Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_206

ERf, 21 SEPTEMBRIE 1990 PAC..3

Calcarul înseamnă oţel pentru ţară
Sondaj de opinie
La poarta. Autocoloanei, lui. Minerii,,' artificierii, Vă rog să scrieţi că oa­ , în vederea cunoaşterii opiniei dum- Radio Coektail ; Conexiuni ii
domnul Roman Olaru,'re­ mecanicii , de utilaje; lu­ menii noştri d e. mare nă­ ' neavoaştră privind, emisiunile difuzate ; Sport { Legislaţia
vizor tehnic, ne spunea : crătorii- de la întreţinere dejde — Aurel Cojocaru, de Radio Timişoara şi pentru a răspun­ In' direct cu dv. ........Emisiunea de
— Astăzi avem 13 auto­ sînt la datorie, la calcar. Costan Iovan, Ion el.. De- de mai bine solicitărilor, vă rugăm să la 8 la 9 ...— .....; Viaţa literară ............. ; i
basculante active. Dar nu Ştim că pentru ţară cal­ mian, Ioan luga, Pavel răspundeţi cu sinceritate la întrebările Amfiteatrul artelor Universul
merge bine staţia de 'con- - carul înseamnă oţel. Avem Sabău, Neculai Chiriac, ca de mai jos, încereuind cifra din dreptul credinţei j Pop Matineu .......... .;
casare. Staţionează prea .calcar derocaţ, bun de ex­ să numesc doar cîţiva din­ răspunsului care reprezintă opinia dum­ Istoria muzicii rock ...... ; Odiseea
mult autobasculantele la pediat combinatelor de tre cei mai vrednici, . înţe­ neavoastră sau completând spaţiile res­ Rock _____ _Curs despre democraţie
descărcare. la Hunedoara şi Călan, pe leg cum se cuvine cerinţa pective. După completare, vă rugăm să ___ ; Emisiunea de muzică clasică •_____ _
—- Cîte autobasculante care eu îl apreciez la o de calcar pentru oţelul ţă­ decupaţi chestionarul ş i. să-l transmiteţi 6. La ce oră aţi dori să fie transmise
Stau în garaj î cantitate „de peste 80 000 rii şi muncesc pentru 1 el. pe adresa: Studioul dc Radio Timişoa­ emisiunile preferate' de dumneavoastră?
— 3 nu au anvelope, 4 Dar în Cariera de Cal­ ra, str. Pestalozzi, nr. 14/A, cod 1900. Pe (Atenţie I Ţineţi cont de punctajul aeor-
sînt fără baterii.. car d e 'la Crăciuneşti mai plic vă rugăm ,.şă specificaţi; Pentru dat emisiunilor la întrebarea precedentă):
Urcăm în „cariera albă“, Cum se derulează sînt multe situaţii nerezol- „Sondajul de opinie". r 1.....____ _ 2 . ______: 3. ....__ _ 4
împreună eu domnul sing.' vâfe. O seamă de mineri Vă rugârn ca răspunsul dv. să nu 7. Clare , din emisiunile noastre nu vă
Cornel luga, şeful carie­ o zi de munca la Ca­ au ieşit ' la pensie, Ca întârzie mai mult de cinci zile de la , satisfac 7 Vă rugăm enumeraţi, în ordine,
rei. Discutăm .pe concret, , riera de Calcar Cră- pretutindeni, schimbul . de apariţia'acestui chestionar. cinci emisiuni : 1. ........ 2. .... „... 3..........
la ‘ faţa locului: generaţii, nu s-a făcut lin. 1. Profesia dumneavoastră , . . . . 4.'.......... 5..: .........
' — După cum vedeţi, ■ ciuneşti ? Din noua generaţie, tinerii • » • » • • » • » • • ţ t 8. Ascultaţi emisiunile noastre: zil­
scoatem calcar din trepte-; Viorel Cuc, ajutor, mineri 2. Localitatea în care recepţionaţi e- nic 1 ; cîtcodată ...,„.....„.2.
le 3 şi 4, preciza dumnea- şi Nicolae Iovan, (încă) misluniie noastre „ t . . . . . . . 9. Căror domenii credeţi că trebuie
tone. Şi puşcărite în carie­ necalificat, afirmau că -au 3. Virsta dumneavoastră . . . . . să le acordăm mai multă atenţie în e-
ră continuă conform gra­ învăţat multe de la cei 4. Cum recepţionaţi din punct de ve­ niisi unite noastre : social ......l 1; econo­
MHNiILE MAMEI ficelor ;p e care" ni le-am bătrîni, mai învaţă mese­ dere calitativ postul nostru : foarte bi­ mic ........ 2; învăţămfnt t....... 3 ; cultură
stabilit. ria muncii în continuare". ne — 1; bine — 2 ; slab — 3, ........ 4); actualităţi 5 sport ........ 6!; (
(Urmare din pag. 1) — Dar pentru oţelul ţă­
— Cu oameni harnici şi 5. Acordaţi, in ordinea preferinţelor sănătate ..... 7 ; muzică 8 ; alte do-.l
ne-a cusut pe rochiţe şi. pe serioşi, muncitori' destoi­ rii vom depune strădanii dumneavoastră, puncte emisiunilor pe m e n ii.....9.
tot mâi mari, asigurînd â-
ii motive româneşti.' CU nici,. cu •vechi’ state de- ser- care le difuzăm, ţinînd cont că aveţi Considerîndu-vă colaboratorul nos­
cită răbdare ne pregătea vicii în cariera 1 noastră ceastă „pîine“ de bază, ca­ la dispoziţie 100 de puncte. Punctajul tru, mulţumindu-vâ 'pentru opiniile ex­
pentru şcoală fustele .plisa- reuşim nu numai să dăm ; re este calcarul — ne spu­ maxim ce poate fi acordat unei emi­ primate, vă rugăm ca, în încheiere, să
domnul
nea-’ la' . plecare'
te şi fundiţele albe, scro­ zilnic siderurgiştilor de la Otto PolLak, tehnician nor- siuni este de 10 puncte : " ' întocmiţi un program ‘ pe o zi de emi­
bite, adunîndu-ne, părul in Hunedoara şi Călan calca­ mator în carieră. Radioprogram matinal .......... ; Vîrsta sie, Tişa după cum acesta ar corespunde
codiţe lungi. Im reîntoar­ rul de care au trebuinţă, a IlI-a :...; Noi înşine ........... ; cel mai bine preferinţelor exprimate de
cere, găseam masa pregă­ ci să' le asigurăm de ~ pe Cu această convingere — Reflex ......Ca un fagure de dumneavoastră în acest chestionar. Vă
tită şi odăile primenite, îşi acum şi. stocurile pentru .susţinută prin tot - mâi miere ... ,..... ; De vorbă cu timpul li­ rugăm să vă exprimaţi şi o preferinţă
multe tone de calcar bun
găsea timp şi pentru stra­ la iarnă — continuă dom­ am coborît .şi rioi. din ber ........ .; Radioprogramul sătenilor muzicală (melodlie de miizică populară
turile şi florile din grădi­ nul sin®. Voicu Maeiu, răs­ ..........; Uniţi sub tricolor ...........; Idei sau uşoară); preferinţă căreia o să-i
nă, pentru , rnileuri şi ţe­ punzător de problemele e- „cariera albă". în d ia lo g ..... .... ; Expres Muzical răspundem în emisiunile noastre.
sături.. lectromecaniee din carieră. GH. I. NEGREA
Mă gindesc că poate
niciodată n-am preţuit des­
tul grija şi renunţările ei,
iubirea Şi dăruirea pentru viaţa în Senat
noi, copiii ei, iar mai târ­
ziu pentru familiile noastre.'
Cu aceeaşi dragoste, poa­ (Urmare din oog. 1) — C^oţi dori, domnii­ toare. Şi încă un gînd, per­
te chiar cu mai multă, le senator Mihai Clieţan, sonal, care îmi umple ini-
şi-a crescut şi nepoţii. 'Cu nei singure forme de co­ să mai com unicaţi, citi- • de m îadrie-----ca ro-
îngrijorare şi bucurie, cu merţ (cea de stat) în co­ îSfâb-şi ca ardelean— şi pe
trudă şi cu bunătate ă luat muna. Crişcior, unde func­ torilor ziarului „Corin­ Oare electoratul hunedo-
parte la. urcuşurile ori co- ţiona şi forma prin tul liber" 1 rean - nţi-1 • cunoaşte : ‘a n fă.
borîşutile lor:..' , UJECOOP, ceea ce ducea —• Că atât eu, cit şi co­ cut ..parte din Comisia Se­
Ne-am născut şi am cres­ lâ o 'serie 'de/nemulţumiri. legii'Jmeî —1 ’ dfiî HuneSoa- ' natorială cate a : propus
cut în ideea că aşa a fost
dintotdeăuna şi aşa trebuie De regulă, la sfîrşitul fie­ ra din Valea Jiului — instituirea zilei de 1 De­
să fie. Uităm adesea cit cărei săptămîni.'— vinerea : vom/ milita, cu consecvenţă [ cembrie-ea Ziua Naţională
de mult ii datorăm mamei. , şi sîmbăta’ --^ ne aflăm în ; pentru elaborarea, acelor > a României şi mi-am ex­ 4. f
Să o cinstim şi să o pre­ teritoriu, - în mijlocul . oa- • legi: care săi răspundă cît primat în Parlament op­
ţuim cum se cuvine! Căci
de-a lungul vieţii noastre, menilor care ne-au dat mai bine aspiraţiilor -;de ; ţiunea n-.eâ de cuget şi ŞCFU’ A CObORÎT IAR ŞTACHETA .«
cu mîinile ei ne-a apărat şi girul încrederii lor, cu dreptate, libertate şi bu- simţire. Nu voi uita ăsta :r 4^»
ocrotit, ne-a înălţat aţît care discutăm despre pro­ năstarşrale oamenilor-ppen. niciodată,
cît a avut putere, li sărut blemele care-i frământă în tru -statuarea unei demo­ — Felicitări, domnule Desen dc ALEXANDRU RUGESCU
mîinile cu recunoştinţă şi, senator şi mult succes, ■«r'V
las bobiţe de rouă şă-i această perioadă de mul­ craţii autentice, : viabile, în cOHfinuar(;, în înaltul
umezească degetele-i tru­ tiple convulsii şi exagerată , impusă de prezentul' Rpmâ- forum cu adevărat • de­
dite. relaxare. n’iei. şţ. de. vremurile "/.vii­ mocratic al României: D U R A IEX, SED LEX!
SADISM ' na din bucătărie şi care
(Urmare din pag. 1) rea fugarilor, consideraţi Bogdan Petriceieu Haşdeu, ■neamul românesc are âcumr ŞI SÎNGE RECE era de cadavru în des­
cetăţeni sovietici. La ceas de Mihail. Kogălniceahy; dreptul, nelimitat ia. isto-' Victima era de mai compunere. Secretul sa­
ţările masive în Si bor'O. de noapte, prin pădure, cu .după care', ,;istoria.- feste ria sa. Amintim, aici şi mult timp imobilizată la dicei crime nu a mai pu­
Ca pasageri prin această trei copii mici, dintre ca­ cartea; de căpetenie .a nea­ înmomiîntareâ l.ui.. Avram • pat datorită Unei senii- tut fi păstrat.
provincie românească am re unul în braţe, altul de murilor şi a fiecăruia .din- Iancu, săvîrşită la 15 sep­ paralizii, avînd şi handi­ Prin sentinţa Tribuna­
cunoscuţi parţial, suferin­ ; mină şi ultfamH pe ume­ tfe noi", 'de.Mareşalul A le­ tembrie 1872, de un sobor capul de a fi cu 29 de lului Judeţean Hunedoa­
ţele fraţilor de aici. îna­ rii mamei, doamn’a Tca- xandru Avcrescu; care ,a de 33 de preoţi, in tounte ani mai în vîrstă dedt ra, Crăciun Sirca a fost
inte, asemenea suferinţe eiuc a trecut — însoţită det­ făcut. România Mare şi : cu părintele M.ihălţan, ca­ cel căruia mulţi ani i-a condamnat la 18 ard în­
le puneam la îndoială, con- un binevoitor — din Bu­ do mulţi alţii....' f re <a şi. vorbit mulţimii de spus, „soţul meu". chisoare. şi la pierderea,
siderîndu-le o imposibilita­ covina în România, stabi- Mări şi minunate sînt • moţi chemaţi , spre a adu­ Soţul — Crăciun Sirca pe timp de 8 ani, a drep­
te fizică. Cea mai cruntă lindn-şi domiciliul în De­ lucrările tale, Doamne ! Şi ce un ultim omagiu avo­ — îşi trăia căsnicia îne­ turilor prevăzute în arti­
era soarta deportaţilor. va, strada Călugăreai, nr. printre ele se numără re- ci nclu-şi, din cîhd în cînd, colul 64, litera a din Co­
catului şi prefectului ce-a
Pregătirea se făcea în fie­ .reuşit să aprindă flacăra of-ul în alcool. Aşa s-a dul penal.
care seară: într-un sac se revoluţiei la vîrsta de nu­ întîmplat şi în acea seară
puneau cîteva articole de funestă de î l mai. Intor- M INO RI TR IM IŞI
mente. ’ Mare era bucuria Au înflorit castanii la Sorocă‘‘ si , pregătire' militară preala­ cîndu-se acasă într-o stare L A REEDUCARE î
mai 24- de.- ani, fără vreo
îmbrăcăminte şi ceva
ali­
PR IN M UNCA
oamenilor eînd, dimineaţa, bilă. în replica înf loriţilor: destul de avansată de be­ Costică II,, un adoles­
ţie, infirma sa soţie i-a
se trezeau în aşternut dar, castani de la Soroca, au reproşat starea în care cent de nici 16 ani,- era -
la puţină vreme după seu-,- brindusele de toamnă la Tebea înflorit — şi vor înflori se afla. Ca răspuns, a în­ dus la o şcoală ajută­
lare, în cîtnpul lor de ve­ pprurea —o brînduşele de ceput s-o lovească cu toare. Nelu P., cam de o
dere apărea sacul pregătit toamnă de lâ Ţebea, amin- duşmănie peste faţă, corn- ’ vîrstă cu Costică, era elev
pentru deportare. în tim­ tindu-ne istoria vitregă a presionindu-i în acelaşi la un liceu industrial din
pul zilei, încercau să uite, 2. împrejurarea a fost tra­ venirea la limba română neamului cu o singură vi­ timp sadic, cu genunchii Hunedoara. Scăpaţi de
dar - uitarea era limitată, gică şi mama s-a angajat ca limbă oficială în stat, nă: aCeea de a se fi năs­ zona toracelui şi a gîtu- sub supravegherea fa­
fiind mai degrabă o amă­ în faţa lui Hristos şă-1 •în Moldova basarabeană, cut aici şi pretutindeni în lui. Ctnd şi-a dat seama miliei, pe care au păta-
gire, o amînare. Un exem­ slujească pînă la sfîrşitul şi scrierea cu alfabetul la­ cele peste 1 000 de vetre, că inofensiva "fiinţă tre­ ştirb, cei doi, care şi aşa,
plu.. Lâ Crăciunul lui '40, vieţii. Uneori se organizau tin. Podul de flori de peste unde s-au descoperit— tot
pe masa. din sufrageria fa­ curse de vînare a fugari­ Prut, 'din 6 mai a.c., este atâtea variante ale Miori­ cuse, în lumea- umbrelor, dădeau dovadă în şcoală
a încetat agresiunea. Prea de un comportament la­
miliei Apostol din comuna lor, care trebuiau prinşi şi şl el o împrejurare fără ţei, Ca o confirmare în tirzlu. bil, au pornit-o hai-hui.
Nimereuca, judeţul Soroca, readuşi în cele două pro­ precedent în istoria altor plps, — dacă mai e nece­ Comportarea lui faţă Noaptea, devalizau de
se aşezaseră tot atâtea ta- vincii. A fost cazul „lui neamuri. Şi tot o comuniu­ sară —■ cele mai multe de vecini a continuat să bunuri sau ceea ce găseau
cîmuri ca şi în anii tre­ Ioan Gabor, fugit din Bu­ ne spirituală t-a determi- mănăstiri şi biserici clădi­ fie a unuia CU sânge rece, „pus rău", unităţi comer­
cuţi, numai că după ru­ covina şi stabilit în Deva, ■ nat pe fraţii din Basara­ te pînă la .1 Decembrie căruia nu i s-a întîmplat ciale. Fiind trimişi în
găciune un tacîm a rămas unde a decedat, în acest bia să fie prezenţi la mor* 1918, pe cuprinsul. Daciei nimic în familie. Două judecată pentru asemenea
în plus‘ lipsea soţul, res­ . context, poezia lui Dumi­ mlntui din Ţebea, unde-şi - Felix, adăpostesc, sub strea- zile mai tîrziu îi spun&a fapte, împotriva- lor, Ju­
pectiv* părintele celor şase tru Iov ară o semnificaţie doarme somnul de veci şină o funie torsionată. în vecinului său C.B. că- so­ decătoria Hunedoara â
copii; fusese deportat de deosebită: ea vizează, ' in­ Avram Iancu, eroul-român :• trei, prefigUrind : Unirea, fia se simte bine, că a luai măsura Internării pe
unul ‘singur. Nici astăzi nu tr-o interpretare alegori­ din interiorul arcului car- zămislită odată eu naş ce, mlncat şi doarme. în -a - timp de doi ani şi şase
sc Ştîo nimic de bietul ora, că, retrospectivele şi pei}- patin. Prezenţa lor nu este : rea poporului ramm*. ş i « *a- . ceeaşi zi, Q vecină, L.F. luni a primului şi, de. dai
- -SpJrtirî'te cgjor dgyâ -întâmplătoare .ci este, ro-
. , -•'Trapravrv-,.: HzăîS--pfiiltmf totdeauna la . i-a văsuţ. prin. fereastră, ani_a celui de al doilea
a- l ţuitori s-^u împrăştiat ca. ViBcii. româneşti In ' ^ ^ ^ â t â r ‘gfedire şi dormind în pat , alături într-o şcoală specială de
;• potîrnicbile in zările. Romă-- - -textul Rom âââi^ M S i! Pe de /«îepiafere a Românilor data amintita, de moartă. In sfîrşit, du­ muncă şi reeducare.
K niei. gîndul omultA. nimeni nu -■ din Dacia* Felix ÎU râport ' Mereu vor ■ înflori casta­
ţâ Nici viaţa refugiaţilor poate fi stăpîn şl deci,..nfe -• câ-jŢemea cînd eroul na- nii la Soroca şi veşnică va pă patru zile de la deces, Rubrică reerthată
soţilor L.G. şi B.G., care.
ce n-a fost- mai blindă. 6a - a meni nu ne- putea împie- ţional anîlnţît^ertf . a im e fi înflorirea brînduşelor «te l-au- vizitat, -li s-a părut eu ipriiipul
-«■ ; gat pili isterie, tn pofida toamnă Ih T »ra Zarandiţ TRIBUNALULUI JUDEŢEAN
ridicat probleme ^ epprnţfe. . dîefr t şă • A£afltântâm / lui, sub fifldurite aerfteaşi suspect mirosul ce ema­
de la fuga peste- graniţă, Cemăuţiul lui Emiriescu. ’ tuturor ' intfirdîcţUlor i4e
vremelnică/ pînă la vîna- de descălecătorul de limbă pînă la 22 Decembrie 89, drapel. ___