Page 4 - Cuvintul_Liber_1989_04
P. 4

fag.  4                                                                                    W Y i n i U L   LID E K   n K .   4  IflIE K V W K I,  Z /   U E V .C M D K IC   I


              IN  CADRULUNEI  EMISIUNI  A  TELEVIZIUNII  ROMANE  LIBERE  AU  LUAT  CUVINTUL,  MARTI  DUPA-AMIÂZA,  PREŞEDINTELE
                              f          ;   ' CONSILIULUI  raO N ŢU t^ : SMVĂR»l  NAŢIONALE  Şl  PIOMUL-MINISTRU  ;

       Cuvîntul  rostit  de  preşedintele  Consiliului  Frontului                                            Cuvîntul  rostit  de  prîmul-mimstru

                           de  Salvare  Naţională,                                                                                   Roman
                                                                                                              ' In "aceeaşi  emisiune   a   turile  vechL  Dar,  din  fe­
         Stimaţi  concetăţeni.   nivel  central,   la  nivelul   .preşedinte  provizoriu   al   vitatea  pentru  următoarele   Televiziunii Române Libere,   ricire,  ne  putem  permite
                                                                                                             Petre  Roman,  prim-minis­
                                                                                                                                       să  spunem  că  le-am" putea
                                                                                    trei  luni.  Vrem  ca  aceste
         Sin tem   prinşi   intr-un   consiliului  care  a  preluat   acestui   organ  provizoriu,           tru  al  României  a  spus:  Utiliza  cu  mai  multă  inte­
        program  foarte  încordat  în   funcţiile   organului  pute­  un  prim-vieepreşedinte  —   trei  luni  să  fie  nu  numai   Mulţi   se  întreabă   ce   ligenţă  decît  au  făcut-o
                                                                                    luni  de  campanie  electo­
        «ceste  zile,  dar  am  ţinut   rii,   al  guvernului   care   domnul  Mazilu,  care  este           facem   în  mod  concret,  oamenii Iul Ceauşescu, care
        să  fim  prezenţi  în  studio,   conduce administraţia  cen­  jurist  şi  va  avea  însărci­  rală,  ci  şi  de  acţiune,  de   pentru  ca  acum  să  poată   niciodată  nu  erau  aleşi  pe
                                                                                    rezolvare  a  unor  probleme
        dacă   vreţi,   şi  diritr-un   trală,  precum  şi  la  nivel   nări  deosebite  în  domenii         să  trăiască.  Vă  rog  să  mă   criterii;  de  competenţă,  cl
        ntbţiv  personal  —  am  au­  judeţean   consiliile  jude­  .principale   —  elaborarea   de, fundamentare  a   unor   iertaţi  pentru  glasul  des­  numai  pe  criteriul  supu­
                                                                                    programe
                                                                                              de  perspectivă
        zit  că  circulă  , zvonuri  că   ţene, municipale, orăşeneşti,   proiectului   noii  Constitu­      tul  de  dificil  pe  care   îl   nerii  oarbe.  Aşa  îneît, * vă
        s-ar  fi  putut  să  nu  mai   comunale  ca  organe  repre­  ţii,  a   proiectului  noii  legi   pentru ceea ce urmează.  am  acum.  Aceasta   este   anunţ  câ  foarte   curînd
                                                                                      Nimeni  nu  pretinde  să
        existăm-           -     zentative  ale  puterii  locale   electorale,  reglementări  şi   devină  monopolist  al  unei   din  cauză  că  de  la  strigăte   ne  întîlnim  pentru  a  for­
          Am vrut,  în primul  rînd,   şi administraţia locală care   acte  juridice  care  să  uşu­         de  tipul  „Nu  vă  fie  frică,
        să se  vadă  că existăm încă.   rezolvă  problemele  cetăţe­  reze  derularea   activităţii   puteri  noi.  Ne-am  săturat   Ceauşescu pică 1“  saU „Olel   ma  guvernul,  pentru  a  re­
        In  al  doilea  rînd,  am  vrea   nilor  — .fără  această  or­  noastre.  Pentru  toate  a-   de  această   monopolizare   ole l   Ceauşescu  nu  mai   pune  în  mişcare  structu­
        să punctăm cîteva chestiuni   ganizare  pînă  la  amănunt   cestea  apelăm  la  jurişti   a  puterii,  de  a  statua  pre­  e 1*   din  noaptea  de  21   rile  existente  şi,  bineînţe­
        cu  privire  la  stadiul  acti­  ar  avea  de  suferit  desfă­  competenţi.  tenţia  unora  de  a  deveni   spre   22  decembrie   am   les,  avînd în  vedere timpul
                                                                                                                                      îngrijorător  de  scurt
                                                                                    deţinători  ai  puterii
                                                                                                        pa
                                                                                                                                                           pe
        vităţii  noastre.        şurarea  vieţii  noastre.  De   Am  pregătit  un  proiect                   trecut,   în  zilele  trecute,
          O  primă  idee:  revolu­  aceea,  vă  rog  şi  fac  apel   de   Decret—lege   pentru   viaţă  —  s-a  încercat  la  un   la  şoapte  spuse  între  noi   care  îl  avem  în  faţă  pînă
                                                                                    Congres .  ca  N.  Ceauşescu
        ţia  noastră'  are  o  parti­  la  consiliile  judeţene  ale   structurarea activităţii con­  ■să  fie   desemnat  şef  al   pe  culoare  sau  în  cabinete   la  alegeri   —-  şi  să  dea
                                                                                                                                      Domnul  ca  după  alegeri  să
        cularitate  deosebită.   Ea   Frontului,  la  toate   cele   siliului  nostru.   Pe  lîngă           sanitare.  ESte  foarte  greu
        este  rezultatul  unei  acţiuni   locale  să  acorde  acum  p   elementele   programatice   partidului   şi  al  statului   să  vă  imaginaţi  ce  aparat   fie  altcineva  care  să  con -'
                                                                                                                                      ducă  guvernul  —  să  men­
        spontane  a  maselor,  ex­  deosebită  atenţie  proble­  din  prima  platformă   pe  .  pînă  ia  sfîrşitul  vieţii.  monstruos,   pe   măsura   ţinem  stabilitatea  în  ţâră
                                                                                      In Constituţie vor fî con­
        presie  a  nemulţumirii  a-   melor  concrete.  Să  trecem   care  am  publicat-o,  venim            monstruozităţilor  regimu­
        comuiate  de-a  lungul  ani­  de  la  faza  de  preocupări   acum  cu  reglementări  mai   sfinţite  principii  ale  eligi­  lui  său,  a  construit  Ceau­  astfel   îneît  alegerile   să
        lor,  care  a  fost  accentuată   generale,  de  program   —   clare,  normative   pentru   bilităţii  obligatorii  a  tu­  şescu  pentru  a  suprave­  fie  libere  nu  numai  din
        prin  încercările  de  repri­  programul,  iată,  l-am  pre­  funcţionarea  consiliului  la   turor  organelor  şi  factori­  ghea  şi  teroriza  acest  po­  punctul  de vedere al expri­
        mare a  mişcărilor  de  masă   zentat   —  '  la  asigurarea   nivel  central,  precum   şi   lor  de  conducere  de   la   por,  pe  noi.  mării  unei  gîndiri,  a  Unei
                                                                                                                                      opinii,  a  unei  poziţii  po­
                                                                                    nivel  central  pînă  la  nivel
        Şi, 'In  primul   rînd,   ale   continuităţii   unei   vieţi   a  consiliilor  locale.  Vrem           Acum,  să  revin  la  ches-
        tineretului.  Este  total falsă   normale  prin  reorganiza­  ca,  pe  lîngă  activitatea  sa   local.  Discutăm   chiar  o   tiunea  cu  care  am  început,   litice,  ci  sâ  fie  libere  din
        ţdeea  care  s-ar  putea  să   rea  acesteia  pe  bază  noi.   generală,   eu   ansamblul   idee despre  eligibilitatea  şi   în  aceste  zile  de  încercări   punctul  de vedere al vieţii,
                                                                                    a  miliţiei  care  să  răspundă
        se  acrediteze  că  a  fost  o   De  aceea,  să  nu  mai  în-   membrilor  Consiliului   să          grele,  noi  nu  ne-am  putut   al  asigurării  vieţii  mate­
                                                                                                                                       riale,  cel  puţin  la  nivelul
        lovitură  de:  stat  realizată   trerupem  desfăşurarea  a-   restructurăm  — pe  cîteva   în  faţa  maselor  populare   ocupa  nici  pe  departe  de   pe  care  îl  considerăm-noi
                                                                                    şi  nu  invers.  Miliţia,  din
        de  cîteva  forţe  organizate,   cestei  activităţi,  deranjtnd   domenii  —  mai  multe  co­  instrument   al  reprimării,   a  organiza  viaţa,  de  a  da
        ba  încă  şi  cu  sprijin  din   organismele  menite  să  re­  misii  de  lucru,  una  fiind         un  curs  normal  muncii  şi   satisfăcător.   Aceasta  este
        afară. Adevărul este că acest   zolve problemele economiei   cea  de  care  vorbeam,  alte­  al  puterii, să devină  instru­  vieţii   cetăţenilor.   Şi  a-   misiunea  pe  care  im  în­
                                                                                                                                      ţeles  câ,  în  mod  colegial,
                                                                                    mentul  care  să  servească
        Consil.u  al  Frontului  Sal­  locale,   ale  aprovizionării   le  pe  probleme  economice,          ceasta  pentru  că  prin  mij­
        vării  Naţionale  este  ema­  populaţiei,  ale transportu­  de  înyăţămînt,  de  ştiinţă,   masele  populare,  să   fie   loace  extrem   de  perfide,   trebuie   să  o  îndeplinesc
        naţia  mişcării  şi  nil  a  pre­  lui.  ale  comerţului  şi  aşa   cultură,  de  politică  exter­  sub  controlul  acestora.  De   viclene,  foarte  bine  orga­  —r  cu  o  anumită  răspun­
                                                                                                                                      dere  —  tn  Consiliul  nos-
                                                                                    asemenea,  limitarea  man­
        cedat  '  mişcarea.  Aceasta   mai  departe.  Ga  şi  ale  ac­  nă  ş.a.    datelor.   Nimeni  nu   va   nizate  eram  în  permanen­  tru.
        Implică  şi  un  dezavantaj,   tivităţii   economice   din   In  fiiţe,  guvernul.   Am              tă  ţinuţi  într-o  stare   de
        O  dificultate  pe  care  noi   întreprinderi.     ales  astăzi  un  nou  prim-   putea   fi  înscăunat   pe   alertă  pe  care  eu  mă  în­  Deocamdată  vă  pot  spu­
        0  întîrnpiriăm  astăzi,  pen­  Se  încheie  un  an  —  in­  ministru,  un  prim-ministru   viaţă  într-o   funcţie   de   treb  cum  de  am suportat-o   ne  —  acceptînd  ca  indiciu
        tru-  că -trebuie  să  ne  con­  trăm  într-un  an   econo­  tînăr  care  va  asigura  ac­  conducere.   Primeşte   un   pînă  acum1   Tot  ce  am   de  activitate  economică  în
        stituim,  -  să  ne  organizăm   mic  noii.  Vrem  ca  orga­  tivizarea   guvernului   şi   mandat,  dă  socoteală   de   putut  să  facem  în  planul   ţară   consumul  energetic
                                                                                    medul  cum:  şi-a  Îndepii-
        ca Structuri  ale noii puteri.   nele  centrale  actuale   —   derularea  normală  a  acti­          acesta  â  fost   de  a  lega   —  că  astăzi  consumul  e-
        Este  nevoie  de  timp  pen­  căci  trebuie  să  ne  şpriţ*   vităţii  ministerelor  pentru  , nit  mahdaţuli  '  face   loc   Cîteva  punţi  în  hău,   în   nergetic  în  ţară  indica  0
        tru  structurarea  noasta-ă.  jinim  pe'^sfflSctunTe  exis­  " fezdlvârea "problemelor  e-   altora* care  vin  cu  forţe   dezastrul  lăsat  de   clica   activitate  de  90  la  sută  din
                                                                                    proaspete,  cu  privire  nouă.
          Caracterul  cel  mai  veni­  tente  — să‘ rfu' le  demolăm,   conomiei. .                                                   ceea  ce  se  prevedea  ante­
        nos   al  acţiunii  teroriste,   pentru  că  aceasta  ar  crea   In contextul concretizării   Să  existe  această  perma­  Ceauşescu  în  această  ţară,   rior  revoluţiei  noastre.  E
                                                                                                             în
                                                                                                                 ceea  ce  priveşte  eco­
        care  continuă  din  partea   greutăţi  foarte  mari  pen­  activităţii  noastre  vreau  să   nentă  înnoire,  Împrospăta­  nomia  şi  organizarea  so­  Un  lucru  care  arată  că  de
        vechiului  aparat  represiv,   tru  activitatea  noastră.  Să   fac  apel  la  coţi  cei  care   re,  numai   aşa  se  poate   cială.  fapt.   aşa  cum  afirmam
        care  caută  să  terorizeze   punem  cîteva  baze  care. să   au  fost   factorii  motori,   asigura progresul  continuu.   Economia  şi  organizarea   duşmanii  noştri  se  trişealâ.
        populaţia,  este  de  a   ne   înlesn'ească,  ‘  să  degajeze   * facfbrii  adtlvi  ai  revoluţiei   De  asemenea,   m'aî* Triultă   socială  se  aflau  intr-ade­  Şi  ştiţi  de  ce  se  înşeală:
        Împiedica  să  facem  acest   unităţile  economice,   con­  româneşti,  cu  particulari­  modestie   în  viaţa  parti­  văr   la  cheremul  a  două   pentru   că  acest   popor,
        lucru,  să  trecem  de  la  eu­  ducerile ■  întreprinderilor,   tăţile  ei  deosebite.   Ceea   culară  a  fiecăruia,   limi­  minţi  primitive,  fără  nici   poporul  nostru  este   cel
        foria  •  primelor  Zile,  - la   centfaleloiy  de  încorsetări   ce  se  încearcă  astăzi  este   tarea  veniturilor   tuturor   o  perspectivă,   în  schimb   care  a  făcut  revoluţia.  Pu­
        munca  practică  de  organi­  ale  vechii  legislaţii  care   destabilizarea  noastră, sub­  la  dimensiuni  decente,  ne-   cu  o  sete   de  putere  cu   ţin  mâi  înainte  un  cores­
        zare  şi  de  intrare  în  nor­  ţineau  încătuşate,  printr-un   minarea  etapei  actuale  de   ignorînd  factorul  de  coin­  adevărat  greu  de  găsit  tn   pondent  străin  îmi  spu­
        mal  a  întregii  vieţi  eco­  centralism  excesiv,  întrea­  organizare  efectivă,  ba<$   teresare   pentru   promo-        nea  „poporul  e  alături  de
        nomice  şi  sociale  a  ţării   ga  viaţă  economică a  ţării.   nâ  reuşim  să  consolidăm  •  varea  adevăratelor  valori   istoria   modernă.   Deci,   voi".  Nu  e  adevărat •   E
        Şi  securitatea   membrilor   Să  facem  să  respire  '  mai   unitatea  rezultată  din  a-   Ş-a.   ceea  ce  am  putut  face  a   fals i  Noi  am  ajuns  acolo
                                                                                                                  ca  mobilizînd,  utili—
                                                                                                             fost
        noilor  organisme  este  0   uşor  toate  unităţile  econo­  cest   proces  spontan   al   Iată   deci  cîteva  ches­         pur  şi  simplu  împinşi  de
        problemă  care  trebuie  să   mice  şi  economia  în  an­  maselor  populare  care  au   tiuni  care   îşi  vor  găsi   zînd  oameni  cinstiţi,  care   valul  acesta  al  tineretului
        ne  preocupe.             samblu.                  răsturnat   vechea  putere,   concretizarea  în  acte  nor­  au'  rămas  la  posturile  lor   Eu  habar  nu  am  cum  am
          Vă  daţi  seama  că  scopul                      atunci  desigur,  aceasta  va   mative  şi   în  activitatea   administrative,  să  menţi­
        acţiunilor  teroriste  este  de   Acestea  sînt  priorităţile   fi  marea  noastră  slăbiciu­  noastră  practică.  nem  firele  unei  organizări   A juns  să  vorbesc  de   pe
        a  împiedica   stabilizarea   perioadei   imediat  urmă­  ne.  Singura  noastră  forţă   Şi,  pentru  că  am  auzit   sociale.  Şi  eu  sînt  foarte   balconul  de  la  sediul  cen­
                                                                                                                                      tral.  Ceea  ce  ştiu  este  că
        vieţii  economico-sociale  şi   toare.  Am  început  cu  o   astăzi  este  tocmai  menţi­  —  în  dialogul  anterior  —   bucuros  că  nu  sîntem  tn   dacă  astăzi,   în  condiţiile
        de  a  transfera  nemulţumi­  primă concretizare  a  struc­  nerea  acestei  unităţi  baza­  cîteva  idei  interesante  de­  stare  de  dezastru  In  ceea
        rea  maselor  populare  spre   turării  noastre.  La  nivelul   te  pe  consensul  general  al   spre  caracterul  revoluţiei   ce  priveşte   funcţionarea   acţiunii  acestor  bande  te­
        nouă   conducere   „inca­  Consiliului  am  făcut  nu­  tuturor  forţelor  creatoare   noastre,  revoluţia  tineretu­  mecanismului economic; nu   roriste,  a  căror caracteriza­
                                                                                                                                       re  s-a  făcut  pe  iarg
                                                                                                                                                           în
        pabilă*  să  nună  ord;ne  in   miri,  deocamdată.  pentru   ale   societăţii  româneşti.   lui,  am.  venit   în  studio   sîntem  într-un  haos ;   nu
        ţară.                    perioada de provizorat pînă   Pe  această  bază  vrem  să   cu  trei  tineri  de  pe  bari­  sîntem  într-o  situaţie  dis-,   aceste  zile,  noi  avem  un
          tn  al  doilea  rînd  sînt   Iâ  realizarea  definitivă,  pe   concretizăm   activitatea   cade, care în ultimele patru   perată  şi  duşmanii  noştri   indice  de  activitate  econo­
        probleme reale în; legătură   baza  unei  noi  Constituţii,   noastră,  realizarea  perma­  zile  au  fost  prezenţi   în   să  “ştie   că  situaţia  este   mică   atît  de  ridicat,   a-
        cu  întreruperea   mersului   a  noilor  structuri.  nentă  a  acestui  consens  cu   mai  multe locuri.  din  ce  în  ce  mai   bună.   ceasta   înseamnă  că  po­
        normal  al  vieţii  economice   Frontul  nostru  se  orga­  deschidere   largă.   către   Am  considerat   că  este   De  acuma  ne  aşezăm  la   porul  este,   de  fapt.  cel
        şi  sociale,  precum  şi_  cu   nizează  ca  o  structură  per­  toate   curentele  posibile,   de  datoria  mea  să  vin  aici   rezolvarea  unor  probleme   care   face  în  continuare
        rezolvarea   problemelor   manentă   care  pregăteşte   către  toţi  factorii  şi  toa­  cu  forţa  cea  mai  dinamică   mai  concrete.  Deocamdată,   revoluţia.  Şi  eu  mă  stră­
        Concrete   ale.  cetăţenilor.   noile  alegeri,  care  statu­  te  forţele  interesate,  dia­  a  procesului  nostru  revo­  este  lesne  de  înţeles  că  nu   dui,  atît  cît  pot,  să  fiu  Ia
        Pînă  nu  organizăm  struc­  ează  ţi  stabileşte,  pe  baze   logul ,  viu  care  să  ne  în­  luţionar.  tineretul.  Poate,   dispunem  decît  de  struc­  înălţimea  acestei  mişcări.
        turile   noilor  forme   ale   noi.   formele   organizării   lesnească   concretizarea   cîţiva   dintre  ei  îşi   vor
        pu’ferii  de  stat.  ale  admi­  noastre.   S-a  dat  priori­  platformei  de  acţiune.  Va   exprima  gînduri'le  proprii   Dezvăluiri  privind  viaţa  ăe  Huzur
        nistraţiei  d»  stat.  deci  Ia  tate  şi,  deci,  s-a  ales  un  trebui  să  ne  definim  acti­  la  această  întîlnire.  a  clanului Ceauşescu
                                                                                                               Noile  organe  ale  puterii  au  descoperit  lg cei  trei  copii
                                                  L  E  6 1                         producerii  scrierilor •  şi  al   valorile  următoare:
           (Urmare  din  pag   H * * * 5 6                                          materialelor   necesare  re­  ai  lui  Nicolae  Ceauşescu  carnete  de  economii  C.E.C.  îa
        sare’ în  relaţiile  dintre  ce­  PRIVIND  ABROGAREA  UNOR  LEGI,           maşinilor  de  scris.      Zoia  Ceauşescu                  —  1450 000  lei
        tăţenii  Republicii  Socialis­                                               12)  Următoarele  articole   Valentin  Ceauşescu           —  1223 872  lei
        te  România.                 “  ~       Şl  ALTE  ACTE  NORMATIVE          din  Codul  Penal :         Nicu  Ceauşescu                1   1223 873  tei
          5)  Legea  nr  22  din  1981                                               —  articolele 1935  —  1988   In  total,  valoarea  celor  trei  cecuri  este  de  3897 745
        privind  obligaţia  activişti­  tuirea  fondului  de:  dez­  9)  Decretul  nr.  68   din   privind  avortul  lei.        '     . . . . .
        lor  de  partid,  de  stat   şi   voltare  eebnomicâ.   Resti­  1976 •  ' privind  schimbarea   —  articolul  237  privind   Depunerile  la  G.E.C.  au  fost  făcute  în  ultimii  ani  de
        ai  organizaţiilor  de  masă   tuirea  părţilor  sociale  re­  domiciliului  din  alte  loca­  defăimarea  unei  organiza­  mama  lor,  Elena  Ceauşescu, ..
        şi  -obşteşti,  a  cadrelor  din   ţinute  piuă'în  prezent  se   lităţi   -in  oraşe  declarate   ţii de stat sau obşteşti prin   Toate  aceste  cecuri  se  află  în  posesia  autorităţilor.
        conducerea  unităţilor  sry-   var  face  eşalonat,  inCepînd   potrivit  legii .oraşe  mari;  orice  mijloace  în  public.  _ _ _ _ _ _  _ _    _jgrp_res)
        dffliste.  â  specialiştilor  din   cu  1  ianuarie  1990.  în  ur­  10)  Decretul  nr.  56  din   13)  Legea  nr.  1  din  1985   MICA  PUBLICITATE "  (17885)
        agricultură,  din  alte   do-   mătorii  3  ani:   '  1978  privind   organizarea   privind   autoconducerea,                   •  CUTREMURAŢI  de  dure­
        tnenii  de  activitate  de   a   7) Hotărîfeâ  Marii  Adu­  Comisiei  centrale  de partid   autogestiunea   eoonomico-   •  CUTREMURATE  de  du­  re  sintem  alături  de   Geta,
                                                                                                                                      Veronica,  Getuţa»  In  momen­
        loeţii   în  localităţile   In   nări  Naţionale  nr.  5  din   şi  de  stat  pentru  sistema­  financiară  şl  autofinanţa­  rere,  Geta  soţie,  fetele  Vero-   tele  grele  pric&ulte  de  moar­
                                                                                                             nlca  şl  Getuţa  anunţă  moar­
        care  îşi  desfăşoară  acti­  1984   privind   aprobarea   tizarea  teritoriului  şi >  lo­  rea  unităţilor  administra­  tea  fulgerătoare  a  pl.  major   tea   fulgerătoare  a  dragului
        vitatea.                 Programului  de alimentaţie   calităţilor  urbane:  şi  rura­  ţi v-teritoriale  (prin  care   DUMITRU.  gEBţICARIV,   lor.  . . .    - --  ..
         6)  Legea  nr.  3  din  Î9K2   ştiinţifică  a  populaţiei  le  şi  a  comisiilor   locale   se  reţineau  sume  de  bani   tn. vîrstâ  de  38  ani,  inert  pen­  DUMITRU  M EjrnCAttlU.
                                                                                                                                       Sincere  eeiMteriMAţe'  Şl  în­
                                                                                                             tru  libertate,  şl  dreptate.  Mi­
        privind   participarea   cu   8)  Decretul,  nr.  770  din   de  sistematizare.  din  retribuţiile  oamenilor   tică,  nu  vom  uita;  niciodată   treaga   nM tM    compasiune.
       părţi  sociale  â  oamenilor   1966  privind   reglementa­  11)  Decretul  nr.  98  din   muncii).    dragostea  cu  care .  ne-ai  În­  Familia  UeMda  Vacile,  Ucna-
        muncii  din  unităţile  eco­  rea  întreruperii   cursului   1983  privind  regimul  apa­  Consiliul  Frontului  Sal­  conjurat  in  timpul  scurt  al   ta,  SergterffiţH*>  .
                                                                                                                                       «   vnvft  porc  (168  kg|.  De­
       nomice  de  stat  'a  consti-  sarcinii;           ratelor  de  rn'iltipIVat.  si  vării  Naţionale.  vieţii  taie.  Inmormtntarea  joi,  va,  telefon  Trier.  (fTSOt)
                                                                                                             *8  decembrie,  în  Hunedoara.
       6EDAGŢ1A  Şl  ADMINISTRAŢIA:  2 700  Deva, su.Dr.PetruGn««,Ta*îâă.Tefctoaae;  IJ275,  12J57,  11385.  Telex;  72288. TIPARUL;  Tipografia  Deva,  str.  23  August,  nr. 27a  /    I
   1   2   3   4