Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_206

p a g : 2 CUVJNTUl liBE
âl*5

Apar, după război, viteji

Apar, după război, viteji ce-şi sună
trompetele de tablă, ruginite,
dueîndu-ne pe toţi întru ispite
dospite din otravă şi minciună.
Îngenunchind sub troiţe sfinţite
CONTRAPUNCT de sîngele dreptăţii în furtună»
se roagă după datina străbună,
' Am scris deseori în anii apărare şi propulsare a dar poartă-n mîini şi-n cugete cuţite.
din urmă despre specta­ 0 veste bună valorilor spirituale tra­
colul, penibil şi pericolul diţionale nu poate decît Au stat ascunşi în beciuri, ca guzganii
real pe eare-1 pre­ populară autentică, lup- ajute şi cine vrea să ne să ne bucure. Problema dar ău ieşit a doua zi pe stradă
zintă proliferarea kit- tînd implicit împotriva fure (. . .). Vin la noi care se pune acum pen­ bătînd, ca fariseii, largi metanii
sch-ului în cele mai kitsch-ului în mod con­ oameni de afaceri care tru Uniunea Creatorilor şi-apoi urlînd ea lupii după pradă.
variate domenii şi îndeo­ certat, sistematic şi com­ ' vor să ne ajute, dar vin Populari este cea a iden­
sebi pe tărîmui sacru şi petent. Era şi timpul. şi mulţi care vor să cum­ tificării celor mai adec- • După război viteji se nasc cu sute,
pur 61 creaţiei populare. Nu sînt atît de opti­ pere totul ieftin. Au apă­ vate , modalităţi de ac­ dar undc-i sponsorul care-i asmute ?
Sub dictatură Insă ase­ mist încît să-mi închipui rut şi traficanţii post­ ţiune concretă,' In acest
menea pledoarii nu în­ că de acum vom cînfea revoluţionari, care sînt sens, nu cred că va 6- NECULAI CIIIRICA
semnau altceva decît pie­ kitsch-ului veşnica pome­ gata să . vîndâ ; uzinele junge la o deplină efi­
dici în pustiu. Erai (da­ nire. Kitsch-ui, mă tem. Skoda, Castelul de la> cienţă decît printr-o per­
că erai) lăsat să zici, pen­ nu va dispărea niciodată. Karlstein, regiuni întregi manentă colaborare eu
tru că — nu-i aşa 7 — Chiar şi în societăţile ce­ din Slovacia. Ar fi trist specialiştii şi cu " profe­
clinele care latră nu muş­ le mai dezvoltate, el con­ dacă informaţiile in stil sioniştii din. Uniunea A r­ / / Toamna muzicală
că. Şi tu lătrai, iar in­ tinuă să prolifereze în tiştilor Plastici. Dar,, fiind­
competenţă încălecată pe cele mai imprevizibile totalitar de altădată ar că veni vorba, ne între- ■
fi înlocuite cu filmele în
c&mHele tembelismului îşi ipostaze. Ceea ce scriam gen 11011100". Nil atît mu­ băm ml fără tristeţe cum
uitşă netulburată calea cu. cîtva timp în urmă ţind ceea ce e de mutat, cît se explică letargia (cel hunedoreană"
spre orizontul dezastru­ despre democraţie, că ea adăugind ceea ce e de puţin aparentă) 6 Filia­
lui. -M-a bucurat de aceea nu înseamnă dispariţia adăugat, observaţia dom­ lei judeţene a U.A.P. ? „Toamna muzicală hu- — Am pornit de la fap­
ca, un succes personal răuluj ci posibilitatea de nului Havel e perfect va­ De ee splendidă Galerie nedoreană", festival de tul, ne spunea domnul Mir-
vestea constituirii > imi­ a- i te opune, q valabil labilă şi pentru noii Căci, de Artă din Deva ne d- * muzică de cameră organi­ eea Goian. instructor de
nente a unei Uniuni a şi aici. Dacă se ia în se­ pe ' lingă ' haitele, de es­ feră de luni de zile spec­ zat de Casa de Cultură Hu­ specialitate in cadrul. aşe-
Creatorilor Populari. Să rios, noua Uniune a Crea­ croci ' care, pirofitînd de tacolul depririiant al uşii nedoara, râmîne una din­ zămîntului de cultură mai
notăm în treacăt amă­ torilor Populari va re­ ferecate ? .Şi eînd va de­ tre manifestările ce dă sus amintit, că într-un oraş
nuntul — la care patrio­ prezenta una dintre for­ o legislaţie încă fluidă, veni ea acel permanent specificitate şi profunzime cu puternice .tradiţii mun­
tismul local e sensibil — mele specifice pe care de­ braconează în voie pe focar de spiritualitate în citoreşti, inexistenţa unei
că, printre membrii fon­ mocraţia ne-o oferă în tărîmui economic, ' s-au viaţa oraşului pentru ca­ actului artistic înfiripat in filarmonici sau instituţii
oraşul de pe Cerna. Aceas­
datori se numără şi ar­ lupta împotriva răului.' ivit şi impostorii mai re. a fost menită ? între­ ta ‘a fost în măsură să con­ teatrale lasă urme puter­
tiştii populari din jude­ îmi amintesc acum de un mult sau mai puţin anal­ bări carev nu sînt nici tribuie real Ia, educaţia es­ nice. De< aceea, am iniţiat
ţul nostru. Dar esenţialul articol recent 6l preşedin­ fabeţi care contrafac sau retorice, nici lipsite de tetică, muzicală a unui această manifestare care
în această veste rezidă telui Cehoslovaciei,. scrii - fură în sensul propriu al legătură cu vestea bună număr .tot mai mare de să conducă la dezvoltarea
în principalul obiectiv torul Vaci a v Ha v e l: cuvîntuluî creaţia popu­ a constituirii Uniunii, gustului pentru muzică die
programatic al noii uniuni Sintem puşi — scrie din- lară. De aceea, vestea Creatorilor Populari. localnici ee au început să cameră în condiţiile în ca­
îndrăgească muzica de ca­
şi anume acela de a spri­ sui — in situaţia dificilă constituirii, în sfîrşit, a meră.'.'; re nici filarmonicile din
jini şi promova creaţia de a şti cine vrea să ne unei forme organizate de RADU CIOBANU Cluj, Timişoara, Arad nu
puteau să se mai deplase­
ze cu stagiuni de concerte
în judeţ. începutul a fost
Un n o u preţi de valoare din în­
timid. Cu timpul au fost
invitate - formaţii şi inter­
treaga ţară.
— Vă rog să menţionaţi
debut de stagiune cîteva dintre formaţiile
participante la festival de-a
lungul anilor.
-v- Alături de orchestra
de cameră, de Trio Haydn,
Dincolo de greutăţile pe premiera acestei reviste, corul de cameră al Direc­
' care le traversează, Tea­ care dorim să fie cu ade­ ţiei Sanitare Judeţene, au
trul de Estradă Deva rămî. vărat, un ; eveniment artis-' evoluat orchestra de came­
ne un nume în revista ro­ tic (regia: Eugen ' Aron, ră a Sindicatului înyăţă-
mânească prin acurateţea scenografia: Dana Lăzanu, mînt Cluj, formaţia de
şi calitatea spectacolelor de la Televiziunea Roma- muzică veche ..Muzica Au-
sale savurate cu plăcere nă). în perspectivă, vom tiqua“ (Cluj), Artistul E-
de publicul din întreaga monta încă o revistă mu­ merit, Ştefan Ruhâ, co­
ţară. Instituţia s-a bucu­ zicală de Mihai Maximî- rul „Madrigal", dirijat de
rat, în acelaşi timp, de lian şi Vasile Veselovşchi Marin Constantin, care au
colaboratori de prestigiu, şi un spectacol pentru co­ interpretat piese din crea­
îndeosebi din Capitală, ca­ pii „Bimbo şi prietenii ţia universală începînd de
re, alături de colectivul săi" (o continuare a celor la barocul muzical pînă
artistic, au contribuit ho- două seriale anterioare, la muzica din zilele noas­
tărîtor lâ succesele, nu pu­ semnate de George Miha- tre. .
ţine, pe care le-a înregis­ iache). — Ce înseamnă actuala
trat. Pentru a afla ce se — V-aţi întors de curînd ediţie, a X-a, a „Toamnei
întreprinde pentru deschi­ de pe litoral. A fost accep­ Să-l cinstim pe Avram Iancu. Să-i cinstii- hiî slujitori ai bisericii muzicale hunedorene", ce
derea noii stagiuni, am tat teatrul în „vacanţa" ce­ române ortodoxe care au oficiat slujba de p "U Crăişorul munţilor, se desfăşoară în perioada
solicitat un interviu com­ lor aflaţi la odihnă? la Ţebea. AE GIIEORGHIU 24—36 septembrie a.c. ?
pozitorului şi ' dirijorului — Spre bucuria noas­ t— încercăm ca prin di­
GhcorghO David, directo­ tră, evoluţiile colectivului versificarea formelor de
rul instituţiei. ’ C în comedia muzicală „Caut CENACLU STUDENŢESC expresie să satisfacem gus­
urgent nevastă" .au cunos­
— Activitatea se desfă­ tul publicului hunedorean,
şoară încă anevoios dato­ cut un deosebit succes. In atît prin calitate cît şi
rită faptului Că sediul tea­ timp ce apreciate teatre C a n a c u v in „Iau forma ţârii11 prin diversitate. O noutate
trului se află în reparaţie din ţară, din lipsă de o constituie cele două zile
capitală ce nu se întreve­ spectatori, au trebuit să se Trăim spre a simţi Judecător atent de concerte de la Biserica
de a fi terminată în urmă­ retragă de pe litoral, noi Senzaţii pastelate Al timpului trecut; Catolică Hunedoara, unde
torii ani, dacă nu mai am reuşit să aducem în Intr-o puzderie de culori îngenunchez lingă trupul ţării: vor avea loc recitalul de
mult, ceea ce este un ma­ cont cîteva zeci de mii de Şi nuanţe. Plîngîndu-i prin izvoare, orgă al Evei Megyesi Ba-
re handicap pentru noi. lei beneficii nete. La în- ■ Zîmbindu-i prin lumină, logh din Arad, recitalul
In aceste condiţii, repeti­ toarcere, am reuşit să dăm, Trupeşă şi roşie e iubirea Oftînd prin baterea de vînt, extraordinar de vioară cii
ţiile şi spectacolele, le or­ cu sala plină, două spec­ înflăcărată. Eegânîndu-mă printre crengile copacilor,■ acompaniament de orgă
ganizăm la Casa munici­ tacole la Galaţi şi Brăila.. Ascetismul tace. Adormindu-i odată cu nopţile .susţinut de Artistul Emerit
pală de cultură. — Cum se prezintă co­ Trezindu-mS deodată cu munţii, Ştefan Ruha şi prof. Eca-
— Sperăm că lucrurile lectivul artistic ? Culori primordiale fiind. Fiindu-i şi primăvară şi iarnă, terina Botar.
vor fi urgentate de către — In general bine. Spe­ Au vopsit, au revopsiţ Şi vară, şi toamnă, — Ce vom putea urmări'
G.I.G.C.L., cu sprijinul răm sări întărim in con­ Pînă Ia venirea ltti Adam Inaintlnd prin timp la Castelul Corvineştilor ?
factorilor judeţeni. Şi to­ tinuare. Contăm pe un grup Cu acelaşi chip al Eroilor neamului.
tuşi, cu ce veţi deschide de balet şi o orchestră bu­ Care a găsit, astfel. Şi totuşi, întoreîndu-mă mereu — Recitalul cvintetului-
stagiunea ? nă, pe soliştii Ovidiu Ko- Pămîntul spoit La copilărie, de suflători „Pro arte" a l
Filarmonicii de Stat Arad,
— Ne aflăm Intr-un sta­ mornic, lansat la „Ma­ Cu scoarţă de copaci: Ca la o floare un program oferit de co­
diu avansat cu montarea maia ’90“, Daura Nicoro- In faţa căreia pţii şi grupul vocal „Ma-
noului spectacol „Mofturi vici, Puiu Faur, Carmen Azi la Mă rog pentru VEŞNICIE».
la revistă" de Aurel Fe­ Floricel; pe proziştii Ni* Dejun In colţul meu de dimineaţă. ranta" ale -ţţfoericii -Creş­
lea. Sînt- aproape termina­ codim Ungureanu, George M-a durut sălbatic Scăpat de sub imperiul întunericului, tine Baptiste locale,-: diri-
te decorurile şi costumele. Casan, Ileana Zanche, An- Mă aduni .
Revista rămîne un gen toanetă Mardar, Claudiu Sentimentul de roşu Şi. iau. forma Ţării... recital de chitară clasica
ptetenţios care presupune Stănoiu. Incit am pllns Stat substanţa care-i bate-n geam susţinut de dţiva interpreţi
fast şi, ca atare, trebuie • — Aşadar, pe curînd, la De fericire. Cu petale de viaţă bucureşteni.
„îmbrăcată” cum se cuvi­ prem ieră! Fără de moarte.» ; V ă dorim succes 1...
ne. Sperăm ca pînă la 10 C O ZM IN T iR C O r GELU NEGREA
octombrie să prezentăm M INEI BODEA M INEI BODEA