Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_142
P. 1
l i b e r T I E, A D E V Ă R !
I I
;U
LIBER
SIMBATA, 23 IUNIE 1990
Anul II, nr; 142 4 pagini - 1 leu
DUMINICA, 24 IUNIE 1990
în ziua dc 24 iunie, Bi
Economia de piaţă serica noastră dreptmări-
CINSTIRE EROILOR REVOLUŢIEI toare sărbătoreşte „Naşte
rea Simţului Ioan Boteză
Calitatea — cheia torul". Credincioşii respec
ziua
tă sărbătoarea, dar
o denumesc „Sînziene", în
competitivităţii simfonia cromatică a flo
rilor, cu rouă neseuturată,
„şînzienele" osanează zori
şi eficientei (IÎ) le. -Sînziene.... Ilene-Co-
sînzene..." Basme ce ne-au
fermecat copilăria.. Por
nind de la aceste izvoare
mioritice vom constata că
Interviu cu domnul NICOLAE DRAGULANESCU, interpretările sînt diferite,
preşedintele Comisiei Naţionale pentru Standarde, legale de timp, spaţiu geo-
Metrologie şi Calitate
U
— Avem semnalări că în dezvoltarea concurenţei pe »»
unele întreprinderi com piaţa liberă.
partimentele de asigurare a — Care este, în acest grafic, obiceiuri. . •■''Evident
calităţii sînt marginalizate, context, rolul Comisiei Na că spaţiul nu ne permite să
ca incomode pentru reali ţionale pentru Standarde, facem o descriere prea
zarea planului. Ce părere Metrologie şi Calitate ? amplă- a diferitelor păreri
aveţi despre acest feno — Consider că în această ale specialiştilbr referitoa
men ? etapă de trecere către o re la termenul „Sînziene",
— Se poate spune că economie de piaţă, cînd dar ne vom strădui în cî
în această perioadă sensi încă nu s-au cristalizat noi te va idei să prezentăm o
bilă problema calităţii plu le structuri economice, Co parte din explicaţii.
teşte între Scylla şi Caribda. misia Naţională pentru Sunetul sirenelor şi dangătul clopotelor i-a oprit ieri, 22 iunie, ora 12, pe lo Plecînd de ia paranteza
Astfel, ca urmare a apli Standarde, Metrologie şi cuitorii Devei, din activităţile lor* invitîndu-i krun moment de pioasă aducere aminte, din calendarele noastre,
cării noilor principii . de Calitate trebuie să urmeze la recunoştinţă, pentru memoria «roilor căzuţi în Revolut'0din Decembrie. Chemaţi, aşa s-ar părea că numele de
mocratice, organele comi fidel toate etapele parcur cum spunea domnul protopop Alexandru Hotăran, de dan gâtul prelung de clopot sub rivă de la Sfîntui Ioan—-
siei .noastre nu mai au a- se de economie, pentru că cupola bisericii strămoşilor, noştri* devertii' au venit ca, împreună cu întreaga suflare Sîntion» Sînticfiul de vară.
tribuţii de „supracontrol", numai astfel se poate rea românească, să-şi pomenească erăă'ce au căzut pentru binele, fericirea, înflorirea Mulţi specialişti admit a-
de avizare a .producţiei ■ liza o conducere eficientă şi înălţarea României noastre libere. ceastă posibilitate. înainte
curente. De fapt, practica a calităţii. In întreprin Slujba de comemorare a şase luni de ia Revoluţie a fost’ oficiată la Catedrala de a deveni o metaforă,
de dinainte de Revoluţie, deri este necesară menţi Ortodoxă -Română „Sfintul Nicoiao" Deva, do un sobor format din preoţii Alexan Sînziana a fost un perso
de a se livra mărfuri la nerea compartimentelor dru Hotăran, N icoiao. Gherroan f i Arsenie Cri şan şi diaconul Petru Ştef. Cei pre- naj mitic, Sfîntui ioan Bo-~
export numai cu viza or C.T.C., dar corespunzător xeaji fo parnstasulpo* _ do pOTowf iM ih lilv if lUcttlW r GtSăfman, oo tăchfinit grn- tezâtopui apare şi- el în
ganelor de control ale sta dimensionate, încadrate, e- duri de recunoştinţă eroilor care prin jfcrtta lor supremă ne-au asigurat . nouă. lîber- folclorul românesc. Intr-o
tului, , a cpncjus la .scăde chipate şi cu responsabili colindă oltenească, Sfîntui
rea răspunderii producăto tăţi mult sporite. Ste im Ioan reţine atenţia în ca
rilor. Este însă necesar ca pune, desigur, subordona litate de naş, cununînd pe
şi conducerile întreprinde rea lor — dar numai din CU T A L E N T Ş I P A SIU N E un tînar cu sora Soarelui,
rilor să devină conştiente punct de vedere metodolo într-o alta, din Maramureş,
de răspunderile care le gic — Comisiei Naţionale Ferma nr. 2 Orăştie a seşte, printre altele,.în rea cuinţe confortabile, trei apare ca cioban fii care se
revin în probleme de ca pentru Standarde, Metrolo S.C.P.P. Geoagiu, condusă lizarea unei culturi inten mese la cantină zilnic, apă spune: „Pe feţele muia
litate şi să adopte sisteme gie şi Calitate, concomi de dl. ing. Ioan Ciobanu, sive de căpşuni, ce asigu caldă pentru spălat. Pen ţilor/ Pasc oile domnilor/
proprii de asigurare a ca tent cu introducerea, dez se bucură de o bună faimă ră un venit de peste tru- tineri avem televizor Printre flori şi păducei/
lităţii, producţiei, care să voltarea şi perfecţionarea în privinţa producţiilor de 120 000 lei la hectar. Dar, color, unde urmărim seara Pasc oiţe şi cu mei/ Pase
excludă necesitatea supra- sistemului de asigurare şi legume, cartofi şi căpşuni. iată succint, opiniile unor emisiunile, iar la sfîrşit de oiţe mititele/. Dar păstor
cdntroluluL certificare a 'calităţii pro Aici în actualitate se află autoare ale succesului. săptămînă organizăm disco cine-i ia ele 77 Tot Ionu
Exţe greşit să se creadă duselor şi producătorilor — acum stringerea şi valorifi Tatiana Bordencea: „Am tecă şi diferite excursii, Sînzionu/ Ce şad$ pe-ura
că, dacă înainte am muncit în conformitate cu practi- carea căpşunilor. Cei peste lucrat şi în alte judeţe Sn într-un asemenea climat, răzoraş/ Şi cîntă din flu-
prost j^azi vom munci auto .ca existentă în ţările dez 50 de culegători reuşesc să ferme ce aveau culturi de NICOLAE TIRCOB *reot CORNEL H.ICA
mat mai bine, deci nu vom voltate industrial. De raen-. adune şi să trimită zilnic căpşuni, dar condiţii de
mai avea nevoie de C.T.G. ţionat că, din motive bine spre pieţele judeţului cîte organizare şl producţie ca (Continuare în pag. a 3-a)
O calitate nouă se poate cunoscute, actualmente în 10 tone căpşuni. Sub coor aici n-am întîlnit niciunde. (Continuare fts pag. a 3 4
obţine dOar treptat, prin- întreprinderi se resimte o donarea şefului fermei, a Avînd o producţie bună,
tr-o radicală restructurare gravă penurie. de metode, tehnicienei Vasilica Chio- zilnic culeg cîte 200 kg
a ansamblului activităţilor procedee, tehnologii şi e- rean .şi a şefelor de echipă căpşuni, dublu faţă de aite Ce faceţi de sărbători?
care concură la asigurarea chlpamente adecvate siste Năstaca Bumbar, Rozeta locuri".
calităţii produselor şi ser melor de asigurare a cali Mohora şi Ana I. Ţiudic, Năstaca Bumbar: „De 5
viciilor, prinir-o corectă co tăţii, conform cerinţelor culegătoarele, care au şi ani particip, din primă Ei, asta-i bună! Abia către C.S. „Victoria" Că-
relare a veniturilor salaria internaţionale. De aceea, îngrijit exemplar cultura, vară pînă în toamnă, la ne-am mărit bugetul de lan şi în 20 mai (verita
ţilor şi a preţurilor cu cali şi-au demonstrat cu priso toate lucrările din fermă. timp, într-o bună măsură bilă sărbătoare — primelf
tatea produselor realizate CORNELIU CARLAN sinţă talentul şi pasiunea Sîntem foarte mulţumite în contul sărbătorilor şi alegeri libere după mai
(respectiv a serviciilor pentru munca în agricul de condiţiile de muncă şi sîntem gata să ne dedăm bine de jumătate de se
prestate), prin apariţia şi (Continuare în pag. a 3-a) tură. Strădania lor se regă viaţă asigurate aici: lo la speculaţii ? Oricum, nu col) şi în ziua de Rusalii;
e cazul să luăm în dis- ei, mi-am zis, parcă se
cuţie ceea ce este normal, axează pe sărbătorile creş
un întreg ritual adică, in- tine... Da’ de unde; în
DEMOCRAŢIA CU MlINILE LEGATE cluzînd în primă linie cu 6 iunie altă poluare! Ar
răţenia, curăţenia sufle vune repede ochii pe Ca
„Dreptul nu e numai înalta gîhdire filo şi impune legea, de a face dreptate. De ce, în fil tească, dar şi cea a me lendarul Ortodox Român:
fiinţăm. cuvloşii Visarion şi lîa-
diului în care
sofica, dar si forţa vie". (VON IHERING). mele western, este fără greş emoţionant momentul în Dar cînd lucrurile se în rion cel Nou, scris cu
care se iveşte şeriful cinstit ori omul de nădejde,
care ia dreptatea în propria-i mină şi — cu puşca, tâmplă pe dos ? Uite, dc negru. Dar trebuie să-mi
Definiţia lui Von Ihering este folositoare tuturor: pumnul ori pistolul — o înfăptuieşte, nemulţumin- pildă, aţi observat şi dum recunosc naivitatea: ce
şi celor ce se întreabă de ce este nevoie să fiin du-se a o proclama ? Şi, de ce bandiţii, jefuitorii, neavoastră de ani de zile, căutare în calendare cînd
ţeze un stat de drept, şi celor care pun în discuţie conspiratorii, teroriştii ne inspiră groază ? (Ispitin- cei care r— în zilele de dc fapt cai ce se dedau
oportunitatea unor organe executive. du-ne în acelaşi timp cu ispita pornirilor anarhice şi caniculă — vă găseaţi un la o asemenea profanare
...Dreptul nu există decît dacă — şi cît mai repede crude din inconştient). Pentru că’ nu sînt decît forţă refugiu la Strei, cînd a naturii n-au nici un
— i se pune în slujbă forţa. brută. - ţi-era lumea mai dragă Dumnezeu ? Oricum se
Acesta-i totodată şi secretul civilizaţiei (şi ex Vai de oamenii cărora le este dat să trăiască în numai ce începea să se nasc nişte întrebări:
plică de ce, totdeauna civilizaţiile pier). Din două vremuri cînd numai unul din cei doi componenţi ai coloreze apa rîului iiî ne 1) Cînd ni se vor amin
una: ori sălăşluieşte Forţa fără Drept, şi atunci se maximei lui Ihering e în circulaţie :: ei au parte sau gru de ziceai că-i smoa ţa măsurile ce se iau îm
înscăunează Bătaia şi.Violenţa; or Dreptul- dăinuie de tiranie sau de inevitabila cumplită dezordine ce lă; şi asta se întâmpla cu potriva celor ce sfidează
(ba se şi rafinează, se „angeliz’ează"), însă nu mai se dezlănţuie ori de cîte ori oamenii cumsecade şi rigurozitate, duminică de legislaţia privind protec
există Forţa care să-l aplice (oamenii de bună voire conducătorii nu mai sînt în stare să apere dreptul duminică ! Deci o reacţie ţia mediului ?
nu mai cred că dreptatea se cuvine aplicată şi ocro cu forţa. Şi, ferice, de cei care — pe scurtă vreme în în zi de sărbătoare, ca o 2) De ce numeroşii pes
tită, îşi pierd încrederea în bine şi în ei înşişi) şi general — se învrednicesc de organicele perioade ale oficiere in numele unui cari tac chitic, precum.,
atunci urmează neapărat Decadenţa. istoriei cînd forţa stă fidelă şi trează la dreapta cu lt! O jertfă în toată peştele şi nu-şi spun cit-
Cele două devieri — barbaria, decadenţa — Regii. spre a o sluji şi impune. regula adusă cui ? Nu
pîndesc neîncetat, iar dreptul nu poate fi decît dacă poţi să rămîi indiferent şi vintul, cum, s-ar cădea ?
cele două elemente complementare .şi armonice se NICOLAE STEINHARDT, gîndul ” te duce imediat 3) Cetăţenii din Pctrcni,
îmbină, adică dacă legea şi forţa lucrează de acord. călugăr Mănăstirea Rohia spre Mir.cea Eliade cu a Timpa, Totia. Simcria
înalta gîndire în fraza lui Ihering reprezintă (din „Note necronologice de drum", 1980, sa „Istorie a credinţelor Veche nu-şi. doresc o apă
ştiinţa juridică, teoria, legalitatea, umanismul, forţa cuprinse In volumul „Iscate în timp şi spa şi ideilor religioase“. Care curată pe Strei, bună pen
vie. De cealaltă parte: puterea, aparatul militar, ţiu", Editura „Cartea Românească", 1987, să ţie substratul ? tru irigaţii ?
sau poliţienesc, hotărîrea cetăţenilor de a respecta pag. 19-20).. Şi povestea continuă.
Streiul a fost poluat de Dr. CORNEL STOICA
A:viNl^r^vsjvri*/Twvw/»\iZTWTW|i\i.'r^v'jk,' /T4/T±/T4sr*srjsrjt
