Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_114
P. 3
16 MAI 1990 PAG. 3
>MAt Serviciile telefonice în . suferinţă (V)
, D.up.ă . ce România a pă- mai . hune a cetăţenilor; eesiea:Modernizarea a-,
: şit, griri Revoluţia . din . Astfel, reţeaua telefonică -paratelor telefonice, . tre-
Decembrie 1989; pe calea a municipiului a fost; sec « i r . : k la cele cu-disc
libertăţii, demnităţii şi a- torizată, fiecare sector fiind .ia cele eu clape sau bu
Candidatul elemente care îndreptăţesc meseriaş. A spor-iţ numă oase şi fiabile, cum - sînt
V A P R E Z E N T A M devărului, sînt. numeroase, , dat in răspunderea. urrui toane-,; mult mai aspectu
speranţa că lucrurile se rul lucrătorilor-de la ate In multe. ţari ale Eurbpei
• - Desfacerea de aparate
independent Mircea Deac vor schimba fundamentai lierul de reţele şi există telefonice prip reţeaua' co-
intenţia de- a se organiza
şi în ce priveşte telefonia.
Iată, unul dintre acestea uţi curs de calificare în a- , mereială pentru coi ce’do-
este înfiinţarea Ministeru ceastă meserie. . re'sc să aibă telefon pro
(Urmare din pag. 1) — Susţin dezvoltarea ac riior din judeţul nostru, lui Poştei şi Telecomuni O veste bună pentru cei priu şi, eventual, să-şi
tivităţii de poştă şi tele-. printr-un program-guver caţiilor — ce a întreprins ce solicită instalarea de ..monteze mai multe" apă-
comunicaţii la nivelul ţări namental bine gîndit cu deja o seamă de măsuri telefoane: în acest an se "rate în casă • Realizarea
principiul profesionalis lor avansate din Europa, marile întreprinderi'impli menite să \deâ: ăctivităţilOT va extinde capacitatea cen - da telefoane publice de-, a-
mului, mergând pînă la avind ca termen final â- cate în această situaţie respective rolul ce îl me tralelor cu încă cel puţin semenea tip îneît să nu se
privatizarea unor policli nul 1995, cînd trebuie Să dezastruoasă.; rită Jîntr-un ' stat civilizat. 10 000 de numere. în . me ' mai. poată scoate din 1 re
ceptor microfonul sau cas
nici şi spitale mai mici. se ajungă la nivelul aces Mă ‘opresc la aceste cî- Cu referire la'ddmeniul în diul rural se vor pune în ca, decît de ' către specia
— Nu ne-a ţi spus nimic tora. In ce priveşte ecolo ' teva probleme şi sper ca care- ne ocupăm, judeţul funcţiune şase centrale te
despre domeniul in care gia, trebuie ca , în maxi-; : ele să trezească atenţia şi nostru a "primit o ' însem lefonice noi, localităţile lişti • Găsirea unui alt
munciţi şi despre o pro mum trei ani de zile să preocuparea alegătorilor nată cantitate de cablu din respective urmînd să fie sistem pentru încasarea a-
blemă extraordinară pen fie eliminată poluarea ex pe care, promit, nu-i -..voi U.R.S.S. şi ‘ Franţa şi ur racordate sistemului inter bonamen.telor lunare şiş a
tru toţi, ecologia. cesivă a âtmosferei şi rîti- dezamăgi. ... mează să mai primească. urban automat. Serviciilor prestate pentru
Acest fapt a făcut posibil O. -mare parte din ca- a’ se evita aglomeraţia,, de
să se treacă; ia înlocuirea -blul Devei va fi înlocuit la ghişeul poştei din cen
mărie se prezentaseră,’" pî* cablului vechi" din cartie cu cablu nou, ceea ce va trul municipiului • ': Un
La Deva, nă în 9 maij 184 de cetă rul Dacia şi a celui din duce - la îmbunătăţirea contact mai direct cu .oa
ţeni spro a fi înscrişi în tre Simeria—şi Uroi. La funcţionării telefoanelor menii, în aşa fel îneît re
liste sau spre a primi ade rîndul ei. Direcţia jude noastre. Alături de aceste laţiile intre poştă şi abo
pregătirile au . îă alte localităţii - r ţeană de poştă şi teleco aspecte, sugerăm şi alte naţi să devină mai strîn-
verinţe ca să'z poată vota
măsuri ce pot fi - iniţiate
municaţii a . întreprins o
se şi pline de cordialitate
serie de măsuri de bun de Direcţia judeţeană de de ambele părţi. .-
m IO N CIOCLEI augur pentru servirea mai poştă şi telecomunicaţii TRAIAN BONDOR
Hunedoara-Deva. Intre a-
promptă şi în condiţiuni
— Domnule inginer Vir- gardurile clădirilor în ca Interviu cu iui (im)posibil senator A n ii n ţ
gM Burtea, aţi fost desem- . re se află aceste încăperi. •
nat de către Primăria De
Străzile care duc la sec (Urmare din pag I) nunte din culise: cum s-au S-a constituit Liga ro mai sus menţionaţi, ve
va să vă Ocupaţi de pre născut neregulile, cine a mână a veteranilor şi teranii români care lo
gătirea sub aspect material ţiile de votare au fost re este crearea unei conştiin închis ochii, cine a -tole prizonierilor de război. cuiesc peste hotare, in
parate.
a alegerilor. In ce stadiu ţe ecologice, începînd de rat, cine n-a făcut un mi Din ligă pot face parte diferent de motivul pri
se află deci pregătirea ? S-au tipărit şi afişat pu la vârsta cea mai fragedă. nim măcar din ceea ce veterani din ambele begiei. Liga nu înscrie
— Din cele 260 de ca blicaţiile cu numele can Trebuie să fim de acord trebuia ! să facă în virtu războaie mondiale, in în rîndul jnrmbrilor
bine de vot, cîte trebuie didaţilor pentru Aduna că amatorismul în mate tea sarcinilor de serviciu ? clusiv cei care ln al săi pensionari militari,
rie de ecologie nu rezolvă
doilea război au luptat
Dar, rămîn un optimist:
la Deva, sînt gata 180. In rea Deputaţilor şi Senat, lucrurile decît pîhă la un poporul român nu inclu în est, invalizii şi marii militari în retragere şi
rezervă fără statut de
ourînd vor fi terminate şi s-au afişat cele eu candid ■ punct. Urtaţi-vă un pic în de o cotă de proşti, chiar mutilaţi, văduvele de veterani de război, „
celelalte 80. In felul aces daţii la preşedinţie. Au jurul dv. şi veţi constata dacă unele aberaţii la sca război, foştii luptători Sediul provizoriu al
ta, pe o cabină de vot vor fost tipărite indicatoare cu uşurinţă că multe rele ră redusă îşi fac temporar din rezistenţa împotri filialei din Deva a Li
în materie de maltratarea
loc. Răbdarea ..mămăligii
reveni 200—240 de alegă către secţiile de votare şi va totalitarismului, par gii române a veterani
naturii se trag de la ne româneşti care au . Tace ticipanţii la Revoluţia
tori, ceea ce va asigura o fluturaşi care-i informea păsarea (eufemistic spus) explozie" este totdeauna din Decembrie 1989, ca lor şi prizonierilor de
bună fluenţă actului -votă ză pe alegătorii din fieca unora care nu-şi îndepli aşteptarea înţeleaptă ă m°* re pot dovedi acest lu război este în strada
rii. Au fost, de asemenea, re bloc unde vor vota. Cu nesc obligaţiile de servi mentului prielnic împlini cru, simpatizanţii, mem Călugăreni nr. 63, tele
ciu ! A fi ecologist
confecţionate 14 urne mari. alte cuvinte, pregătirile vrea acum o modă. s-ar rilor legice ! Şi ar (nai fi brii familiilor celor fon--13927.
Nu
multe de spus despre de
Cu excepţia uneia, încă au intrat în linie dreaptă. cred însă că este corect să poluarea spirituală... *
perile în care vor fi găz Despre interesul cu ca tot inventariem,. în diver — Vă mulţumesc şi în
duite secţiile de votare — re este privit de alegători* sele publicaţii, neregulile drăznesc să vă cer exclu Soare şi „ceaţă" pe ogoare
existente, aceleaşi şi acum sivitatea unui interviu în-
30 la număr — au fost actul de la 20 mai vor
5, şi acum 10, şi acum 15' tr-o candidatură viitoare,
zugrăvite, s-a reparat ceea beşte- şi faptul că la per ani. Dacă trebuie să le re mai obiectivă şi mai no Sînt numeroase motive mei zootehnice, am abor
ce era de reparat, inclusiv manenţa organizată de pri- luăm, să aflăm nişte amă rocoasă. ce ne fac să credem că la dat problemele, deloc pu
Cooperativa agricolă din ţine şi uşoare, specifice
Bretea Streiului lucrările acestui sector. ln context,
din această primă primă am reţinut că aici este pu
BIŞNIŢA umflă piaţa. Cine sparge BUBA vară liberă a agriculturii tină „ceaţă". De ce? In
au
debutat cu dreptul.
primul rînd, efectivul de
Zilele trecute am întâlnit animale este cam mare
(Urmare din pag. 1) ceâsta să nu fi văzut in tul de vată medicinală interesele şi .drepturile mulţi oameni în eîmp, a- faţă de posibilităţile de a-
divizii care vindeau be cu 30 de lei, în piaţă, la cetăţenilor. A » făcut-o eolo unde se făcea repar sigurare a bazei furajere.
tru a nu fi acuzaţi că rea de Haţeg cu 25—30 nici un sfert de oră du şi o vom: face în conti tizarea loturilor în folosin Ferma cuprinde acum a-
vorbim în necunoştinţă lei sticla de jumătate şi pă ce l-au cumpărat de nuare. Dar, oameni buni, ţă îndelungată, îatr-o tar proape 600 bovine, iar pen
de cauză, dăm cîteva e- cu 40—50 lei sticla de un la farmacia din zonă ? dumneavoastră, cei mulţi, la însămânţată cu porumb. tru producerea furajelor sînt
xemple (unele însoţite de litru? Este posibil ca ni Desigur, putem acuza po cei care vă cîştigaţi ba Imediat după împărţire, destinate numai 75 de ha
fotografii), culese din pia meni să nu îi văzut pe nul cu sudoarea muncii, numeroşi săteni au şi tre ocupate cu trifoliene. Pro
ţa Devei, în zilele de 8 cei care au cumpărat cas liţia,. primăria, că nu ac în loc să-i umflaţi pe' a- cut să-şi pună fasole, alte bleme sînt şi cu păşuna-
şi 9 mai a.c. traveţii de seră de la a- ţionează energic împotri ceşti speculanţi de bani, culturi printre rînduri. De tul, cu asigurarea finului,
Nu ne- vota lega acum prozarul . din piaţă, la- va speculanţilor. Putem puneţi mîna pe ei, luaţi-i la inginerul şef şi pre deoarece 40 de ha' au. fost
de sutele - de „comer- ’ preţul ; oficial, ca .apoi ■ telefona. indignaţi la ziar. de gulere şi duceţi-i şedintele unităţii, " Floarea preluate pentru amenaja
sahţi" care îţi oferă la să-l revîndă cu . 10 lei bu Datoria noastră, a orga unde li-e locul. Numai Boldea, am aflat că s-a rea hidroenergetică din
preţuri pipărate (unele cata ? De ce nu .i-a luat nelor de ordine, a ziariş aşa yotji reuşi să asanăm muncit şi se munceşte cu zonă. In plus, ..unitatea are
de-a: dreptul hilare) pro nimeni da rost , pe indi tilor este să venim in strada şi. piaţa de pădu tragere de inimă pentru peste 300 viţele de repro
duse din import. Se vînd vizii care vindeau paclie- ' ,sprijinul şi .-să.’apărăm chii post-revoluţionari. ca atît cooperativa, cit şi ducţie, de diferite vîrste,
pantaloni şi fuste de cooperatorii şi mecaniza din care mai mult de 200
blugi, ceasuri eleeti o i. i torii să fie mulţumiţi de pot fi vîndute altor uni
4 • ce, spray-uri, parfumuu. recoltele ce le vor obţi tăţi pentru creştere. Ni
şampoane, săpunuri, gu ne. Pentru aceasta s-a fă s-a spus că, după calcu
mă de mestecat, zeci de cut erbieidarea 'griului şi lele făcute, ferma poate
mărci; de ţigări, anticon orzului pe cele 180 har s-au fi dimensionată undeva la
cepţionale, ciocolată, bom plantat cartofi pe 15 ha, 350 bovine. Semne de în
boane, fchiair şi ; rev. care au fost şi prăşiţi pri trebare mai sînt şi în. le
porno;-Ie 'drept, mascate). ma oară, s-a 'însămînţat gătură cu asigurarea pă-
Deci, tot ce vroi şi ce nu porumbul pe aproape 100 şunaiului, locul din mun
vrei. N-o facem — deşi ha. Fiind mult soare şi căl te repartizat iniţial fiind
tot speculă se numeşte — dură suficientă, se aşteap dat la alte unităţi (!). A-
deoarece aceste produse tă o bună evoluţie a cultu cum vacile cu lapte au
deocamdată (sperăm ') rilor. Meritul, pînă acum, fost scoase în tabăra de
lipsesc din magazin;. I- revine în principal tracto vară, ceea ce se resimte
noastre. * riştilor Traian Boglea, Ion şi asupra producţiei de
In schimb,, nu înţele Gri.şan, Gheorghe Moroşan lapte, care a ajuns, în me
gem de ce nimeni nu ia şi Vasile Şervenschi, - din die, la peste 500 litri pe
atitudine împotriva spe secţia condusă cu price zi; . cu tendinţă de creşte
culanţilor cu mărfdri au pere de Ion Işfănes.cu. Du re în continuare. Aşadar,
tohtone, cumpărate din pă ce au terminat trebu dacă se soluţionează pro
Comerţul de stat şi vîn- rile curente în această u- blemele din zootehnie, se
dute’ de trei ori mai nitate, mecanizatorii s-au poate afirma că la Coope
scump în piaţă. în vă deplasat să ajute şi alte rativa agricolă din Bretea
zul întregii lumi.' ■ Este unităţi din zonă. Streiului s-a ridicat „cea
posibil ca nimeni din cei Joi, 9 mai, m piaţa din Deva, aceşti indivizi vindeau bere de Haţeg ia preţui în dialogul purtat cu ţa".
care aveau obligaţia a- 25 !e| (1/2 kg) şi 50 lei (1 kg) sticla. ing. Maria Draia, şeful fer NICO LAE TIRGOB
» i
