Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_222
P. 2

■J>W
                                                                                                                                                    *    7 -





                                                                                                                                              a m u r u l   u ş a


           Indiferent  al  euiva  ti  pămîatei, 4 e  pline                                                         IA  f.C.R.A.  Şt  f-C.R.M,  DEVA


                              tot  avem  nevoie  la  anul                                                          A b a te ri,  ile g a it e ţ i,


        Uneori  mai  bună,  alteori   întărită  cu  argumente  con­  ■ avem   un  program   clar   cum  putem  pe la  staţiunea
      mai  rea.  după  cum   ne-o   crete,  văzfndu-i  pe mecani­  asupra  organizării  muncii _  pomicălâ.  Dacă,  de  .  bine   fa v o ritis m e  17( 1)
      pregătesc  brutarii,   pîinea   zatori  cum  ara,  pregătesc   şi  acţiunilor ce trebuie rea- ’   de rău, acum avem acumu­
      pe  care  o  punem  zilnic  pe   patul  germinativ   şi  fasă-   l’izate  în  actuala  campanie.   latori,  ne  lipseşte   acidul   Pentru  aplicarea   pre­ lată  import  la  Asociaţia
      masă  încorporează  in  ea  - minţează  cerealele păioase.  •Ne  mai  sfătuim  cu  dl.  ing.   sulfuric  pentru   formarea   vederilor  Hotărîrii   Gu­ fam iliali  „Garofiţa*  din
      şi  neostoita  trudă  a  meca­  —  Acum  sintern  şi  noi   Frăţilă  de  la ocolul  agricol   lor(l).  vernului  României   nr.  Brad.  In   total,   această
      nizatorilor,  al  căror  nume   cam  înghesuiţi   cu  lucrul   şi  co  şeful  secţiei,  care   Cu  tragere  de   inimă,   989/19%),  lucrători  .ai  in­ imitate  privată  a  primit
      de  cele  mai  multe  ori  ră-   —  ne  spune  dl.  Ioan  Rusu,   ne   coordonează   njunca.  asemănător  celor  doi   in­  spectoratului   Comercial  peste  600  bucăţi  de  cio­
      mîne  anonim.  Acum  este   care  se  află  în  cea   de-a   —  Ne străduim şi  reuşim   terlocutori,  i-am  văzut  lu-   de  Stat,  aparţinînd  Pre­ colată,  precum  şi  zeci de
      momentul  cînd aceşti vred­  21-a  campanie  de  însămîn-   să  facem,  totuşi,  lucrări  de   crînd,   de  asemenea,   pe   fecturii  .judeţului  nostru,  kg  bomboane  din  Cuba
      nici  lucrători  ar  ogoarelor   ţări  de  toamnă.  Am  rămas   calitate,  deşi  condiţiile  sînrt   Nicolae  Murgu,  Adam  lo-   au  efectuat  In   perioada  şi  Vietnam I  Oare  dom­
      pun  sub  brazdă  sămînţa   în  urmă  din  mai  .  multe   dificile  —  completează  dl.   niţă,  Ioan  Mihăiîă,   Emil   15—30  septembrie  a.c.  un  nul  director  nu  cunoaşte
      pentru  punea  anului  vii­  motive..  Pe  de   o  parte,   Comei  Moga,  care  de  19   Pojoni,  Dumitru  Crăciun,   control   la   I.C.R.A.   şi  legislaţia ?  Puţin  proba­
      tor.  Dacă  în  unele  locuri   din  cauza  secetei,  pămîntul   ani  se  ocupă  de  rosturile   Viorel  Toader,  Petru  Cîo-   I.C.R.M.  Deva.   Scopul?  bil.
      mai  sint  nelinişti  şi   ezi­  s-a  lucrat   şi  se  lucrează   pămîntului  şi  plinii.  Ştim   rogar,  Cornel  Cristea,  Va­  Verificarea  modu-ă   de   Servirea  direct  din  de­
      tări  privind  semănatul,  la   şi  In  prezent,  deşi  a  mai   că  nu  mai  este  timp   de   lentin  Gaiu,  Traian  Jurj   comercializare  a  fondului  pozitul I.C.R.A. a unor ma­
      Geoagiu  şi  Gelmar  meca­  plouat  cîte  puţin,  destul   aşteptat  căci,  indiferent  al   şi  pe  ceilalţi  mecanizatori   de  marfă.  Din  „Raportul  gazine   ale   cooperaţiei
      nizatorii  din  secţia   con­  de  greu. .  Pe  de  altă  parte,   cui va  fi pămîntul, de pline   din  secţie,  care  se  îngri­  de   control"   prezentat  constituie  apoi  o  nouă  şi
      dusă  de  dl.  Gligor   Trif   unde  trebuie  să  semănăm   tot  avem  nevoie  la   anul   jesc  cu  conştiinciozitate  de   conducerii  Prefecturii  re­ evidentă  favorizare  In  a-
      sini  aşezaţi  cu  nădejde  pe   se  eliberează  anevoios  te­  viitor.  Avem  greutăţi, cum   soarta  producţiei   agricole   zultă  că  şi  aici  lucrurile  provizionare.  Evident,  fa
      muncă,  dlrtdu-ne  certitudi-   renul.  Un  alt  necaz  este  şi   vedeţi,  cu  ascuţitul  brâz-   prezente   şi  viitoare,   de   nu  stau  nici  pe  departe  dauna  altora  din sistemul
      itea  că  aici  pămîntul   nu   acela că, in  lipsa  unui,pre­  dâreîor,  deoarece  au  cam   pîinea  Im-  şi  a  noastră.  aşa  cum  ar  trebui,  că  se  comerţului  de  stat.   Bu­
      cămine  nelucrat.  ■  O  ase­  şedinte  sau  inginer  şef  la   dispărut  fierarii,  sau  for-'        comit  abateri  şi  ilegali­ năoară,  cooperaţia   din
      menea  convingere ne-a  fost  cooperativa   agricolă,  nu  jurii.   Ne  .mai  descurcăm  NICOLAE       tăţi,  că,  invocind  tot  fe­ Brănişca  a  primit  peste
                                                                                                             lul  de  motive;  unele  de-a  1100  bucăţi  ciocolată  din
                                                                                                             dreptul  puerile,  se   fac  import!  Aceasta,  în  timp
                                                                                                            favoritisme.           ce  cofetăria  din  Certei,
                                                                                                                                             minieră
                                                                                                                                                      eu
                                                                                                                                pe  localitate
                                                                                                              Dar,  să  le
                                                                                                                         luăm
      f.ămin  cultural sau grajd?                               PENTRU PUNEREA IN VALOARE                    rînd.  „La  I.CR.A.  —  se  mulţi  copii,  a   primit...
                                                                   A  APEI  TERMALE  DE  LA                 subliniază  în  raportul  a-  123  de  bucăţi.  U.J.C.C.  îşi
       •  Avînd  în  faţă  imaginea   perete.   Scaune  mai  sînt         CALAN-BAl                         rnintit  —■ se  constată pre­ ridicase  faşă  cota. repar­
                                                                                                                                   tizată !
      •pe  care  ţi-o  oferă  Căminul   doar  vreo dteva.  De fapt,                                         ocupări  continue  şi  sus­
                                                                                                            ţinute,  în special  din par­
      Cultural  din  Batiz,  inima   oricine  poate  să-şi   com­  Aflăm  Ia  Primăria 'Oraşului  Călan  că  s-a  efectuat           Dar,  asemenea  practici
      li  se  strînge  de   durere.   pleteze  necesarul  obiecte­  studiul  pentru  punerea  în  valoare  a  apelor  terhMde   tea  directorului  Alexan­ se  fatîirtesc  şi  la ■  alţii.
                                                                                                            dru  "Niculescu,
                                                                                                                                                   aseme­
                                                                                                                            pentru  „Constatăm,  de
      Mintea  nu  poate  înţelege   lor de şezut de acest fel de   de Ia  Cătaa-Băi.  Amenajarea,  aflată  deocamdată  fa   obţinerea  unui  fond   de  nea,  spune raportul  —  că
      cum  o casă  a  satului,  a  tu­  acasă,  pentru  că  nu  te  în­  fază  de  p ţd R t  de  execuţie,  coprinde  a r  hotel  de   marfă  cit  mai  bogat, pen­ şi  Direcţia
      turor  locuitorilor  de aici,   treabă  nimeni  de  ce intri   199 de locuri» cit  restaurant  şi  piscină,  bazin  olimpic              Comercială
      poate  ajunge  intr-un  ase­  sau  ieşi  de  aici  Cortina   acoperit,  sală  de  jocuri  mecanice,  teatru  de  vară  şl   tru  comercializarea  aces­ Judeţeană  a  aprobat   a-
      menea  hal  de  gospodărire.   scenei  ce  se  trage  de  fie­  nouă  terenuri  de  sport.  Valoarea  lucrării' —  57  mi­  tuia  corect,  legal  şi  echi­ proviziortarea   preferen­
                                                                                                            tabil".  Nu  acelaşi  lucru  ţială  a  unor  unităţi
      Dezinteresul  general  a  fă­  care dată  cu  emoţie,  cînd   lioane- le i   ■■■- ■■■■■.        '     se  poate  spune  şi  despre  alimentaţie   de
      cut  ca  dintr-o   instituţie   e  vorba  de  o   realizare  ar­  — In  această  toamnă  —  preciza  domnul.  Leontin                    publică  cu
      de cultură  să  rămînă acont   tistică,  acum  serveşte -pen­  Petroiescu,  primarul  oraşului;  vom  demara   alte  cadre  de  conducere  produse  deficitare.  Prin-
      urt  fel  de  hangar,  faţă  de   tru  ştersul pe noimile plute   edilitar-gospodăreşti  ce  ne  revin  la  pregătirea   de  aici.  Şi  iată  de  ce.  tr-o ’  delegaţie   pentru
                                                                                                              G  primă
                                                                                                                        constatare:  I.C.R.A.,  aprobată  perso­
      care  grajdul   unei  coope­  de  grăsime  de  ia  minţi,   respectiv  demolarea  construcţiilor  vechi,  Împrejmuiri,
      rative  agricole  care  se  res-   iar  alteori şi  pentru cură­  amenajări  de  alei,  trotuare  şi  ochiuri  de  apă,  plan­  I.C.R.A.  a  livrat  nu  mai  nal  de  directorul  D.C.J.,
                                                                                                            pyţin  de  851  bucăţi
                                                                                                                                de  Dumitru  Bogdan,  fa  24
      oertă  arată  mujt  mai  bine.  ţitul  pantofilor.   Tavanul   tări de arbori şi arbuşti              ciocolată, import  la...  cen­ septembrie  1990,
        Geamurile  sînt   sparte,   este pictat cu apa de ploaie                                                                                   restau­
      perdelele  de  la  ferestre,   scursă  prin  acoperiş,  iar                                           trul  de  pîine  nr.  40  De­ rantul   „Bachus"   Deva
      nîăcute  privirii,  cumpărate   în  dreptul  scenei  a  şi  că­                                       va,  în  loc  ca  acest  pro­ primeşte  209  1  ulei,  380
                                                                                                            dus,  pe  care  majoritatea  kg  zahăr,  un  bax  ţigări
      eu  bani  pentru  care  s-au   zut  0  firavă  coală  de  hîr-                                        copiilor  noştri  nu   l-au  import,  120
                                                                                                                                               cutii
      făcut eforturi, acum lipsesc.   tie  tocercînd  să  mascheze                                          văzut,  să  fie. livrat   ,ân  cafe,  6  saci  făină   ness
                                                                                                                                                     albă
      Uşa  de  la  intrare  a  deve­  hăul  creat.  Curentul  trage                                         exclusivitate   unităţilor  etc.  După  numai  o  săp-
      nii  un  „simbol"*,  pentru . că   fa  voie.  Sticle,  scaune  rup­                                   specializate".  - De  altfel,  tămfaâ,  aceeaşi  unitate  şi
      poţi  să  intri   lejer   prin                                                                        raionul  de  dulciuri   al  în  aceleaşi  condiţii  pri­
                               te  care,  la  r&idul  lor,  s-au                                            magazinului’  „Ulpiţa"  a  meşte  alte  300  kg  zahăr,
      geamurile  ei  sparte.   Dar   adus  cu  eforturi,  toate  la                                         primit  cu  cîteva  sute  de  2  saci  cu-cafea  ş.a.  Dar,
      nici  nu  e  nevoie  să  esca­  urt  loc  creează  o  imagine                                         bucăţi  mai  puţin !  Numai  situaţia  nu  este   singu­
      ladezi  uşa,  pentru  că  este                                                                        în  data  de  13  septembrie  lară.   Pentru  că,  tot  di­
                               dezolantă,   dureroasă   şi
      deschisă.'   încăperea   din                                                                          au  fost  întocmite* 3  avize  rectorul  D.C.J.   aprobă
                               jenantă                                                                      pentru  ca  magazinul  de  în  25 ' septembrie   1390,
      stingă,  holul  arată  jalnic.   Oameni  buni,  locuitori  ai                                         pîine  să  primească  sute  direct  pe  delegaţie,  pen­
      Nu  ştim  cum  mai  rezistă                                                                           de  bucăţi  de ciocolată din  tru  LC-R.A.,  ca
                               satului Batiz, ştergeţi aceas­                                                                                       „Paty
      betonul  din  duşumea   de                                                                            Franţa şi RJ'.G. In raport  Barul"  Deva  să. primeas­
                               tă  imagine  ruşinoasă,   de
      alîta  mizerie  si  suferinţă   total  dispreţ  pentru  bunul                                         scrie  clar  că  „această  ile­ că  300  kg  zahăr,  200  1  u-
      **
                   ’
                                                                                                            galitate,  precum  şi  alte­ lei,  120  cutii  ness,  2  pu- .
      morală,  rod  al  unei  degra­
                               simţ,  a  instituţiei  dumnea­                                               le,  au  fost  săvîrşite   de  tini  cu  brînză  etc.  Toate
      dări  avansate  a  sufletului                                                                         Aurel  Dane,  şeful  de  de­ acestea;  reţineţi,  in  con­
                               voastră  culturale   aşezate
      ionel ilor  locuitori  oare  ar                                                                       pozit,  motivfad  că:  „mai  diţiile  în   care   de   la
                               pe  şosemia  naţională,  Iii
      ■trebui  să  le  gospodărească                                                                        iau  şi  eu'<o  pîine  de  la  I.C.K.A.,  cofa  la  ’  aceste
                               văzul  tuturor  trecătorilor,                                                acest,  magazin".   Halal  produse  era  ridicată  de
      mai  bine.   fn  sala   mare  al ' turiştilor !.                                                      motivaţie !            către  depozitul  I.C.S.A.P.,
      ,nlri  cu  uşurinţă  căci  uşa,
                                                                                                              Dar  lucrurile  mi  se - o-  care  fac*  aprevî-zkjnarea
     ' 'ăi’ ă  clanţă,  e  trîrţtită   de  M i m   BODEA                                                    presc  aici.  Pentru  că  iată   tuturor  unităţilor  de  ali­
                                                                                                            ce  mai  spune  raportul:
                                                                                                            Contrar prevederilor Ho­  mentaţie  publică  ale  în­
                                                                                                            tărîrii  Guvernului  Româ­ treprinderii !  Favorizarea
           Parlamentul  şi  activitatea de  legiferare                                                      niei  nr.  97tyiS90,  directo­ acestor  unităţi  este  mai
                                                                                                                                la
                                                                                                            rul
                                                                                                                 comercial
                                                                                                                           de
                                                                                                                                   mult  deeft  evidentă.
         ftitmOre  (fio  eog  li  către  Adunarea  Deputaţi­  li   1ajm&         ţiile prevăzute de cele două   I.CR.A„  Nicolae  Altei, a-   VALENTIN  NEAGU
                               lor.  In  forma  adoptată,  a   legi  «cu  coHtffBeaţi»“.  Cea   legi.       probă  livrarea  de  cioco­
                              . fost  în minat  spre  exami­  la  M   nc-aw  referit   fa  ■— Care  site  p ifa fa p r
      .■ializată  pe  problema   în   nare  Senatului.   Urmează   ce            legislative  fae  Puriaesee-
      discuţia  — . şi  ale  comîsii-   a  fi ’ dezbătut  şi  aici»   pe   In    tulfa?
     llor  care au avizat. Came ţa,   baza  avizelor  qe se  vor  de   goria celor  ce necesită   —  Activitatea  sa  de  le­  Cuvioasa  Parasefeiva
     !în  plen,  examinează  pro­  de  către  comiţiile  intere­  bateri  îndelungi  ţa   giferare este  intensă.  Ur­
     iectul  de  lege,  însoţit   de   sate  şi  a raportului  comi­  cu  44  de   amendamente   mează  a  fi  examinate  fagi  «u  p a »  I>  la  latenbaL  în  amil  Iă41,
     jraportul  comisiei  de  fond  siei  de  fond  din   Senat  .  numai d e la  Adunarea Qe>                                      dfannul  V riile  Lupt»,  tan-
     |şi„  în  urma  dezbaterilor,  După  adoptarea  şi  fa  a-   putaplorj.  Şî  aria,  deoare­  mia românească  privind           pnetapă eu adtecpolHul Var-
     ’se  adoptă  legea  cu  amen­  ceastă  cameră,  fa  emul  fa   ce  este  &  lege  deosebit  de   ajutorul  * .  şomai,  «te ta  arabi.  laaot,  compâri  cu  380  de
     damentul  d ec»  de  cameră.  care  vor  apărea  amenda­  importantă  pentru  tranzi­                                          pungi   de  aur   moaştele
       — Vă  propunem  să  con­  mente faţă de forma adop­  ţia  economiei   româneşti   L&g&Ums           ■liiiTtililiiilIl        Sfintei  . Parasehrwa,   care
      cretizăm  cu  un  exemplu   tată  de  Adunare»  urmea­  spre  cea  de  piaţă.   Prin   importantă  şi  «ane  ar  S    corabia,  an 1  sfat aduse cu toate  cinstea
      aflat în lucru.          ză  a  se  alcătui  o  comisie   ea;  majoritatea  fatreprta-   trebuit,  legiferată  fa c i  din   SjT. rWTeBfCnsVM iR <  la  Iaşi,  1»  I I   iulie,  a p *
     .  —  Da.   Proiectul  de  le-  de  mediere  a  celor   două   rierOor,  a  centralelor  şl  a   primele  săptâmfai  ale  s-   la  tarifa  ztadu-le  ta  bisertea  Slftaţîi
      ţe  privinjî  societăţile  co­  camere.  Comisia de  medie­  celorlalte  unităţi  economi­  mdui).   descoperă  la chip î     Trei  Ierarhi.  Astăzi  ele -se
                                                                                                                                    afiă te Catedrala Mitrfaxri-
      merciale,  care  a  fost  îna-   re  include  amatori  şi  de­  ce  de  sfat   urmează  a   fi   —   Cc  ne  spuneţi  despre   moaştele ei. Patriarhul Gsp-
     '  iritat  spre  examinare  Adu­  putaţi  şi  elaborează  un  ra­  transformate   fa  societăţi   Constfţaţîe,  pcufeu   care   staorUnepalukd  tar  fa  şi  le   tăoă di<ţ late, unde sîta vi­
                                                                         aflată
                                                                                                                                    zitate de îmi  şi  « i i   de în­
                                                        comerciale.  Legea
                                                                                                           aşsaă  la   biserica  Sfinţilor
     nării  Deputaţilor.  Ca şi co­  port  despre  modul  de  so­                sfat afectate  « t e t e   de  la                  chinători.-
      misie de fond. a fost stabili­  luţionare  a  divergenţelor.   în  proiect,  împreună   alegeri?     Apostoli  rin   Ceestaatmo-
                                                                                                                                      Să  ne  rugăm  lui  Dum-
     ră  Comisia  Economică,  cea   Raportul  se  dezbate  apoi   Legea  15/îSW,   —  Viaţa  as  şe   poate  pâl  ta  sec.  X III,  moaştele   neoe»  ca  sâ  ne  ajute  să
     fcare,  în  urma  examinării   în  fiecare  cameră-  Numai   cadrul   Juridic   opri  fa   aşteptarea  Cretei.  Sfintei  m   Sori  adum   de   ctdfivâmi ta «fe t d e  noas­
     (proiectului  şi  a   avizelor   după  soluţionarea   diver-  transform arcă   tujfci        m t f a  ţara!  Ioan  A sm   «1  B-tas»   tre  flacăra  credinţe»  te S«-
                                                                                                           la TJmaTO,  tar  rit fad  ta
     primite   de  la  Oranisuîe   genţeler,  pe  baza  textului  nud  su%  ta  is n it fie   fig   speriată  ea  o   ,va  riaţwwi,   birii  adevărate  aşa  «an
     Bflget-Finanţe,  Industrie  şr   adoptat  ae       care  deţmătoite  captatu­  alcătuită  (lin  senatori,  df'   1383, la «Setarea cetăţii sub   lerifl  văzut  Ia  SL   Pa-
                                    '  ■»■■:!   ambele  came­
     Servicii,  Juridică,  a  întoc­  re,  proiectul  devine   lege.   lui  este  urdet - statul   ro­  puteţi  şl  #   - «p tria S fă  turci,  rint  csmpârste  de   rasaâiiva  «I  la  tewrtă rin
                                                                                                           dtafltefl  «amin Miron
     mit  raportul.  S-a   propus   După  promulgarea  de  că­  mân.  Pe  parenrs,   aceste                                         St Evan ghelie de la (L«c .>
     -dezbaterea  fa  plen  a  pro­  tre  Preşedinte,  legea  ie  va   societăţi  « m  f i  *  oe pri­  mM.  rUeea  «Q  cat  SSfatft  Deşte  fe&fa"
                                                                                                                de  te  Ntoopeie,  *A~
     iectului,  cu  un  număr  de   publica  în  Monitorul  Ofi­  vatiza,  fada  teitufewd  fa­                  te  trimite  te    dar   7,85—Stft   Cate  ne  ajHhi
     44  de  amendamente.   In   cial.                  tal  sau  parţial «fere  faste   prebteme  de  dreg* ’ătmim-                să  aducem  roade   tene,
     ..urna  ita'rtntorifcwr.  pe par­                  părţi  tea  sectorul  public   rate,  a  fast  pariată  tete,  tâteriate  Serbiei.  De  aici,   plăcute  lui  Dumnezeu   ţ*
                                                                                                          tm  1525,  la  căderea  Stegra»
     cursul  mai multor zile, pro­  ■"  —  înţeleg   d   t ilifl,  dte  sau  privat,  Stn  ţâră   swa                               oamenilor.
     iectul  a  fost  adoptat   de  punctul  de  Vedere  al  dez-  din  străinătate,  în  condi­  8  octombrie  1990.  dului,  sfinteîâ moaşte ajung
   1   2   3   4