                                                (Cetăţeanul  care  a   uitat
       libertate,  dreptate  şi democraţie.    Cu adîncă satisfacţii am urmărit Comu­  Ga  întotdeauna,  muncitorii  sectorului     să-ţi  scrie  nomele  în  nr.  i
         înţeleg  foarte  bine  sufletul  şi  elanul   nicatul  Televiziunii  Române  Libere  care   termoficare  din  cadrul   G.I.G.C.L.  Deva   al  „Cuvîntului  liber”)
       acestui  tineret,  fiindcă  am' luat şi  eu  parte   ne-a dat ştirea că Nicolae Ceauşescu şi Elena   sînt  la datorie, indiferent de timp,  timpuri
       la  mişcările  care  au  dus  la  prăbuşirea ur­  Ceauşescu  au  fost  judecaţi  şi  bcBidăraaaţi   sau  evenimente.  Niciodată  nu  ne-a  fost
       gisitului  imperiu austro-ungar,' precum  şi   la  moarte  de  un  tribunal  militar  pentru   atît  de  greu  şi  uşor  totodată  să  fim  pre­  DINPARTEA  COMITETULUI
       la  Marea  Adunare  Naţională  de  Ia  Alba   crimele  lor  împotriva  statului  şi  poporu­  zenţi  la  locurile  de  muncă,  deşi  cu  sufle­  PROVIZORIU  AL  FRONTULUI
       Iulia  din  1  Decembrie  1918,  unde,  împreu­  lui  român»  Ei  au  fost  executaţi !  Este  o   tul eram  alături  de  cei  mulţi  la  marea
       nă  cu cei  peste  100 000  de  români,  am  ra­  sentinţă  dreaptă !      adunare  populară,  neorganizată  din  timp,   SALVĂRII  NAŢIONALE  DE  LA
       tificat  plebiscitar  istorica  hotărîre de  uni­  Aceşti  inculpaţi,  împreună cu  clica  lor,   eram  alături  de  cei  ce  scandau  cuvîntul
       re  a  Transilvaniei cu România, deşăvîrşind   prin  procedee  inumane  şi  prin  opresiune   scump nouă, tuturor, cuvîntul LIBERTATE.  CENTRAU MINEREURILOR DEVA
       astfel  formarea   statului  naţional  unitar   crîncenă  au  dus economia  ţării  pe pragul   Eram  alături  de  întreaga  ţară,  dar  da­
       român,  deoarece  în  acelaşi  an,  celelalte   falimentului,  au  înfometat  23  milioane  de   toria  noastră  era  să  asigurăm  încălzirea   Comitetul  provizoriu  de  conducere  a
       provincii  de  sub stăpînireâ  străină:  Basa­  Oameni,  au  jefuit  ţara  de  bunurile  ei  şi   apartamentelor  populaţiei.  în  acest  scop   activităţii  economico-sociale  din  Centrală
       rabia  şi  Bucovina  se  uniseră  deja.  au  aşternut  o  pînză  neagră  pe  cultura şi   ingineri,  maiştri,  muncitei  au  foijf pe ba­  minereurilor  Deva,  în  numele  celor  peşte
         Iată  de  ce  trăiesc  cu  maximă  fericire   şcoala,  noastră.          ricadele  muncii  pentru  ca  populaţia  să   42 000  mineri,  preparatori şi  alte  categorii
       zilele  actuale  şi  aş  dori   să  mai'  trăiesc,   Prin  libertatea  cucerită,  prin- aplicarea   nu  sufere  de frig  în  aceste  zile de încor­  de  oameni  ai  muncii,  îşi  exprimă  totala
       pentru  a  vedea  consolidarea  şi  dezvolta­  justă  a  programului   Frontului  Salvării   dare  şi  încleştare  a  fiarei  cu  OMUL  ne-   adăriune  la  obiectivele  revoluţiei  naţio­
       rea  revoluţiei  actuale   pentru  fericirea   Naţionale,  prin  folosirea  în  toate  dome­  înarmat,  dâf  cu  cuget  curăţ.  nale  cuprinse  în  Comunicatul  către  ţâri
       scumpei  mele  patrii,  România,      niile  de  activitate  â  oamenilor  bine  pre­  Deşi  în  marea  majoritate,  cei  ce  de­  al  Consiliului  Frontului  Salvării  Naţio­
                                             gătiţi,  ţara  noastră  se  va  redresa   din   servesc  puhctele  termice  din  municipiul   nale.
                   Dr.  VICTOR  I.  ŞUIAGA   punct  de  vedere  economic,   iar cultura,   Deva  sînt  femei,  nu  au  ezitat  să  se  pre­  Se  depun  eforturi   pentru  asigurarea
                          fost  avocat   *   învăţămîntul  şi  .şcoala  îşi  vor  regăsi  dru­  zinte şi să-şi  facă datoria la locul de  muncă,   funcţionării  normale  a  tuturor  unităţile*
                                             mul  cel  bun  pe  care  .vor  merge,  îşi  vor   pentru  a  răspunde  cerinţelor  naţionale.   de  extracţie-şi  prelucrare  a  nteereuritoî&
                                             regăsi  adevărata  lor  menire  în  formarea   Printre cei  şi  cele  care  şi-au  făclii  datoria   pentru  a  produce  cantităţi  sporite  de  co-
             O  SENTINŢĂ DREAPTA             şi  pregătirea  viitorilor cetăţeni  ai  patriei   în  mod  conştiincios  se  numără  şi  Iulian   pru,  plumb,  zinc,  fier,  metale  preţioasă
                                             noastre.          -         ,        Tomeştean,  Zarif  Maria,  Felicia  Boga,  Do­  şi  substanţe  nemetalifere,  mai  mult  : ca
         Cu  o nemărginită şi  imensă  bucurie am.             G II.  A .  CH ITEI  rina  Gavrilă,  Maria  Popa,  Peana   Lazăr,..  lOrteind   necesare  economiei,   Româr»fli
       primit  vestea  căderii  lui   Nicolae  Geau-                              Mura  Gheorghe,  Velnicâue  Marin,  ten Ru-  'libere.
       şescu  şi  a  Elenei  Geauşescu,  dictatori  şi                            şu,  Ionel  Mirce,  Doiniţi  Doagă,  Marioara   Atenţia noastră  este  îndreptată  în  maM
       tirani  de  o  cruzime  nemaiîntîlnită,  care   GORUNII  LUI  HOREA  ŞMANCU   Sumuţa, Ileana Sonde,  Viorica Dragoş,  Ro-   deosebit,   pentru  asigurarea   condiţiilor
       au  transformat  ţara  într-o  moşie  proprie   SINT...  LIBERI  I         gojan  Gheor^i*' şi  mulţi,  mulţi  alţii.  tehnico-materiale necesare desfăşurării nor­
       şi  pe  oameni  în  sclavi.  Ziua  de  22  de­                                Trăind  clipe  de  adevărată  şi  nemărgi­  male  a  activităţii  la  toate  locurile   da
       cembrie,  zi  memorabilă,  va  intra  pentru   La primirea veştii de  către  întregul po­  nită  bucurie,  sîntero  alături  de  întreaga   muncă;  pază  bunurilor  materiale,  a  con­
       totdeauna  în  analele   istoriei  neamului   por,  că  tiranul  a  fugit,  elevi  ai  liceului   ţară,  atît  la  bucuria  vioriei,  cît  şi   la   diţiilor de muncă şi  viaţă  ale personalului
       nostru.                              din  Brad,  studenţi  din  Timişoara,  tinere   durerea  pricinuită   de  pierderea  atîtor   muncitor.
         Mă  închin  cu  durere   în  faţa  eroilor   şi  tineri  din  oraş,  din  Baiâ  de  Criş  s-au   vieţi  omeneşti   nevinovate.  Credem   în
       care,  în  aceste  timpuri  grele,  şi-au   dat  îndreptat cu ajutorul unei basculante inun­  yiGTORIE,  credem  te  fteterea  muncite» -  ,,  Trâja'stâsRomânia  Liberal
   1   2   3   4