Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_142
P. 3
MJH1CA.24 IUNIE 1990 PAG. S
M E D I T A Ţ I I
REFLECŢIA Cu cit se adîncsese mai mult cercetările privind
„profunzimile materiei'", cu atît apare mai evident că
Z I L E I '
există ceva mai presus de ea Interesant nu mai este
„Cea ma» mare fe a ş ti: Ce este materia ? c i : Ce este în afară şi dîn-
ricire a omului care «oto 'de ea ? *
gîrvdeşte este să cer ' Poporal român, ca mice popor, este totalitatea ce
ceteze ceea ce poate lor ce-i reprezintă trecutul tradiţional şi acţionează
adecvat continuităţii iul spirituale. D eci:
îi cercetat şt sâ res :fli» ftarte dill cel ce trăiesc numai pen
pect* ceea ce este tru sine şî nu-şi atee nici ua aport în apărarea spi
de necuprins". ritualităţii naţionale şi in promovarea potenţialului de
afirmare la nivelul popoarelor înaintate ale epocii.
Goethe VICTOR
S I L O G I S M E
E.M .O Q R A N
„Dacă un cap şl o carte Nimic nu trădează mai mult vulgaritatea decît re
se mocnesc şi sună a fol, fuzul de a fi decepţionat.
să fie nare totdeauna vina Orice aet linguşeşte hiena din noi
cărţii ?“. Scepticismul este excitantul civilizaţiilor tinere şi
Liehtenberg pudoarea celor bâtrîne.
„Se ştie că relele sînt mai Fiecare se exilează ta propria-i teamă — turnul
uşor de suferii împreună cu său te fildeş. ■Mîin* « dumirncă.
a lţii; printre rele par a so Nu există muzică adevărată care să nu ne facă să Foto: ANTON SOCAC1U
coti oamenii şi plictisul, de pipăim timpul.
aceea se asociază mai mulţi Ctad însăşi muzica nu poate să ne mîntuiască, în
pentru a se plictisi îm ochii noştri luceşte un pumnal; nimic nu ne mal
preună...* * sprijină decit fascinaţia crimei.
Schopeahaocr CU TALENT Şî PASIUNE
/ „Cînd vezi cîţi cânt îna • Muzica este refuzul inimilor ulcerate te t
intea ta gîndeşte-te cîţi stat fericire. {Urmare din . pag. 1) Din rândul celor mai tehnice privind tehnologiile
în urmă1?; Culese te INA MtfANU harnice lucrătoare se deta de lucru specifice culturilor
Seneca şează prin seriozitate şi agricole ale fermei. Im
„Dă Doamne celor buni ordinea şi disciplina în conştiinciozitate Irina şi portant de relevat, este,
muncă reprezintă deviza de
solidaritatea t.lor răi“. căpătenie a fiecăruia dintre Viaselena Botiz, Ana şi pentru oricine vizitează
Petre Strifaan Vaseleaa M. Pop, Irina ferma, aspectul de excep
„Legăturile de prietenie noi. Nu poate fi omis nici Nem zet, şi Ileana Bejera. ţie a i culturilor, inclusiv
mi s-au părut întotdeauna aportul domnişoarelor An în egală măsură merită cea a căpşunilor, caracte
Rodica Vasilie, conta
ca
sacre. Nu cred că se pot bilă ce ţine-'corect eviden laude Viorica Severa, Ilea ristic agriculturii intensiv
rupe fără dezonoare". ţele şi Ileana Szapca, în na fRoşu, Iidlana Drozd, ve, de înalt randament şi
Napoleon multe alte femei Cu ade eficienţă. în toate aceste*
„Există un gust al prie atribuţiile căreia -Intră pro- vărată vocaţie pentru a- se vede pe viu contribuţia
teniei curate pe care riu-1 bleme de gospodărire şi a- gricultură. decisivă â şefului de fer
sigararea
hranei pentru
pot avea cei care stat me-' oameni, la crearea ambian Nu ne propunem spa- mă, om cu experienţă bo
diocri din naştere". • ţei deosebite de lucru din ţiul neîngăduind acest lu gată şi incontestabilă com
La Bruyere cru, să intrăm. în detalii petenţă profesională. , ;
„Arta este singurul lucru fermă*.
pe care moartea nu-1 poa
te atinge". ,
Oscar Wilde — „Dorim să anunţăm > înîfinfarea asociaţiei r ia lş r nin cel mai cunoscut este
Selecţie deăUE LEAHU - „SINZIIENELE“
meşteşugim»." Desen te ALEXANDRU RUGESCU Ileana Cosînzeana sau
Ileana Sînziana (SîrazianaJ,
i dar ea apare şi sub alte
• Comori umplute cu SECSETE C U U N A R E ţ j g g * apa f c md se (Urinam «fin -pag- 1) s-a tradus : „Johannestag". nume ca : Floarea Florilor,
şuncă, parizer, salam. Can pregăteşte friptură în cup- i Qerceiătorii folclorului: ro Sora Soarelui,. Rozima —
tităţi: zece cornuri, 200 g zîndti-se într-d tavă, care; tor, puneţi alături de tavă .1 mânesc, în majoritatea lor,
şuncă, parizer, salam, 100 se introduce în cuptorul (spre sfîrşit) un mic vas ' {ecaşJ* Şi astfel s-a făcut, îndiaă să -creadă că săr doamna florilor, Crăiasa
zînelor, Lina Rujulina, Zîna
i unt, SO ml smîntînă, im fierbinte cu 15 minute îna-■ eu apă fierbinte; friptura J aprecierea dintre persona bătoarea creştină a dat
Tîrf, cuţit piper, un vîrf de , inte de servire; după zece va rămîhe suculentă. • Cea ;» je mitice şi .personajul bi numele Sorti. Dobrozîna, Frumoasa lumii
linguriţă sare.* minute se,întorc pe partea ruai rapidă metodă de pre- j blic, plnă la contopire sau Sînziana este, în mitolo ete. ,
Şunca, salamul $i parize- „i cealaltă- . Se servesc fier-, , parare a pandişpanului j identificare. în dicţiona gia românească, apropiată Trebuie să mai menţio
rul se trec prin maşina de binţî ca gustare sau cu: pentru torturi, rulade cte. R rele noastre mai găsim de năm că îana-Sînziana (Ilea
tocat de două cri. apoi se , ceai. este ca albuşul să se bată J finiţii « a î „Staticn*” de „Bona BeaV zeiţă ro na Cosînzeana) are în ba
amestecă eu smîntînă, un-'' spumă tare şi să se adauge ^ („Sîmziene") i— sărbătoarea mană, protectoare a femei lade un caracter divin,.ca
tui moale, sarea şi piperul. • Pentru ca friptura de apoi, deodată, ţpi Eahărul < naşterii JSftatului lom» Bo lor, adică „zină bună”. soră a Soarelui. în unele
variante' apare ca „Doam
{tos deoarece pudră
îc-1
Cornurile se taje în Jmaă- pui să fie croeantă, sti-o- tezătorul <24 iume).„ „ma Creaţiile -populare aduc na florilor , sau ca zînă,
tăţi pe lungime. Zece jumă piţi în prealabil carnea cu Moaie s p m ), împreună cu f mele ş» floarea Sfta totali
tăţi se ung eu această com-' zeamă de lămîie, sare şi 15 ml nan» fo lingură) sau* Ioan, iar In Mantenia Dră- sînziencle Ja constelaţia atestînd cultul zeiţei Djana
poziţie şi apoi se acoperă puţin piper, după care se ţu zeamă de lămîie In p gaiea..." „De la Sin toane, simbolurilor feminine, pen pe teritoriul Daciei roma
cu celelalte jumătăţi, ăşe- pune la cuptor eu grăsime aceeaşi cantitate. Se bate? Sîn-Ziane, nomele bănăţean tru a exprima metaforic nizate. Trăsătura morală
din nou cu teiul pînă -cdnd J
bulele de aer se micşorea- * al Bfîntuloi Ioan Botezăto gingăşia, frumuseţea— Sttt- specifică a Dianei-Artemi*
este castitatea. Or, balada
ză mult şi spuma mată c a l rul ?*. Şl francezii leagă zienele se pot considera
• zăpadă întărită. Gălbe-; numele flori» de numele personificări Me virtuţilor' românească „Soarele şi
iţuşele se pun toate, odată, * Iama* a fost întregită ca
âpcâ fitiria airiestecată dina- 1 Sfîntului Ioan, iar în limba feminine. In basmele ro un mare„ număr de «te*
inte cu toate ingredientele. I germană curtatul stoziană mânilor, personajul femi mente. creştine.
ECONOMIA DE PIAŢA tivităţi şj ale cooperării
(Urmare «Rn pag. 1} descentralizări» întregii ac
comisia 'a * trebui să eon- din toată lumea. AVem, de mă v-aţi aflat în Republi complexe şi continue cu
tiibute în mod esenţial la asemenea, In vedete creş ca Ungară, unde aţi efec parteneri din ţări dezvolta
ridicarea nivelului de cul terea rolului Şi implicării tuat o vizită la Oficiul Na te industrial. O atenţie
tură şi practică tehnică — comtstei îa introducerea ţional de Metrologie din deosebită s-a acordat co
prin afirmarea şi dezvolta sistemelor de certificare a Budapesta. Care a fost laborării în' cadrul orga
rea ingineriei e^jtătiâ ea calităţii, de atestare a la scopul acestei deplasărj şi nizaţiilor internaţionale de
direcţie de spedatizare. cu ce s-a soldat ? profil şi tendinţelor me
boratoarelor de încercări,
Totodată, comisia şi-a pm- de elaborare a normativelor — Scopul acestei depla trologice pe plan mondial,
pus elaborarea, împreună — cadru care va regle s ă r i—■ stabilită încă din în perspectiva integrării eu
cu ministerele economice, ropene, La sfîrşitul vizitei
menta .activităţile de asi- februarie — l-a constituit-
a unui proiect de regle gprare a calităţii în toa discutarea reluării şi ex a fost semnat un protocol
mentare privind sporirea te sectoarele economiei na tinderii colaborării bilate prin care s-a convenit uri
program de cooperare 4eci-
răspunderii' şi stimularea ţionale. Omologarea produ rale în domeniul metrolo
executanţilor în vederea selor noi se va face fin ur giei, acţiune începută In proc-avantajos, prevâzînd
asigurării calităţii produse ma încercărilor efectuate 1980 şi întreruptă în 1988, teme concrete de cercetare
lor, lucrărilor de construc numabdn laboratoare acre prin nepartieîparea Româ ştiinţifică, schimburi de
ţii şl prestaţiilor de ser ditate de comisie, pe ba niei — din motive bine publicaţii de specialitate,
vicii. za standardelor de produs cunoscute — la toate acti ihtereomparări ale etaloane
Concomitent, se va acţio avizate, de asemenea, de vităţile prevăzute. Delega lor naţionale, participări la
na — tot împreună cu comisie. în context, se va ţia română- a vizitat labo manifestări tehnieo-ştiinţi-
ministerele economice — pune accent pe interesele ratoarele metrologice din fice etc. Apreciez că a-
pentru crearea în unităţile cumpărătorilor prin a- Budapesta şi a discutat cu ceastâ acţiune va fi deose
productive, a unor struc doptarea în acest sens, a specialiştii maghiari nu bit de utilă pentru reorga
turi organizatorice adecva unui complex de prevederi meroase probleme legate nizarea activităţii de me
te : asigurării calităţii (con legale, precum şi prin dez de reglementarea şi organi trologie în România, în
duse de un director sau voltarea unor activităţi şi zarea metrologiei legale şi concordanţă cu noile orien
inginer şef pentru probleme sprijinirea „.Asociaţiei pen ştiinţifice în Ungaria, in tări ale economiei din
de calitate şi avînd atribu tru protecţia consumatori clusiv in condiţiile orientă (aia noastră, pentru o a-
Desen de CONSTANTIN GAVRU.A ţii mult sporite), aşa cum lor". rii, pe mai răniţi ani- spre prpiere de practica me
au producătorii competitivi — Cu puţin timp în ur economia de piaţă, aie trologică pe plan, mondial.
