Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_206
P. 1
L I B E R T A T E, D E M O C R A Ţ I E , A D E V A
CU VINTUL LI BER
Viaţa în Senat sau arcul i l i i i i f
peste timp al democraţiei
Ascensiune rapidă, de cea din C.P.U.N. este dicatele fac şi ce tre
spectaculoasă. Din ma enormă, deşi în timp mă buie, dar şi ce nu tre
rele combinat siderur- soară doar cîteva luni. EvL buie (greve, demonstra
' gic hunedorean, după dent, există confruntare de ţii, schimbări de direc
un scurt stagiu în Con opinii, se exprimă păreri tori, aranjări de situaţii
siliul Judeţean Provi contradictorii, dar nu se pentru aleşii lor...) —,
zoriu de Uniune Naţio loveşte sub centură, ci, în Legea Grevelor, Legea
nală, aţi candidat fn final,, se ajunge la înţele Protecţiei Sociale. Cine
alegeri şl aţi fost ales gere aproape deplină, dacă este de vin ă? Parla
în Parlamentul Româ nu chiar la consens. Oa mentul ?
niei. Cum viaţa fn menii se respectă între ei — Noi credem că nu. Cînd vor dispărea, oare, cozile de la benzină ?
acest înalt forum demo (da, am văzut, ştim foarte Atîta vreme cit Guvernul Foto P A VEL L A Z A
cratic, domnule sena bine, şi nu numai din prin specialiştii săi, prin
tor? Parlam ent! ~- n.n.), se reprezentanţii ministerelor,
— Interesantă, dinamică, respectă instituţia c a , ata nu-înaintează Senatului şi
dar nici pe departe uşoa re, ţara. Aşa s-a reuşit ela Camerei Deputaţilor pro REMEMBER
ră. Este o muncă nouă, borarea unor legi vitale iectele legilor necesare, Au inftorit castanii la Soroca“ şi
care nu s-a mai prestat în pentru consolidarea demo Parlamentul nu are ce MilMILE MAMEI
face. Ba, mai mult, noi H privesc mîinile brăz
intervenim La Guvern să brinduşete de toamnă la Tebea
kit*rviu cu domnul senator îng. MIHAf CHEfAN urgenteze unele legi in date de cute adinei, miini
tr-adevăr foarte urgente şi Scriam intr-un articol fiecărui basarabean. La muncita, neobosite încă,
miini de mamă şi de buni
importante, precum cele anterior că lui Stalin i-a
ţara noa&ră de aproape o craţiei, pentru evoluţia amintite, dar... propriu vorbind, numai în că şi mă cuprinde un sen
jumătate de secol, cînd eu sopietăţii româneşti şi ali — Vă rugăm să ne stat în gînd să ■ ocupe Ba ’41 castanii au înflorit în timent adine de duioşie. şi
sarabia şi Bucovina încă
...Cu miinile-i bune
îiieă nu mă născusem, pe nierea Românie! la ţările spuneţi domnule senator, iunie, din cauza primăve
care majoritatea dintre înaintate ale Europei. cum ţineţi legătura cu din 1930. N-a reuşit decît calde ne-a-mbăiat şi ne-a-
membrii Parlamentului o — .Venind vorba _ de electoratul hunedorean, la 28 iunie ’40, în condi rii întîrziate. Metaforic, nfăşat, ne-a ridicat la piept
învăţăm din mers, cu sîr- legi, vă rugăm, domnu în ce mod îl cunoaşteţi ţiile pe care acum le cu o asemenea împrejurare să ne-al&pteze... In serile
ne
lungi, cînd trupurile
SUinţă. Oricum, din cîte le senator, să ne spuneţi şi îi rezolvaţi probleme noaştem cu toţii. naturală trebuia să inso--
se poate deduce cu uşurin ce acte normative se a- le ? Peste un an, la 22 iunie ţească bucuria reîntoarce erau cuprinse de febră, ne
ţă de către oricine, fie flă p « masa de lucru a '41, orele 0,05, la coman viîngîia fruntea cu neliniş
care deputat şi senator îşi Parlamentului, adică ce — . în conformitate cu da Mareşalului Ioa Anto- rii la vetrele părăsite, la tea în suflet, ne pregătea
exprimă deschis părerile, aveţi fn*. pachet? Regulamentul Senatului, in nescu: „Vă ordon, treceţi satele răvăşite de depor- ceaiuri şi comprese, ne lua
fiecare judeţ
există- un
observaţiile asupra proble — Mai întîi Legea So birou senatorial, unde ce P ru tu l!", oastea română durerea... Cînd am mai
melor supuse dezbaterii şi cietăţilor Comerciale, care a trecut „noul hotar" cu un CONSTANTIN PREDA, crescut, ne-a împletit cos
nu ca în răposata Mare se va adopta în. cel mai tăţenii se pot prezenta ca entuziasm fără precedent avocat pensionar, tumase şi căciulife moi,
doleanţele
Adunare Naţională, în care scurt timp, Legea privind competenţa ce depăşesc Deva ESTERA ŞINA
administraţiei
participanţii la sesiuni a- Registrul Comerţului, un in istoria neamului. A fost
veau singura misiune de a proiect de lege referitor ia locale, pe care .apoi noi le singurul 'caz In care ne-am (Continuare tn pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 2-a)
ridica mîna. A, şi încă una: modificarea ■ unor decrete preluăm (Mihai Chcţan — asumat răspunderea de..
de a-i aplauda pe tartor. vechi, alte cîteva. ia Deva, Gheorghe Ivan — . ..agresori", postură care Ia
‘ — In pofida diver *— Lumea discută — şi la Hunedoara şi Petru Jur-' Nistru trebuia să înceteze,
genţelor de opinii, a noi credem că pe bună ean — la Petroşani, dar după cum, la 6 septembrie,
complexităţii şi durităţii dreptate —„ despre întîr- nici aria geografică, nici ’40, Mareşalul Antopescu îşi CONFERINŢA EXTRAORDINARĂ
realităţii pe care o zierea nejustificată a a preocupărilor nu sînt
trăim ca toţii, se pare elaborării unor legi ex strict delimitate — n.n.) „şi luase obligaţia faţă de de A FEDERAŢIEI SINDICATELOR
că democraţia tace paşi trem du urgente şl de ne străduim să le soluţio tronatul rege Carol al II-
siguri înainte, că toate importante pentru soar năm, cu sprijinul orga lea. MINIERE DIN ROMÂNIA
dezbaterile — din Came ta naţiunii. Este vorba, nismelor centrale de spe In contextul entuziasmu
ra Deputaţilor şi din intre altele, despre Le cialitate, al Parlamentului Deva — municipiul de reşedinţă al judeţului nos
Senat —, în final din gea Fondului Funciar şi Guvernului. Doar una lui de mai sus, Dumitru tru — găzduieşte Conferinţa- Extraordinară a Fede
Parlament, se conclu — poate cea mai acută dintre problemele recent Iov — omul de cultură şi
zionează cu soluţii co şi de cea mai marc în rezolvate : introducere^ u- prefectul judeţului Soroca raţiei Sindicatelor Miniere din România. La lucrări
lective, ddopiate cu ma semnătate, pentru că — a scris poezia „Au în iau parte circa 300 de delegaţi, reprezentanţi ai sin
joritate sau chiar unani păminţul ne ţine- şi ne lnterviu dicatelor miniere din toată ţara. La festivitatea de
mitate de voturi. hrăneşte pe toţi —, Le DUMITRU GHEONEA florit castanii la Soroca", deschidere — ce a avut loc ieri dimineaţă în sala
— Desigur, distanţa ac gea Sindicalelor, deoare ale cărei versuri, în . iacei mare a Casei de Cultură — .au luat parte, pe lingă
tivităţii din Parlament faţă ce, Ia această oră,' sin (Continuare în pag. a 3-a) iunie ’41, erau pe buzele cei acreditaţi —• reprezentanţi ai ministerului de
resort, ai Prefecturii Judeţului Hunedoara şi ai Primă
riei Municipiului Deva, (care, după ce fanfara a into
nat „Imnul minerilor", au rostit un caid bun venit
delegaţilor pe' frumoasele plaiuri hunedorene şi suc
luptă
învingător — asupra dis
pentru că duce o
I Erou al romanelor cava a- prea inegală pentru a scutier, Sancho Panza, presa centrală, de la radio şi televiziune, precum şi
ces deplin conferinţei extraordinare), ziarişti de
la
1615 perării, asupra fricii,
născut în
lereşti,
cel care face legătura din
supra lipsei de speranţă.
I în Spania, Don Quijpttc Morile de vînt îşi roteau provoca rîsul. Prăbuşirea tre idealism şi realism. de la cele două cotidiane ce apar în judeţul nostru
lui nu este niciodată ca
Fără el, idealismul moa
de la Mancha este supra-
„Cuvintul liber" şi „Zori noi", de la alte publicaţii
înspăimîntătoarele braţe :
raghioasă, pentru că este
re din lipsa de hrană, din
I numit şl cavalerul tris ura, nemernicia, răutatea, rezultatul luptei cu cei lipsă de sol fertil, din locale, numeroşi alţi invitaţi. sînt înscrise ur
Pe ordinea de zi a conferinţei
tei figuri*. El nu
apare
meschinăria, mojicia, ne
mai răi şi periculoşi duş
lipsa contactului cu
pă-
I nidcînd singur, ei îm păsarea, intoleranţa — nii lăuntrici, din conştiin- ce transformă idealul în mătoarele : Comitetului de Coordonare al
mani ai omenirii, duşmă
mîntul. Sancho este
cel
1. Raportul
preună cu scutierul
său
şi fiecare braţ aplica lo
I credincios, Sancho Panza. realitate, Cel ce transpu F.S.M.R. ;
2. Proiectul programului de protecţie socială ;
Menirea lui a fost veş-
ne ceea
poate
ce se
I nica luptă cu morile de DON QUIJOTTE transpune, selectînd rea 3. Raportul comisiei de cenzori;
4. Amendamente la Statutul F.S.M.R.;
vîntj soarta lui a fost să
în
lizabilul şi înccreînd
5. Reorganizarea Comitetului de Coordonare al
I fie veşnic înfrînt. Dar fine să coboare — pe de F.S.M.R. şl alegerea preşedintelui federaţiei; de ordine
o parte, visele pe pămînt,
tocmai această perpetuă
6. Planul de măsuri şi Regulamentul
( prăbuşiref înseamnă la vituri nemiloase sărmanu imature sau deformate. iar pe de altă parte, să interioară a Federaţiei Sindicatelor Miniere din Româ
şi
tulburate,
fele noastre
ridice pămîntescul la ni
lui cavaler rătăcitor.
permanenta ridicate
Şi
nia.
Pe marginea materialelor prezentate s-au
I luptă, chiar dacă el în totuşi, de fiecare ' dată, Astăzi, mai mult ca ari velul visului. ample discuţii. purtat
Azi, mai mult ca ori-
el — sărmanul, el — slă
de
nevoie
este
cind,
suşi era conştient de ză-
cînd, avem nevoie de Don
ce
Lucrările Conferinţei Extraordinare a F.S.M.R.
I dărnicia încercării. figuri, bănogul, el — bătrînul, se Don Quijotte, de cel re Quijotte şi de fidelul său continuă astăzi.
Era
ridica
din nou, şi
din
luptă fără speranţa
cavaler al tristei
scutier, avem nevoie de
nou pornea la luptă
cu
I tocmai pentru că nu avea veşnicii săi duşmani. Don compensei, fără soldă şi visătorii dezinteresaţi,
chiar fără iluzii. El tre
iluzii, fiind conştient că
să
preţ
care cu orice
Quijotte — veşnicul idea
( sorţii de izbi ndă nu sînt list, veşnicul visător, care buie să fie EXEMPLUL, încerce să mişte societa
si fie -cei ce duce lupta
de partea sa, că zorile
tea din stagnare, să lupte
I idealului pentru care tşi crede că prin lupta ce o chiar prin propriul sacri cu relele ce au năpădit-o U U 4 P6 Zî
J frînge spada in luptă sînt duce se va instaura drep ficiu, împotriva relelor şi, poate, cine ştie, chiar
I departe de a Se ivi pen- tatea, dragostea, toleran din Societate, împotriva
■ tru el. ţa pe pămînt 1 Don Qui relelor din noi. Alături să învingă 1
jotte niciodată nit este de el, trefcute să fie per- ANUNŢ PE O CASA DE BANI
§ Beşipermanent înfrînt,
ridicol — el este sublim, moment credinciosul său GHEORGHE GRON
| bătut, eu oasele zdrobite, „în caz de nevoie, spargeţi
| rUn flecare luptă el ieşea
