Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_142

euvmra u m m . U i • SÎM I
PAG. 3

Ragă către Emiufscu

In aceste zile d » tenie, ciad înfioratele flori do iei
au cad doar pesta creştetul tmîfăgnrttţîior, dbtd ftgta-
culaţli Crini par sffnjeniţi de mizeria vieţii, M închi­
năm geniului tău, Domn prea-curat al poeziei, româ­
n e ş ti*W e «a «nişte* vrăjita a tedrutai JHăricl-
Shta" să pogoare # a vers asupra minţilor npBMfitn-
ta*e de patimi politice ţi asupra «tetotatar răvăşite de
«r*.
f m i n i w f a » ( t a d ^ U c w f l ^ ^ n m i i f g a ^
care i l-ai dorit României, in care fiii săi „trăiască
3. PORTRET DE PRJ. cam caporai-şef“. numai in frăţie111 Căci prea crunt ne-au sîngerat ini­
'M A R . O caricatură din num mmm (») Nu ştiu Cit o .fi de „ca- mile văctad reintru pată şi deaiânjvită ura. Prea dure­
„News eTHle*, revistă o posed? d*ma Troutmann — ros ne-au răsanat in conştiinţe întrebările fale, încăr­
Centrului Universitar de ««pu ra femele primar cate de amărăciune şi revoltă: „Au prezentul nu
-Ziaristică din Etrasbourg, prin Robeit Grossmann siderind că e „mai popu­ dte categoria oraşelor de ni-i mare? N-a să-mi dea ce n să c e r? / «/ A u la
-înfăţişează o fetiţă tn cos­ (republicam} despre d-na lar". Rep, i Cum vede peste M H M de locui­ Sybaris au sus tem Ungă cap i$tea spoielii?/ Nu se
tum tradiţional alsacian, Trautmann: Reporter: dreapta situaţia sa de to ri — (tar Strasbourgul nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii*.
au coşuieţ şl cocardă trico­ „După părerea dv., poli­ opozantăT* ' DL R .G .: mar fi fost «te» Capitala La ceas de cumpănă şi de aducere-aminte iţi in­
tară ia bonetă, in faţa tica municipalităţii e so­ „Ne-am regăsit personali­ Europei d o ri m era a » vocăm d u M purificat de t e n t a lumM, eeriadu-i să
m icrofonului unui gigan­ exemplu de civilizaţie ar» picure linişte în sufletele noastre însetate de lumină
tic reporter: „Cină voi cialistă Dl, a c . : tatea, Dar aia statem as- bond. Am «rm&r# deli­ şi armonic. r
f i mare, am să ntS fac berai prioritar PA ce ţi­ Rămîi cu noi, nemttritorule Eminescu!
primat1", declară ea. E ne de gospodărire. Curat
Vizată evident doamnă ce un pahar,' Pe lucrătu­ VIORICA ROMAN
Gatherine Trautmann, so­ ra salubrităţii tm ison
cialistă (dar ce socialism.'),' văzut declt In zori : cu­
deputată in Parlamentul raţi, ' ' salopete albastre,
European şi primar al
oraşului, de la alegerea pubele uşor manevrabile
căreia se împlinea la data pe care ‘ ta încarcă . te
, vizitei noastre exact un m if ljc a r e silenţioase.
an. P rilej pentru opinia Transportul te coma» Asim ilînd cu veneraţie fim. sclavi iarăşi, în ve­
publică de a face un punctual, exdtwzînd din experienţa artistică a îna- chiul nost’ păm inf. Prim ul
prirp. bilanţ al mandatu­ memorie şi lim baj no­ intaşilor, idealul lo r de din cele trei tablouri dra­
ţiunea de ingkesvkdă. dreptate şţ-libertate naţio­ matice întrupează imagi­
lu i ei. „Acum un an —
scrie aceeaşi revistă — Autobuzele acestea, prim nală, Eminescu este expre­ nea poetttîui-profeL contopit
victoria ei a fost o sur­ curăţenie, - cotoare, ele­ sia integrală a sufletului cu aspiraţiile sacre ale po­
priză. Azi (...) 72 lâ sută ganţă, fac parte din per­ românesc, exponent desă­ porului, indrumîndu-l spre
din strasbourghezi se de­ sonalitatea oraşului. Sis­ vârşit al conştiinţei noas­ bine şi fericire. Mureşanu,
tem pubUc de recuperară tre naţionale. E l a creat alter ego-uI lui Eminescu,
clară satisfăcuţi de pri­ m itul unic si poetului ro­ exprimase în versuri dăl­
marul lor (...). După un a materialelor refolosibile, mantic naţional, alimentat tuite în bronz ideea luptei
an de viaţă comună, po­ inteligent, eficient, mo­ statornic de cântecul de şi a încrederii In valenţele
vestea de dragoste conti­ dern. Servicii ireproşabile. dor, de gradul fără de revoluţionare ale poporului,
nuă ; competentă, sim­ Sub aspect igieno-sanitar, moarte dl geniului popu­ capabile să înfăptuiască o
patică, dinamică, stras- reţeaua de alimentaţie pu­ lar. Dintre poeziile publi­ revoluţie.
bourghczii fi găsesc Ca- blică (privată, desigirî} cate de Eminescu. în tim ­ Pentru ca parametrii vi­
therinei Trautmann Joa- se află in afara oricărei pul vieţiL chipul lui An­ ziunii Eminesciene gran­
te calităţile. Sînt chiar umbre de suspiciune. Ilu ­ drei Mureşanu apare pen­ dioase să dobîndească în
pe punctul de a-i accepta minatul public-, ce să tru prima dadă în poemul perspectivă, poetul prelun­
şi latura autoritară. Sin- m ed .vorbim ?! E drept, Epigonii, imaginea /impu­ geşte ■ realul până la margi­
gura umbră a portretului: prim arul are tn Franţa un nătoare a revoluţionarului nile m itologicului, punîn-
proiectul (introducerii) mare avantaj: departa­ poet fiindu-i cunoscută din du-l pe Mureşanu să schi­
tramvaiului. Dar, dacă Lepturariul lui Aron Pum­
mentul nu-t pune beţe-n ţeze gestul aceluia eare
ar fi; 's-o ia de la înce­ rodte. M unicipiul se bu­ nul, ca, şi din vibrindele „cheamă piatra să invie ca
put.''oraşul ar spune tocă cu ri asd-de a autonomie acorduri ale imnutui Un şi m iticul poet", devenind,
da primarului său“. To­ absolută. răsunat. Poetul M contu­ astfel, o proiecţie m itolo­
tuşi, dupăc’un sondaj de In întrevederea pe care rează portretul m oral în- gică a ideii de poet luptă­
opiniei de partea „tram“- ne-a acordat-o, am văzut tr-o strofă pitei de . sem­ tor, de poet-profet, vizio­
ului slnt 50 kt sută din­ în Caiherine. Trautmann nificaţii : „Mureşan scu­ nar, intr-o coloratură hl-
tre cei chestionaţi, 30 rtară lanţul ca-a lu i voce perromantlcă, meditind ob­
Unt împotriva, restul se o desăvirşită doamnă, cu rugini tăy Rumpe coarde sesiv la soarta neamului
o privire deschisă şi tan­ de aramă..." să». AUdrei Mureşanu este,
abţine. Adevărata re­ dră, eodmbâă şi mtşM-.
zistenţă se pare dă o in- M u lt deosebit de contem­ pentru EMnescu,: o figură
ge^ită, competentă ţi spi­ poranii lui, gîndurite ma­ complexă, de o factură ex­
ftmpină^ prim arul mai cu~ rituală, S-a arătat efectiv relui pori zburau spre mori cepţionala, ce incumbă te
. rină lă majorarea cu 10 „Da, dar se străduieşte cultaţi. Asta ţăiede. tem- interesată de problemele personalităţi — modele, ti­ structura lu i spirituală tră­
ta sută a Impozitului s-o ascundă., a vor să peraraentul Cat hering noastre. Va face în cu- puri excepţionale de oa­ sături specifice titamsmu-
loca l: 74 lâsu tă pentru, schimbe modul de viaţă Trautmann : ea vrea în­ rînd o vizită In România, m eni moderni, pasionaţi, Itd şi satanismului, si-
76 la sută îm potrivă. Ca şi să msinueze o nouă pe­ totdeauna să aibă drep­ inclusiv la Deva. ,€f aş­ dornici de a şti, «a trie tuîndu-l in ipostaza de
pretutindeni:. cine ac­ teptăm cu prietenie şi cu de a tete intens, făuritori p ori-p rofet: „Eu stele­
ceptă senin majorarea im­ dagogie a automobilului. tate. N-am auzit-o nici­ speranţa unei colaborări de idealuri pentru umani­ le le spulber ca frunze-u-
pozitului ? ! Există, blne- Ceea ce este împotriva odată spuntod vom re­ tate, eroici iu activitatea gălbenite,/ Su îm flu răsu­
ce s-ar vrea Impiinită. lor. De eeeea Eminescu a flarea vulcanului măreţ..."
_ înţeles. şl jO opoziţie: Iată, t spfeil de libertate Eicon- flecta împreună şi vom proiectat, tu tabloul dra­ Poeziile lu i Eminescu, ce
bunăoară, ce spune ea. straiesc un „tram“ con- găsi o soluţie. E puţin RADU C1Q8ANU matic Mureşanu, m ai mult au ca o ro » pe Andrei Mu-
de natură lirică, propria reşarm, sânt saturate de su­
lut imagine de bard « i li­ gestii şi Idei "'.'ce izvorăsc
bertăţii, de pqeţ-profet, din oontemfâarea triadei,
Noua conducere a Clu­ tistic s-au creat astfel con­ terjudeţean de specialitate o tabără de creaţie la de poeta-vutes, opţiune fă­ a condiţiei omului in isto­
bului „SiderurgistaT din diţii săşi desfătare repe­ la Timişoara unde a ocu­ Cioeiş, eu (tarata de două cută iacă din poezia Odă rie. Pestru Eminescu, Ah-
HUnedoara a pornit serios tiţiile cu regularitate şi pat locul al doilea, ceea ce săptăraîni, ta care au re­ lui HeHade. in caracteri­ drei Mureşanu reprezintă
la lucru. Şi-a propus, în care să stea la baza unei confirmă pregătirea se­ zultat lucrări, ce vor fi zarea poetului tra n # lv »-. ecoul propriilor Inf convin­
primul rind, să. revigoreze activităţi permanente. rioasă ce i se asigură şi un etalate ta curfnd îatr-o nean al revoluţiei de la ' geri, o modalitate rom anti-
activitatea formaţiilor ar­ S-a trecut, ta acelaşi argument pentru perma- /'«teteiite 'ee va fi deschi­ IS4S. Eminescu e avid în - m de auioexprimare a u-
tistice, pentru a fi capa­ să în holul clubului. în mtete, desigur, versurile nor idealuri şl simţăminte
bile sâ prezinte un număr perspectivă, se preconizea­ din im nul Un răsunet: revoluţionare.
sporit de spectacole ta „Murim vud bine-u luptă, fcol. MAMA TOM A,
ză reluarea Festivalului Liceul Periate gir Deva
I faţa siderurgiştilor şi. Ia cineeluburilor „Omul şi cu glorie deplină^ Becit să
/ general, pefiţra populaţia producţia", precum şi a
©naşului. în acest sens, ne-a
relatat domnul Tiberiu •Festivalului in terjudeţean BALADA M IN ERULUI BÂ IRIN
de muzică uşoară „Luce­
Ilincea, directorul institu­ feri de metal".
ţiei. „Am luat un prixn-
cojitaet cu membrii fiecă- timp, la înfiinţarea unor La cererea- slderurglşti* La Paşti minerii an intrau In şut
_ rei formaţii: carul Şi or­ neatizarea activităţii ei ta lor, clubul a înfiinţat două dar împlinind o datină sfeăvecfie
formaţii artistice noi. Ast­ viitor. cercuri noi — unul de
chestra simfonică (dirijor fel, au fost create ansam­ trăgeau la sorţi şi nani tea de veghe
Tot mai consistentă
se
— prof. Marin Dârvă), or­ blul pentru copii şi tineret, dovedeşte activitatea cercu­ speologie, condus de Vir- trei zile şi trei nopţi, neîntrerupt.
chestra de muzică popu- pregătit de profesoarele rilor de creaţie artistică, gil Dinu, reunind oameni Cîndva — se apune! — sorţii nepereche
feră (dirijor, — Voicu Stă- Cleopatra Pup şi Violeta remarc!ndu-se cercul de de diverse profesii şl un pe cel mte vîrstnic de ortaci l-au rupt.
nqscu), dansuri populare, Spătaru, cate a reuşit deja arte plastice, condus de altul de bridge. Se contu­ « A pogoriţ bătrîaul dedesupt
avansaţi şi începători (in­ să prezinte cîteva specta­ artistul Plchi Dan Vifor, rează astfel o carte de vi­ cu şapca aplecată pe-o ureche.
structor — Petru Prunean), cole muzical—umoristice Poate efi la ora actuală zită atractivă pentru insti­
dansul de societate, forma­ este singurul grup de crea­ tuţia culturala a siderurgiş* L-a-ntîmpinat un îng«a- ri dus
purtînd ca generic „Des-
ţia de muzică uşoară „Si- ctototeca veselă", grupuri­ ţie de acest gen care, be­ tilor hunedoreni care îşi departe, onde, răstignit lisus
der-club" (dirijor — Cris­ le de muzică uşoară „Si- neficiind de un spri­ aşteaptă iubitorii de fru­ ţinea pe umeri soarele şi luna.
tian Coman), teatru popu­ îler-junior" şi de break- jin substanţial din par­ mos, dar şi pasionaţii dor­ — Ia-mi peatr-o cupă local că-s trudit...
lar (regizor — Nicolae Bu- dans. De remarcat este tea sindicatelor din ca­ nici de a se bucura de sa­ ... Bătrinul i-a zîmbit şi a primit
ciuman), grupul de satiră faptul că formaţia de drul Combinatului Side­ tisfacţiile hoby-ului lor şi-acolo a rămas pe totdeauna.
şi umor „Satyricon* (in­ break-dans şi dans de so­ rurgic, al Clubului „Side- pasibil de a se vedea ma­
structor — Sabin Clej). cietate a fost prezentă, de rurgistul" din localitate, a terializat aici. NECULAI CHIRICA
Pentru fiecare colectiv ar­ curîhd, la un festival in- fost capabil să organizeze MINEI BODEA
/