Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_176

î'£* . :.2rt' M , *#"T? r* r

P A G 7 CUVîNtOL Lf*E* ^ NR. 176 H» VlNCtl, t* AOGW9T 1990

La H august „Sd tmpli-. terar datează din ■■ 1918,
ne.se 29 de ani de cind dar a creat intens după
s-a stins d in 'viaţă -poh­ contactul - eu cenaclul re­
tei ion Barbu. Pe nu­ vistei Zburătorul*, con­
m ele său adevărat Den dus de Eugen Lpufaescu.
BarbiUan, el a fo it' te* tii l¥2l i-a ”
reputat cadru universi­ cheta „După
tar ia predat ia Univer­ in 1930 volumul,
De mulţi ani, poate de CONTRAPUNCT n-au decît interese ime­ sitatea din Bucureşti, dar secund!’. Poezia sa cu­
la Forsyte Saga, Teievi- diate ş i dubioase. • Pa. a conferenţiat, 'la ... mai prinde . mai o les gseuri
>ziunea nu ne-a mai ofe­ cind, chiar dacă — eon- multe universităţi etşro- desjSe personalizai ain
distinsă Identitate şi conştiinţă
rit un serial de o atît 'strlnşi de duritatea unei peae)ţ lăsiu d a Importan­ domeniile ‘ literaturii şi
de distinctă şl societăţi ce nu cunoaşte tă operă mdtimatică. ■ matematicii.
personalitate ca Moşte­ menajamente — Guden- Pentru Ion Barbu ma­ Ion Barbu a rămas în
nirea fam iliei Gulden- bil, a cărui sorginte se lo r care îi separă - dic- ' burgii au recurs şi ei u- tem atica şt literatura se conştiinţa: marelui pwMfc
burg. La prima vedere, află în tradiţiile şi, spi­ , tate de deosebirile de neori la mijloace nri toc­ înttlnesc, „poezia amin­ drept poet erm etic da­
s-ar putea zice; că filmul ritualitatea. europeană ; vîrstă, de grad de rude­ mai ortodoxe, ei aU ta- teşte de g eo m etriecu m torită tendinţei spţe ab­
acesta e un fel de „Dal- este uri film de savuroa­ nie sau de interese — tuşi o măsură în toate; spune poetul-. DCbutul; li­ stractizare şi simbol.
las" european. Dar toc- se iniei rafinamente es­ Guldenburgii cad- de a- au o ti-adiţie şi o etică
mai in specificul euro­ tetice şi totodată de dis­ cond, într-o superbă so­ a lor pe temeiul cărora
pean stă marea deosebi­ crete surse de meditaţie lidaritate de clan, pentru şi-au configurat idealul — ELAN
re, care scoate Moşteni­ pentru spectator.. Ca să ■ a salva ceea ce consideră păstrarea ■ Identităţii şi
rea... din categoria pro­ fiu mal explicit: în „Dal­ a fi cele mai de preţ a conştiinţei — care le
ducţiilor de serie, situ- las" n-am văzut un om lucruri, mai importante conferă demnitate, di­ Sunt numai o verigă din mama îndoire*
ind-o în sfera arteL Şi citind, n-am auzit un chiar ' decît profitul, ime­ mensiune umană şi va­ : Fragilă* a a it o n mi-e pieritoare; dar
nu e- vorba atît de ca­ pian, n-am contemplat diat: identitateâ şi con­ loare d e model. Un mo­ Un roi de existenţe din moartea mea răsar.
drul, mai puţin impor­ un copac fremătînd, îri ştiinţa. Dacă ştim' ce în­ dei mai ales azi, pentru
tant, eît de spiritul eu­ vînt. In M oştenirea.„ nu seamnă conştiinţă, tre­ proaspeţii şi sărmanii Şi-adevăratul nume ce pori: e unduire.
ropean care guvernează numai că acestea există, buie spus' că identitate noştri întreprinzători par­
şi impregnează întrea­ dar în ele rezidă, în fond vrea să zică aici itelndria ticulari, excedaţi la tot Deci, areuH sub timpari, desfăşor lung ţesut
ga peliculă. ..Dallas" era : inefabilele resurse emo­ banului nume, âţguihgi pasul de haitele rapace De Ia plăpftida iarbă la tmatea gînditoareş
o producţie comercială, - ţionale ale filmului. Mai de a avea o „marcă" re­ ale BaibecJtilor autoh­ Şi btendul şir de forme, Urcînd din seare-n
simpiuţă si brutală, care mult: Moştenirea... este dutabilă: iubită de Ctienţi, toni, care nu se compli­ In largurile vieţii revarsă Un trecut.
miza exclusiv pe eîemcn- ' o Istorie de familie care temută f o eOtfcsrtiati, că cu problema de con­
respectată şt de unii >şl
ştiinţă* iar despre iden­
tul spectacular, fiind în a?e © morală sau, mai de alţii. Ideal carU apa­ Din călătoarea uftdă, din apele eterne,
evidentă penurie de idei, modern spus, transmite re şi mai evident i » con­ titate nici n-au aurit. Im» însuşesc vestmfatol acelor care mor.
La data cind apar a-
chiar dacă nu şi de ima­ un mesaj. LI transpare trast cu vidul sufletesc ceste însemnări, ftimnl Şi înnoit şi ager alerg — subtil fior —
ginaţie. Fără a subestima difuz pretutindeni pe par­ ai celor din clanul Bal- se va. fî terminat, E li­
spectacularul şi fără a curs dar poate & limpe­ beck, parveniţi «Abjecţi, nul dintre puţinele vă­ E ra săli orgolioase ori umede caverne..
renunţa la unele scheme de desluşit îndeosebi in puşi pe căpătuială , rapi­ zute In ultimul timp pe
sau contrapunct® melo­ memorabila scenă a con­ dă, fără' nici o stimă pen­ carte-l voi regreta.-. Şi astfel, în Eăminturî eroindu-mi vaste porţi
dramatice, M oştenirea... siliului de familie. Aco­ tru cHent.. Ei n-aU scru­ Spre ritmatei necuprinse de mntie vreodată,
are uri stil inconfunda- lo, în ciuda divergenţe­ pule, n-ău principii, RADU CiOlAMU Aduc înaltei Cumpeni povara mea bogată
De-atitea existenţe şi tot atîtea morţi.
In librării
I
in c e r c a e I a l a b ir in ­ Autorul propune cititori­ PE ECRAN&E HUNE0ORENE
t u l u i *- MiR£EA ELIA­ lor o scriere originală de­
DE (EMtoi|||Mria —' lei spre -drumurile vieţii ,şi
14,50). Volumul' de faţă se ale operei unui savant de
constituie intr-un dialog excepţie. Şîntem invitaţi
între Ciaude^îfenri Koqifcr r asţfet;
arhitect; profiMWî 'fa Mont- mentală, apoi într-urta
pelfier şi Mircea Eliade. reală, pe urmele copilului a doua oară
întrevederile dintre cei Antipa, la Botoşani, ale
doi captivează prin spon­ elevului — la Iaşi, apoi Din anul 1988, cind a automobil); deci: Dm a (in­
taneitate şi prin confrun­ la Jena, Paris şi Napoli, fost terminat acest film , el terpretată de talentata ac­
tarea de opinii, care îl de­ - locurile studenţiei şi aie n-a primit viza de ieşire triţă Emilia Popescu) şi
termină pe M. Eliade să doctorantura. „And um­ pe ecran pînă acum. Mo­ Dragoş (Adrian TUieni),
Scruteze depărtările trecu­ tivele nu le-au fost comu­ nu dă naştere nici Unor
tului său sau adîncimile blat pe drumurile hidro- nicate de mai marţi cultu­ situaţii ambigue sau scan­
universului său spiritual. biplogului, ihtiologului şi rii de atunci nici realiza­ daloase.
Libertatea cugetării lui ale economistului, în lun­ torilor filmului: (scenariu Cheia filmului se află
M.E., creativitatea ei ne gul Dunării de la Viena Sorina Holpan; imaginea in personajul Fămtş, co­
farmecă din primele pa­ pînă în Deltă, pe valurile Basarab SmărăndesCu; re­ pilul Danei — adorabil —
gini. Modestia! discreţia Mării Negre, cu vase de gia Ctistina Nichituş) nici apropiat ca factură copi­
laşului din film ul „Kram er
răspunsurilor lui M.E., lip­ cercetări oceanografice. Am nouă, difuzorilor, deşi încă contra Kramer".
copiile
de acum doi ani
sa de superficialitate, tea­ umblat pe urmele ctitoru­ filmului asigurate pentru Ca difuzor al film elor
lui de aşezăminte biolo­
ma de a nu rării sensibi­ toate'cinem atografele din. la Întreprinderea Cine­
gice — lâ Constanţa, Tul- ţara erau trase, reclama matografică Judeţeană, vă
litatea cititorului şi clari­ rog să mă credeţi că am
făcută, iar filmul
tatea exprimării Sînt do­ cea, Bucureşti. De pretu­ tn rafturi. Cu atît stătea avut posibilitatea să găd
mai
vezi ale unui model uman tindeni am adunat impre­ mult ne-a intrigat atunci nâaigpoase filrfte rdtkd-
sii, informaţii, documen­
de o mare generozitate, neacordarea acestei vize, neşţţ şi- străine cu şl de­
te legate de uriaşa perso­ spre copii, m ai, mult mm
puritate spirituală îşi dra­ cu c îf subiectul acestuia mal puţin reuşite, Copilul-
goste faţă de oameni., nalitate a eroului acestei nu prezenta riscul a cine actor M ireea Bucur, in ­
cărţi", ne mărturiseşte cu -ftie căror „interpretări*1. terpretul de 4—S ani âl
Intr-adevăr, fb acest film
PE URMELE LUI GRI- emoţia unei datorii de o- „de atmosferă*, in care personajului Fămuţ, în tre­
GORE ANT1PA — ŞTE­ noare împlinite autorul — povestea de dragoste- din­ ce însă toate perfo rtHan-
FAN NEGREA {Editura el însuşi un „hoinar ma- tre tînâra profesoară ajun­ ţele obţinute de „coldpii
Sport-Turism — Iei 15,00). pamondic". să văduvă (accident ‘de lui de generaţi*tf din fil­
l «
mele anterioare. - Ei
: - '■ i - - •
doreşte ca tată pe Drşgoş
asemenea arheologilor: - să şi obţine prin «.mijMece
Cu portul popular tradiţional-românii au străbătut istoria săpăm, să Mfim, sfi recon­ gălăşenie şl vi-fatA, ca dră­
specifice"
umăr,
eţeo
stituim,
identificăm.
să
Noi ne aplecăm cu aten­ ce doreşte. F ofysm ti ’
i. v e ş n ic ia în c e p e brăcămintei, ci în linie cu sale, şi anume: continui­ arheologiei sau ale altor ţie şi răbdare asupra tipa­ tan replici ca: „ce <m •
LA SAT piramidele egiptene, cu tatea şi unitatea. Conti­ ştiinţe auxiliare istoriei relor milenare. Dacă stă­ ce n-am voie/ c e am
catedralele franceze şl cu nuitatea constă In drumul sînt. sărace. Atunci s-a pro­ ruim asupra cunoaşterii ce n-am voie",
Civilizaţiile sînt multi­ digurile Olandei".- Nu gre­ parcurs pe străvechea va­ dus cea mai m a r e perfor­ costumului, o facefti în tr-un picior,
milenare^ şi în viaţa lor şim eu nimic afirmînd că tră a civilizaţiei dacice, manţă a obştii săteştii ideea lărgirii orizontului h ote,; îm preună CB
secolul reprezintă doar un el este una dintre mărtu­ pînă la noi. Unitatea este deşi distrusă! călcată în istorie, a perspectivei în spectatorii mat
pas minimal. Aceste „veş­ riile civilizaţiei satului ro­ dată de trăsături şl , as­ picioare, mistuită de flă­ direcţia cunoaşterii carao- Fănuş îndrurnă fără '
nicii'* — după spusele lui mânesc. Se asociază per­ pecte esenţiale care se re­ cările incendiatorilor bar­ terulul, a aptitudinilor şi i taţie deznodăuAnisd
Lucian Blaga îşi au în­ fect acest oostum cu rit­ găsesc în toate componen­ bari, a renăscut cu ace­ â gustulto poporiilui -care mulai pe făgaşul flresă.
ceputul 'îri lumea satului, mul comunităţii libere să­ tele sale, în materia pri­ eaşi vigoare şi în aceleaşi l-a dat naştere. Mărtmle : Ttnără lncă fî ea, m p
cadru etnografic al -obştii teşti, şi este — alături de mă, în croi şi în decor, pe .tipare seculare. a unei1 veşnicii, a civiliza­ zoarea Cristian l&clţăuş
săteşti.. limbă- şi cîntec —■ mira­ întregul spaţiu românesc. Satul şî oamenii lui au ţiei unei colecţivltăti sta­ (anteriorul succes obţbtuf
Dacă sîntem prea gră­ colul permanenţei istori­ Dacă decadenţa costu­ făcut legămfnt cu natura, tornice; costumul popular c u ' film ul jZSdaren < *dte
biţi, nu vom surprinde rit­ ce al perenităţii româneşti. mului a început, probabil cadru conservator şl pa­ românesc a fost şt va ră- fag)? confirm ă acun* ';$»■
murile istoriei; dar, cu răb­ Asemenea tuturor feno­ acum an secol, înflorirea văză ce a permis aşezări­ mine mesajid demnităţii, lentul să» incgţdestăăllj
dare, civilizaţia sătească ni menelor de cultură ma­ sa maximă s-a manifestat lor rurale să deprindă ta » al priceperii, a l , Intuiţiei esă» «toi o foarţp buna w *"
se dezvăluie cu ceea ce terială, costumul româ­ în timpul civilizaţiei ilus­ mula dăinuirii în calea nă­ juste şi al gbidirit abstrac­ tretetă şi avtoşte* f o
are deosebit de expresivi nesc a fost supus unei trate de bisericBe şi mă­ vălirilor periodice şf ad­ te în cam # « U mistuit do­ m oşieră, film ul pm eiăină
portul popular. continue evoluţii, venită năstirile moldovâiâjti. E- versităţilor istorice, rurile cei -care l-au creat , ca veridicitate adevăruri
Costumul românesc este d i» vremuri şi de l i nea­ poca înfloririi costumului Pentruisteria noastră, şi t-au purtat în ri de bl- , «m oca de v ia te «r e dialo­
un monument în sensul muri în «rana coavteţuiTii, popular trebuie situată I» cunoaşterea şi eeneetarea cru sau de sărbătoare. guri şi scene adorata şl
propriu al cuvîijtuluu ,E1 a legăturilor comerciale jurul mileniului I din era costumului popular repre- (Va urna) vii.
nu stă în căsuţa sociolo­ etc. Se definesc două ca­ creştină, *tocmat in peri­ emta w Mzmlawinr nfRU
gică sau etnografică a îm­ racteristici esenţiale ' ale oada în care mărturiile de suprafaţă. Nu procedăm eroi. ILEANA PljU SONOC M. ALEXAMQBR .