Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_176
P. 1

S A L A
                                                                                             D E
                                                                                      L E C T U R Ă
            L I      B C R           T    A    T E ,          D    E    M      O    C   R     A    Ţ    I   E,        A    P    E    V    A     B    !












                                                                                                ■ # »
                                                                                          Anul  II,  nr.  176  VINERI,  10  AUGUST  1990   4  pagini  -  1  leu





         N R K A   f^AMlNTOLUI                            zentat  la  redacţie  doi  ce­  0 AFACERE...  CU  MIROS  URIT               va  umple  cu  duhori.  Dar
                                                            Zilele  trecute  s-au  pre­
                                                                                                                                      nimeni  nu  l-a  luat  în  sea­
                                                          tăţeni  din  Băcia,  Gheorghe                                               mă.  Tot  ce  se   construia
                                                          Iosif  şi  Gabriel  Terok,  a-                                              în  numele politicii   „ilus­
         Este  un  lucru  ineontes-  '  însă  mult  prea   anemică,                dovadă  că  reuşiseră   să   comună,  în  urma  „înţelep-   trului ,  conducător"   era
       tâba  că  fără  aer  şl   pă-   mai  stă  sub  semnul   in­  ducînd  o  adresă  din  par­  înainteze  doar  un  pas  pe   tci“  politici  ceauşiste   de   perfect  şi  indiscutabil.  Ba,.
       ntf ntnu  se   poate   trăi.   certitudinilor   şi  îndoieli­  tea  Centrului  Sanitar  An­  drumul   rezolvării   unei   a  face  din  ţărani  orăşeni   mai  mult,  după  o   chib­
       Multe  şi  grele  slnt  dure­  lor.  In  lipsa  unor  regle­  tiepidemic  din  Deva   şi   chestiuni  destul  de...   urît   şi  din   orăşeni   ţărani,   zuinţă  în  toii  cu  năbădăi­
       rii»  de  moment  ale  pămîn-   mentări  precise,  cei  ce  ar   mult  năduf  în  suflete.  A-   mirositoare.  Dar  iată  de­  G.I.G.C.Ii.   Deva  a  con­  le  tiranului,   conducerea
       tului  străbun  care  ne  ţine   . dori  să   lucreze  se  ■  mai   dresa  pe  care  ne-au  dat-o   spre  ce  este  vorba.  struit  un  bloc  de  locuinţe,  primăriei   din  comună  a
       fiinţa.  In  esenţă,  nedume­  întreabă:  ce  se  va  întîm-                                        .  după  un  proiect' al  l.P.H. '   dispus   heţonarea  spaţiu­
       ririle  slnt  legate  de  lipsa   pla  oare  cu  pămîntul ?  Dar   s-o  vedem  era   singura  In  satul  lor,  centru  de  Nimeni  nu  a  avjit  dreptul   lui  din  jurul  clădirii,  astu-
       unei  legi  clare  care  să  re­  cu  recolta 7                                                      să  analizeze  oportunitatea   pind  în  felul  acesta  scur­
       glementeze  dreptul  de  pro­  Indiscutabil,  nedlspunînd                                            acestei  construcţii  şi  ' nici   gerea   firească  a   apelor
       prietate  şi  folQşj$ţă,,a  tu-   de  informaţii   suficiente,                                      •  să  se  opună  realizării  ci,   pluviale   prin  '  şanţurile
       turor  su p^f             de  nişte  date  clare  care                                               cu  atît  mai  mult,  cu  cît   străzii  şl  dirijmd-Q  ,111,..
       le,  mai  ales  că  aşgsiM ini-   să  orienteze  cit  de  cît  op­                                   unele  deficienţe  erau  evi­  pomenita  fosă  septică.  Ur­
       pul  întoarcerii  birazdei  şi   ţiunile  de  producţie,  mulţi                                      dente  încă  de  la  început.   marea  este  uşor  de  ima­
       punerii  seminţei  la  ..teme­  continuă  să  fie. derutaţi  şi                                      A  mai  încercat   domnul   ginat:,  fosa  este  acum  me­
       lia  producţiei  âgroalimen-   acum  în  privinţa  stabilirii                                        Gheorghe   Iosif,  '  Vecinul   reu  plină',   depăşind  ca­
       tare  din  anul  1991.   Con-   structurii  culturilor.  '-'A şa                                      ..măreţei  lucrări",  să  le  a-   pacul  de  beton  şi  reaiizîpd
       .vulsiile  restructurării   au   o  să  rie  trezim,  poate  ca  şi                                  tragă  atenţia   constructo­  o  permanentă  baltă   urît
       „înfierbîntat"  mult   piaţa   în  situaţia.  din  acest  an,                                        rilor  că  fosa  septică,  adi-   mirositoare.  Uneori,   cînd
       şi  au  sărăcit  '  neaşteptat   că  n-o  să  avem  o  recoltă                                      '  că,  în  alţi  termeni,  groapa   căldura  este  mase,   copiiii
       bugetul  familiei,  mai  ales   suficientă  de  cartofi,   sfe-                                      in  care  se  scurg  mizeriile
       că  s;a  interpretaf^ljf"-' fel ?'  .clă,  floarea-soarelui  sau  de                                  din  bloc  nu  este  bine  am­  NICOLAE  GHEORGHIU
       şi  chip /aplicarea * Decrefii-  '  alte  produse  necesare,  dar                                    plasată  şi  va  infesta  apa
       lui  42/1990.  Măcar :de ,s-ar   pentru  realizarea   cărora                                          diii  fîntîni,  iar  aerul  se  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
       îmbogăţi  o  dată  şi  ţăranii,   dispunem  de'  condiţii   fa­
       că  prea  au  dus  greul  asi­  vorabile.   Poluat  şi  exte­
       gurării - traiului   poporu­  nuat  peste  măsură,  pămîn­
       lui  fără  ca  munca  să  le   tul  refuză  să  mai  răspun­
       fie  recunoscută  şi  răsplă­  dă  comenzilor.   ;                                                            In  ziarul  de  mîine
       tită  cum  se  cuvenea.  Dar   Neîndoielnic,   haosul  şi
       să  nu-i  uităm  n ici' pe  cei   sărăcia  nu  pot  fi  combă­
       din  alte  sectoare  economi­  tute  cu  ee*o  da  Domnul,
       ce,  deoarece .n ici', ei... n-au.   la  voia  întâmplării.  Apare
       fost  mai   favorizaţi   de   justificat  deci  ca,  începînd                                               Ancheta  privind  . . .
       soartă.  Deci,  se  aşteaptă,   de  la  Guvern  şi  ministe­
       şi  aşa  este  drept,  să  exis­  rul  de  resort,   pînă.   la
       te  o  măsură  în  toate.  ultimul  ţăran,   fiecare  să                                                           afacerea  cu
         Avînd  în   vedere  că  o   aibă  o  imagine  clară   şi
       numai  din  oameni  bogaţi,  jSSăsfHEV5K 52
       ţară  bogată  siy'
       ceea  ce  se  poate   realiza   grîculturii,   căci  nu  după
       numai  şi, numai-prin  mun­  ureche  şi,  inspiraţie   este
       că,  să  reflectăm;’?!’ să  chib­  posibil  sâ  facdm  ’igifSM*
       zuim  cu  luciditate  la  Ceea   tură  productivă,  la   nive­
       ce  avem  de  făcut,   mai   lul  potenţialului  existent..
       ales  în  agricultură.    Este  o  mare  suferinţă   că
         Se  spune,  şi  nil  fără  te­  nici  specialiştii,   numeri-                                           Cine  finanţează  programele
       mei,  că  dacă  avem  pîine   ceşte  poate  suficienţi,  nu-şi
       pe  masă,  avem  de  toate.   exprimă  cu  convingere  va­
       Este  adevărat,  dar  să   ne   loarea  şi  competenţa   în
       gîndim  că  pîinea   anului   posturile  pe  care  le  ocupă.                                             de  echipare  tehnico-edilitară
       viitor  se  plămădeşte  prin   Unii  mal  bljbîie,  aşteaptă
      ' ceea  ce  se  face  'acum  pe  r
       ogoare,  adică  arături,  fer­  NICOLAE  TIRCOB
       tilizări,  asigurarea  de  se­
       minţe  bune.  Pornirea  este  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
                                                                                                              Regimul,  de   dictatură   tului  care,  probabil,,   va
                                                                                                            ne-a  lăsat,  cum  bine   se   costa  eît  a  costat  construc­
            Să  nu  uităm  Basarabia!  Să  nu  uităm  Bucovina!                                             ştie,  cu  o  moştenire  grea   ţia  lor.-  Pînă  atunci  mulţi
                                                                                                            în  ceea  ce  priveşte  condi­
                                                                                                                                      vor  trebui  să  se
                                                                                                                                                       mulţu­
                                                                                                            ţiile  do  locuit.  S-au  con­  mească  cu  faptul  că   au
                                                                                                            struit  multe  locuinţe  în  ul­  patru  pereţi  şi  un  acope->
                                                                                                            timii  25  de  ani,  de  tristă   riş  deasupra  capului.
                                                                                                            amintire  pentru   poporul   Cînd  însă  la  disconfor­
                                                                                                            nostru,  dar,  din   păcate,   tul  generat  de  un  spaţiu
                                                                                                            s-a  construit  doar   pentru   strimt  şi  impropriu  pen­
                                                                                                            satisfacerea  unor  nevoi  de   tru  a  fi  locuit  se  adaugă
                                                                                                           ; raportare  numerică,  a  am­  şi  privaţiuni  cum  este  lip­
                                                                                                            biţiilor  grandomane   ale   sa  sau   insuficienţa  apei
                                                                                                            dictatorului,  fără  a  se  ţi­  reci  şi  calde  menajere  ori
                                               *                                                            ne  seama  de  necesitatea  că   a  căldurii,  viaţa  devine  şi
          IX. Am  pornit  pe  drumul  cel  bun!                           singuri  în  curte  şi  —  ce  bucurie!   o  cheltuială  făcută  de  po­  mai  grea,  din  păcate:  da­
                                                                          —  aveam  grădină,  unde  mama  a
                                                                          semănat'  pepeni  (aşa  se  numeau   por  trebuie   să  răspundă   că  lipsa   spaţiului   sufi­
            Apoi,  tată  a  fost  demobilizat.   comuna  Herendeşti,  lingă  Lugoj.   castr'aveţii  în  Bucovina  şi  mama   cerinţelor  de  confort  pre­  cient  de  locuit  nu  afectea­
                                                                                                            zente  şi  în  perspectivă.  Şi
                                                                                                                                      ză  întreaga  populaţie  a  o-
          Nu  ne-am  mai  întors  acasă,   în   In  Banat  oamenii  erau  înstăriţi;   sămtnţă  de  pepeni  a  cerut).  astfel  avem  şi  n-avem  lo­  .raşelor,   insuficienţa  echi­
          Bucovina.  A colo  se  instalase  stă-   aveau  case  mari,,  cu  camere  spa­  A   venit  vrem ea  şcolii.  Îmi  fă­  cuinţe,  căci  zeci  şi  sute   pării   tehnico-edllitare   a
          pinirea  sovietică.  M etodele  de  gu­  ţioase.  Dar  noi  cu  ce  să  le  încăl­  cusem  prieteni  printre  copiii  să­  de  mii  dintre  apartamen­  acestora  afectează   întrea­
          vernare  şi  conducătorii  erau  ace­  zim ?  Bani  puţini,  lem nele  foarte   tenilor  ş i' măre  mi-a  fost  bucuria   tele  construite  după  prin­  ga  populaţie.
          leaşi  din  prima ' ocupaţie:  Părin­  scumpe...                cînd,  in  seara  următorului   Cră­  cipiul  „dă-i  să   meargă",
          ţii  m ei  n-au  înţeles  că  ele  vor  fi   Am   trăit  aici  primul   Crăciun   ciun,  m-au  luat  cu  el  la  colindat,   trebuie  introduse.  într-un   ION  CtOCLEI
          impuse  mai  apoi  fi  rom ânilor  de   pe  care  miri  amintesc.  Am  găsit   la  piţărăi.  Ce  de  nuci  ?i  cîrnaţi   program  de  recondiţionam
          aici.  Şi  au. ales  pribegia,  in  pro-  .   sub  pernă  (aveam  numai  două,  a-   am  adus.  acasă!  Dar  Odiseea  fa­  şi  îmbunătăţire  a  confor­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
         oprfa’  lor  ţară.   Căci  venetici  am   duse  din  Bucovina),  două  bucăţi   m iliei  de  refugiaţi   abia ’ începu­
          fost  consideraţi  întruna,   chiar  fi   de  zahăr  cubic, .dar  am  fost  în­  se...  Ştiţi - ce-a  însemnat  ea? ■ Greu­
                                                                          tăţi,  privaţiuni  — prima  păpuşă
          nqi,  copiii  lor.  Veţi  întreba:   de   credinţată   că  Moş  Crăciun   nu   la  vîrsta  de  12  ani...  Parc-a‘ fost
          cine ?   Chiar  f i : de  cei  apropiaţi,  .  m-a  uitat...-  şi  m-am  bucurat!.  -  ieri;  eram în vacanţa clasei a VJ-a,   Invitaţie  la  Castel
          domnilor,  de  cei  foarte  apropiaţi f   O  rază  de  lumină  în  cenuşiul   fusesem   :: ■ sîrguihctoasă,.   luasem
         . Şi  asta  doare.  Mi-a  fost   uneori   cotidian:  am  aflat-o - la  Pietroasa,   premiul  întîi;  cînd  mama  a  ple­
          contestată  chiar  fi  apartenenţa-la   o   com ună' apropiată  de-a  noastră,   dat  îa  Arâd," mi-a  promis  o  pă­  Copiii  de  clasa i a  IV-a,  istoria  locului,  incit  în­
          naţia  rom ână!  Da,  bine  citiţii   pe  mătuşa,  sora.  mamei,,  care  se   puşă.  Dac-ăţi  şti  ce  fericită   am   de  la  o  şcoală  generală  trebările  nu  mai  conte­
          .  Dar  pribegia  abia  începuse,  Cu­  refugiase  cu  căruţă,  cal  şl  o  vacă.   fost  după  o  zi  întreagă  de  zbu­  din  Valea  Jiului,  sînt  nu­ nesc.  Doar  atunci   cînd
          tia  Pandorei  fusese  deschisă,  tte-   Aveam   acum  lapte/  dar,  mai  ales,   cium,  îndoieli  şi  teama  că...  n-o   mai  ochi  şi  urechi.  Prof.  părăsesc  Sala  Domniţelor
         ■iele  ne-ati  împresurat,  dar,  ca  orl-   ornăm:  pe  cineva  al  nostru,  care   să-i  ajungă  banii  să  o  cumpere:   Elena  Bugariu,  muzeograf  şi  coboară  pe  scările  de
          cŞniî  muritor,  st  farm tei  m ele  îl   ne  Căuta:’ aueam’ şi  noi' un  spri­  Praf.  ILEANA  PI TU  SONOC,   coordonator   la  Castelul
          rămăsese,  firavi;  Speranţa.  VăCa,  ■  jin.   >  -■  -                   NAfALIA  VASIU            Corvineştilor  din   Hune­      LUCIA  LICIU
          ca  orice  funcţionar  de  stai  in  Bu­  -  In  primăvară  urm ătoare'  ne-am  ’■                   doara,  ît  conduce  atît  de
          covina,  a  primit  o  repartiţie   în  mutat  intr-o  casă  părăsită;  eram  (Continuare în pag. a 3-a)  firesc  şi  de  atrăgător  în (Confimiare  in  pan.  a  3-a)  >
   1   2   3   4