Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_176

C U V lN TU tIttf# N i. lft.AttOSjPT. }•**$
fA G . |
“r r r r . < — ■
■ v^-VŢ '.?* lv ,3bn.ŞiŞw*. ..««..V. .•. .
1 ‘ : -»•>' ’ —
Călătorului îi stă bine
w * mmm. • -mmm • mmm>». mmm / ;#■> * mmm m mmm m mmm * m m
Invitaţie la Caste! INFflfHttp • MOŢE • 8P«||
eu... cinstea,
(Urmare din pag I )' toa mna anului trecut. Au
DOAR f a ţ a d k Li: 7
şi corectitudinea (III) organizat în aşa fel acti­ Curăţenia este n u m j să­ de muncă ,i ca-A, Pe tra­
vitatea' constructorilor, in­
seele libere planificăm- au­
cit aripa la care se lucrea­ nătăţii» Nu • spunem ni­ tobuze mai puţine, mai
piatră în spirală, . păşesc ză nu stinjeneşte vizita­ mic nou cu această ma­ rar. Este normat,, nu ?
cu respiraţia întretăiată. rea Castelului. ximă. Ne stăruie în minte — Să revenim da „focul,
ţţaid-an rh ctă realizat cu sprijin u l Şi. abia afară, în faţa Să­ - E vreM eă vacanţei. Ti­ de eînd am făcut o plim­ continuu" de la Hunedoa­
P oliţiei T ransporturi F eroviare lii Cavalerilor, şoptesc e- neri şl vlrstnici, elevi, tu­ bare prin cartierele ora­ ra şi Călan.
d in -staţiile D eva, S im eria, Brad m oţlanăţi: „Am coborit rişti din ţară şi de ~ peste lului Simeria. Prima im­ — Da. Autobuzele con­
şi cu lucrători de la R .€ .M . D eva treptele pe care şi-a pur­ hotare, poposesc aici, presie — ce-i drept — este duse de Ionel Faur, Pa vel
tat paşii, acum mai bine dornici d e cunoaştere. bună: străzi şi zone veîZi Jitecai S im ion Bistiim.
de o jumătate de mile­ Personalul Castelului — I, curate. în spatele blocu­ Ionel Cioară circulă cu re­
tri Gară din Simeria este clasa I cu dasa a Ti-a. niu, marele conducător de bucuros de efectuarea lu­ rilor, însă, ascunse de pri­ gularitate. conform, grafi­
■a. forfota permanenta. E- : Achită pe;loc diferenţa de oşti în lupta împotriva crărilor de reparaţii ca­ virile trdeătorilor, zac — celor întocmite. Iu fi-■ca­
ram 1M> aşteptarea Rapi­ , clasă şiw trenul merge. turcilor'. Apoţ, după ce pitale şt spetind la cele ■de cine ştie eînd — cqn- re schimb, oamenii ajung
dului nr. 25. Pe peronul — Nu putem . înţelege admiră vitraliile şî rezo­ de restaurare — este a- ' teinere arhipline, încon­ ia vreme !a locurile lor
liniilor 4 şi 5, mare agi­ l cute. junii; dmtre * * eălâtori nanţa Sălii Cavalerilor. tent atlt la activitatea jurate de resturile ee n-au de" muncă, ..Dar V-aş ruga
taţie mare. Cei mai mulţi urcă te tren fără bilete . traversează curtea. inte­ şantierului, cit şi la atri­ mai încăput ori pur , şi să sublinfaţi că transpor*-
călători vor să... călăto­ ori abonamente»; acupă lo- rioară spre a afla legen­ buţiile ce-i. revin în cali­ •simplu au fast golite din, tul auto, respocli.v, ţpferii
rească. Alţii âşteriptă la g curi pentru care ou au fe* da fîntlnil săpate . adine tate d e gazda ospitalieră găleţi de către unii ne­ noştri muncesc lă ■ .fpc
bişniţa. Dar de. data a- ■•gitimăţii legale — jab spu­ in stînca dură... in incinta unui muzeu de glijenţi ori de Către copţii continuu". Chiar şi îp sim-
cepstp nu le-a mers. Lu­ neau destul de indignaţi Aici, la Castel, se lu­ real Interes 'pentru istoria care n-ajung la înăi ţimea bctelo lor libere 1
crătorii Poliţiei Trans­ domni! Toif' irimeset» şi crează. Pe efouă fronturi'. poporului Tomăru tomberonnelor. G aseme- (Gh. I. N.)
porturi Feroviara, au fost lorii Borcea, din Lugoj. Specialiştii — Istorici, ar­ Vtzitîndidl, pătrunzi'' în. ■ nea privelişte ne-o oferă
prompţi în acţiune. Co­ S-a dus vestea eă „e 'bejo*- heologi. etnografi — înso­ ■atmosfera de tain# a vre­ aşa-zisa platformă gospo- CU ANIMALELE
mercializarea fregată. -Wşr * ţrolr Jo-jabO*. Ne pare rju ţesc grupurile de vizita­ m ii'cină. s-a sfţklş letopi­ . dfircasesă dim spatele com ­ CE SE VA INTJMBLA?
niţa, cum i -se zice, -nu a să o /spunem, dar mai tori, veghind cu atenţie seţul luptelor ap&ptomaue, plexului meşteşugăresc, de Iată o întrebare care
mei putut -avea -loc. Facem sfet călători care nu înţe­ şi la lucrările de repara­ reeîfstkgtnd încredere şi iîngă piaţă şi WC-u I pu- vizează situaţia precară
aici şi o precizare în... a- leg rosttd ăeestor controa­ ţii capitale ale acoperişu­ respect pentru iţeam şi biic, unde în jurul eon- existentă în prezent la A-
tenţîa amatorilor;: aseme­ le. Mareat majoritate, cei lui Castelului, începute în pentru Patra rofnănească. teinorului- din care sc re­ sQCiaţia Agricolă fUfl Pe*
nea controale .discrete se care călătoresc cinstit şi i » mm m < • # mmm t t varsă gunoaiele, o rază de treni, ce s-a desprins de
vor permanentiza Dar corect/ înţeleg şi- nu ău 1' cRiva metri este infestată Cooperativa Agricolă djn
ciad totul ppre sâ fie îd nici uri foi de bătăi de de tot felul de resturi, de Băcia. De cuiînd, sătenii
regulă» apar şî f rândul oşti. cap. Nu aşa cum au' pro­ 14 hîrtii .pinii la reziduuri de , aici s-au intîlnit -pen­
La grupul social a! unui cedat tinerii Sabin Popa tine finanţeaf* provenite de ia aetivităţi- tru a dialoga despre mo­
vagon, Matei Baraafca» Ka- şi Luminiţa Bot, din Hu­ ; le meşteşugăreşti şi de dul cum s-au aplicat pre­
roly Baranka şi Dumitru nedoara, carie la aflarea comercializare a produse­ vederile Decretului 42/
Supa so ascundeau. De veştii efi vine controlul, lor agri oio din piaţă. 1&90, constatîndu-sC că
ce ? Doar hu de„. cinstiţi au sărit efectiv din tren, dî eetlipar* tetea-eifitarâ Cum temperatura ; aces­ unii cetăţeni aU - îuat su­
şi -corecţi Fapta _i*a cos­ punindu-şi viaţa şl sănăta­ tor zile a ajuns la 35 de prafeţe mult mal mari,
tat c;rm scump î tea în pericol. Să fim bine grade, este creat medial în special do fineţe şl o-
Acţiunea continuă. Este înţeleşi, dragi călători, a M âţilor ? de - înmulţire a microorga­ grăZL Ca urmare» n-au
o Mare satisfacţie să a s -' dragi oameni buni: meri­ nismelor şl, deci, perico­ mai prea rămas resurge
culţi un dialfeg frumos, tă un asemenea nise ? Pen­ lul -izbucnirii unor epide­ din care să se poată asi­
corect: tru 3 sau 4 iei ? (Urmare din pag. 4) . este literalmente falimen­ mii. ■ gura hrana pentru*, ani­
— Bună z is a ! Biletele Scopul controalelor pe tară, iar intervenţiile la Oare oei care răspund malele asociaţiei. Existau
sau abonamentele dum­ trenuri nu este acela de , Cum ştiam că în trecut . guvern pentru diminuarea de salubritatea oraşului posibilităţi în acest sens
neavoastră la control, Vâ a speria călători!. De fapt, se făcuse un stiidiu prog­ înrobitorului impozit pe n-au găsit soluţia trans- dacă, aşa cum ere firesc,
rugăm t cei cinstiţi şi corecţi — noză pentru , dezvoltarea, Circulaţia mărfurilor, pe porţării operative a gu­ Cei ce au.-luat suprafeţe
— Vâ mulţumim şi vă majoritatea covîrşl toate pînă in anul.,?0OO a acti­ care statul îl percepe asu­ noaielor din această zo­ mai mari ocupate CU- fu­
dorim călătorie plăcuta! — nu au nici un motiv vităţilor de gospodărie co­ pra acestei -activităţi atx nă? fEvtera Sîna) raje să le strîngă CK cotă-
Dar Nicu Arieiuc şi Mir- să se teamă. Frauduloşii, munală, am căutat s| ve­ rămas fără. răspuns. Aeti- parte.
cea R elu,, din Bucureşti, cei în neregulă sfert > v i-. dem ce s-a ales de el. Cu , vitatpa economico-financia» CUM CĂLĂTORESC Oricum, o soluţie tre­
.Şoseaua PăriteBtaoB, bfca- -zaţi. Numaţ cu gîndtll bun jţ. am aflat că are ră a transportului iri co- NAVETIŞTII ÎN buie găsită pentru ca ani­
eril ~ nr. 93, rnţ pot purta ' de a-f faeri să fie ' mun local a primit lovi- SlMBĂTA l ib e r a ? malele să nu rămînă de
cai noi un asemenea dia­ şi corecţi, cum sînteţi dusTP înmdmlîntat Hn- Slmbăte' dirffttreaţa, în izbeşte.
- - ,h -~
-* majo-
log, Li; sc. întocmesc, acte . neţţvoastră, cei mulţi... ; viătftvdeîce^ - - . . rarea '-substahfmlă a (>re- 'Automata din Deva. In EXPOZIŢIE
de coritrăveriţii Necinstea • ■' fDupă 'cuM^am ' taaia; ară­ ţului 'iaiburâhţilor şi lu- tură este domnul Augus- !n^ perioada &—20 au­
costă... GH. I. NEGREA, tat, diiţ' acest studiu • ş-a djrifianţilor. Cine va finan- tin Munteanu, şef de co­ gust, în holul Clubului
Continuăm. Găsim mulţi IO AN JURA, de loană. fi întrebăm: . „Siderurgistul" Huneeîoara
călători care .confundă" colaborator ■ desprins un detaliu al «e- , ţa atunci- programele
• lor mâi- stringente nece­ ■ dezvoltare şi modernizare — Cum se călătoreşte este. deschisă o expoziţie
sităţi în ceea ce priveşte ! în situaţia autonomiei în­ într-o sîmbătă liberă ? de arte plastice. Sînt ex­
— Ne orientăm în func­
puse lucrări realizate
de
O afacere .,. îmbunătăţirea alimentaţiei treprinderilor ? Timpul tre- ţie de simbetele libere ale . membrii cercului de arte
Cil apă şi epurarea apelor . ce şi „haina" vedic şi cîr-
uzate din cîteva localităţi, . pită se rupe în tot mai călătorilor pe eare-i ser­ plastice al Clubului „Side-
cu miros urît -îndeosebi urbane, ale . ju­ multe locuri. Au- trecut 7 vim. ■ rilrgistul" .Hunedoara în'
deţului. . Finanţarea aces­ luni din an şî din nevoi- — Concret ? cadrul taberei judeţene
(Urmare din pag ]) lei, iar la ultima' golire tui „detaliu* ’ar- neSesitq o le de .echipare-• ' tehnico- — Siderurgiştii de la' Hu­ de la Cinciş, din aprilie
s-au transportat 15 aseme­ investiţie de peste 470 Mi­ edilitară a. oraşelor s-a fă­ nedoara şi Căi an nu sînt 1990. Expoziţia îşi aşteap­
locatarilor se Joacă in apa nea cisterne. Sanepidul a lioane lei. _tJnitătiîe - -de cut din toate cam cîte ni-.. afectaţi. Ei sînt transpor­ tă' -vizitatorii, zilnic, între
mizerabilă la un loc cu recomandat golirea săptă­ gospodărie comunală şi lo­ ; mic. - ■ ... . - taţi la timp către locurile orele 16—20.
gîştele, iar scurgerile au mânală I Glndiţi-vă cam cali vă uti dispun, w* oricît
afectat şi calitatea apei cît i-âr costa pe bieţii oa-' s-ar părea de neverosimil,
din fîntîna vecinului. Stă meni nepriceperea altora. j la .nivelul; încasărilor pe
omul eu haznaua la poar­ S-au făcut şi schimburi j de ; care le fac dp Ia - popu­
tă,. de multe ori într-un adrese între Primăria Bă- laţie, de această sumă. Şi
aer irespirabil. Iar Sanepi­ cia , şi S.G.C.L. Simeiia, nu dispun1 de la; nicr mă­
dul emite o adresă in care dar se pare că tot secre­ car prin cumulul \ bene­ ; (Urmare (firi-pag. 1) ma urmei, chestiune, de timp şi bine. Nefiirid o ma­
se constata influenţa , ne-, tul problemei stă intr-uri... ficiilor de la alte activităţi ■ ------- ; - interpretare şi Competen­ şină, ci rin fel d e fiinţă,
fastă a acesteia şi' se re­ . ciocan pneumătic; cu ckre pentru bunul motiv că indicaţii.’ dă Ia „Centru" ţă. cum îl putem considera,
comandă măsuri, d a r . ni- «ă se spargă betonufe feo- dbuă -din activităţile... eu (care. oare , r-,..n.n,), com- Se pare, dar nu numai pămlntul dacă-1 forţezi, el
-meni nu face rin pas. Noua, sibil să fie aşa, însă noi . pronunţat caracter tehnic, plăcfcdu-se în situaţia de­ atît, este sigur chiar, că te^ refuză. Iată de ce tre­
conducere a primăriei nu 'chşdem efi ar mai- fi pe- carie âr trebui să '' aducă loc plăcută, de încurcă lu­ în acest ari durerea pă- buie să-i manifetăm dra­
ştie‘de undeteă apuce p ro . ' ebţar 6a- ciocan cu care - VferiitUri mari c şi beneficii me. între aceştia sînt şi mîntului este accentuată, goste, să-l „tratăm" cu
btema -şi îtriîiile reface­ ; sS se- sfarme „betoânele" pe măsură, se soldează fie oameni de ispravă, ade­ ca un blestem, de secete înţelepciune şî respectul
rea vechiului şanţ pentru inactivităţii* ale nepăsării, eu pierderi, ca In cazul văraţi profesionişti în cumplită ce s-a instalat în cuvenit, nu eu indiferenţă
seurgerea apelor, proprie­ ale birocraţiei prin care termoficării, fie cti bene­ materie, dar „densitatea" ultima şi decisiva perioa­ şi duşmănie, ca pe un măr
tarul blocului! adică unit, „blihdaţi" de adiese ficii minime ca In cazul, lor este departe de aştep­ dă pentru soarta produc­ aţ .discordiei, cum fac unii
S.G.C.L. Simeria, nu-i a- şi tot felul de hîrtii ofi­ transportului In comun. Ex­ tări. Li se puri şi lor beţe ţiei culturilor de toamnă: semeni ai noştri, Şă. spe­
jută, deşi este dator să ciale, îşi digeră în tihnă plicaţiile acestei situaţii In ' roate, însă argumeri- Ca urmare, spectrul lipsei răm. că Dumnezeu nu doar­
asigure chiriaşilor condi­ indiferenţa. Dacă Centrul ' lafnentabile stht sim ple: tele producţiei le întăresc unor ^produse apare tot me, că, în mărinimia sa,
ţii igienice de trai. Cele Sanitar Antiepidemic Deva din preţul de 227 lei pe autoritatea şi stima în rfrt- mai pregnant. Să ou dis­ îi va reda ig ticul torului
10 familii d e locatari sfert ar face’ o intervenţie eiier- 0 gigacalorle de energie dul ţăfariilor şl mecani­ perăm însă.
nevoite să plătească -din gic$ asupra -vinovaţilor, termică, pe care îl înca­ zatorilor, Alţii se complac Există convingerea unâ- român faima şi renumele
pe care. le merită, din plin.
buzunar vidanjarea fosei ■, uzînd de H.C.M. 2506 din sează de la populaţie, uni­ în situaţia de a se lamen­ nimă că pămlntul româ­
respective. Şi nu este d e­ .. 1969, articolul 2, care; tăţii prestatoare îi râmîn, ta, spunînd că nimerii nesc, atîta cît este, ne Fie ca orice idee fertilă
loc o sumă mică, dacă so­ Iacă mai este valabilă, pentru explofejare şi ftife-e-, nu-î asflultă, că-i sabotea­ poate asigura o hrană în­ să-i. călăuzească pe agri­
cotim e l o cisternă se plă­ probabil Că lucrurile s-ar ţinere, vreo 13—15 lei. ză cei ee ar trebui şâ-1 destulătoare» Important cultori in acţiunile lor'
teşte cu aproape 400 de schimba. Activitatea respectivă asculte. Totul estş, la ur­ este ca el să fie lucrat la curente şi viitoare.
I Acum însă, ă»i bătui clopotele
I IX, Am pornit pe drumul; cel bun! în toate ■bisericile, au. bătut pen­ U.J.C.C. HUNEDOARA ‘- DEVA
tru naţia romănă; s-au
aruncat
I (Urmară <Kn pag. 1) sperii efi vor cîftiga Războiul Li­ peste Prut păduri de flori, de A N G A J E A Z Ă
îngenuncheaţi şi care şi acum mai
conştiinţă şi de credinţă. Am de­
I Ceea ce-am depănat pînă acum bertăţii Hof, păşit zona sacră a amintirilor şi pentru oteiierul de producţie din localitatea
Să povestesc mai departe? Nu.
Dobra :
Cit speranţa şi
am păşit alături
Şi consider nedrept să deap&n
I ăintr-o fam ilie de refugiaţii Daeă dtşar findt şuţerinţelpr itoa^reK le îui Bogdan şl Şţefăn şt, negre­ • tîm plori, ca tegoriile 2-4
credinţă. Simţim aproape' umbrei''
au fost doar tristeţile unul coţii
Relaţii supiirnerii'are la U.J.G.C. Hunedoara
I a ţ face toc ttngulelii, <tţ comită cei de aici, Sări tă pom enesc ni­ şit, duhul lui Emlnescu. — - Deva/ bulevardul Timişoara (Dr. Pştru Grozfei),
o im pietate asUprd m uţeniei
tu
t nea nouă: oam eni loviţi, dar nu m ic despre lTrame ador rămaşi ’JDU pom ii pe .drumul cel bun! nr. 14, serviciul C.N.P.I.S. 1370) „■
cam fr-âs învăluit toţi c e i memttm
Dincolo — mult mai adîncă, une­
..........
Jva ferma)
ori, ăecît a noastră.