Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_222
P. 3

IATĂ, U  —   DUMINICA  U O C T O M B tIE   I « t t                                                                                                     3



                                                                                    —  ftm»  dt  &  4e, tanct           c u   o f  i a   A l   *
                                                                                  ţi minunaţi  aai, soţi» meu
        C H LE 3D 0SC 0P  i#*                                                     ţi ca  mine  un>  fost nertect   Ateismul  interbelic  era  acceptabil,  fiind  sincer  şi
                                                                                  ferleflf.
                                                                                   —Uiapotr                dezinteresat.
                                                                                   — . Apni  iic-urn  iniUwU.  ' Ateismul  poşthctic  a  devenii  respingător,   fiind!
                                                                                                           perfid şi politizat.
      — ----------   REFLECŢIA  ZILEI   -------                                                             •   -     .          ☆ .
                                                                                                               Regretabil, dar  în  acelaşi  timp  şi  condamnabil eă:
          „Mila,  eîiid  nu  e  însoţită  de  o  iubire  infinită,' e   LIMBAJUL  MUT  AL  FETEf  OMULUI   In  lupta  de  idei,,  istoria  dă  drCptate.  de  prea  multe
                                                                                                           ori,  numai  post-mortem  unor  mari  adevăruri  sau  va­
      mai ofensatoare decît dispreţul".                                                                    loroase creaţii.
                                   G.  HHSAlLEANU          Pentru  ea  oamenii   să  şi alte sentimente sau ştiri
                                                         poată  trSi  ţi  supravieţui,  sufleteşti.  De  multe  ori              ☆
                                                         pentru «  se bucur* de  tot- auzim  spuntndu-s&  că  X    Fină   sfirşit  de  secol  X X ,  atît  în  politica
                    DESPRE       MILA                    ce  le  oferă  natura,   au.  are  o  figură  de  bonom,  intCmă, cit  şi în  cea  externă,  victorios  a  fost  cel toai
                                                         simţit  întotdeauna  nevoia,  că  Y are  o  figură  antipa­  puternic  prin  forţă.  Dc-aeum  înainte,  victorios  va  ă
         •   «Zeii  singuri  pot  avea  milă  fără  să  fi  atins  vreo-
     dată  suferinţa".                                   stringentă  să  comunice  tia%  c i Z este  un om  eu   cef  mai  luminat  în  gîndire  şi ,mai   înţelept  în  con­
                                                                                                           duită.
                                            N,  Iorga    între ei.  Acest lucru l-au  două  feţe,  că  lottescu.  ere
         •   «Unii  n-au  milă  de  nimeni,  pentru  eă  se  compă­  realizat  cu  ajutorul  lim­  o  faşă  simandicoasă,  e i
                                                                                                             ,  Orgoliul  intelectual,  specific  oameni lor xdc  cultură
     timesc pe sine,  nesfîrşit."   •                    bajului,  scrierii,  semnelor  Popescu  ere o faţă  buhăi­  ce  resping  principialitatea  etică  din  viaţa  lor,   con­
                                      Atex.  Ivasiuc     etc.  Printre  modalităţile  tă, că Vasilescu are  o faţă   stituie nn  simptom  şi un  stimulent ai decăderii morale  :
        •   «Mila  este  sentimentul  care  reţine  spiritul  de  tot   de  comunicare folosite  de  smerită  etc.  Aspectul  ge­  asccolnlui.
     ce e grav  şi  constant  in  suferinţele omeneşti  şi  îl  uneşte   oameni face  parte  şi lim­  neral al feţei unei persoa­
     cu  omul  care  suferă".                            bajul  mut al feţei omului,  ne  (faciesul}  poate  să  ex­  m   sprijinul  sensului  istoric?  cuvenit  umanităţii,
                                                                                prime  o  stare  de sănăta­
                                           J.  Joyce   '[  limbaj de ntare importan­                       normele  majore,  ce  se  impun  a  fi  îndepfiidte,  sb d :
        •   „Plîngem  nenorocirile  duşmanilor  noştri  mai  de­  ţă  datorită   varietăţii  şi  te,  de  emoţie' sau  pe  cea   Iubiţi  manca  şi  fiţi  cinstiţi !  Preţuiţi  ttrapvl  şi  fiţi
     grabă  din  orgoliu  decît  din  bunătate;  Spre  a-i  fâce  să   expresivităţii   nelimitate  din  cursul unei  bobi  Une­  modeşti!   ■  ' ^
     simtă  că  stăm  deasupra  lor,  le  dăm  semne  de  milă".  de  eare  dispune.  Faţa o-  le  beli  pat  imprima  feţei              VICTOR  ISAC
                                     Rochetottca&ld      mului  „uorbeşfe"  aidoma  trăsăturile  caracteristice,
                                                                                descrise  de  medicină  sub
        •   ..De  plîngi  cu  cei  ce  plîng,  un  pic  îi  mingii".   ^  gurii, in  mod  sincer,  nici­  numele  de  faciesul  bolii
                                                         odată  nu  se  poate  prefa­
                                       Shakespeare   <:  ce pentru mult timp şi nu  respective, (faciesul  palid,         V A R IE TA Ţ î
        •   „Mila...  emoţie  ciudată...   provine  din  memoria   poate, minţi (dacă  nu este  roşu  aprins, ţific,-abdomi­
     omului,  din  depozitele  succesive  de  experienţă,  din  an­            nal, edematos, icteric etc.)     JAPONEZII          S.U.A.  şi  4 852  mii  produse
     goasa  şi  din  durerea  vieţii".                   ascunsă  sub masca  prefă­              feţei          CUCERESC -         în  R.F.G.
                                                         cătoriei  şi  a  fardului).  Din  expresivitatea
                                        Th.  Wolfe       Mulţi  dintre  noi  putem  nu  lipsesc   sprînceneld,   AMERICA              CONŞTIENT  SAU  ■  :
           „Dacă  inima  îţi  este  oarbă,  la; ce-ţi  mai  trebuie   „citi"  pe  faţa  omului  bu­  prin  forma   şt  mărimea       '  . IN CONŞTIENT  ”   -
     ochiul  deschis?".              '                                              Se  poate  afirma  că   Criza  din  Golful  Persic
                                                                                                                                    Psihologii  au  stabilit  că
                                       Citite  Mo isc    curia,  tristeţea,   teama,  lor.               şi  ameninţarea   recesiunii   omul d e la  volan  se  simte
                                                         curiozitatea  etc.  Totodată,  pentru  medici,  psihologi
                                                                                                         nu sint singurele mari griji
        •   „Nu  există  compasiune  profundă   pentru  .cei  a   faţa  (figura)  omului  poa­  etc.,  întreaga  faţă  a- omu­  ale  Industriaşilor   ameri­  într-o siguranţă mai redusă
     căror  viaţă  nu  are  sens.  Vieţi  închise.  Lumea  se  reflec­  te  exterioriza ' gîndul  cu­  lui  reprezintă  o  adevăra­  cani.  Mari  dureri  de  cap   cînd conduce un autoturism
     tă  în  ele  deformat,  ca  într-o  oglindă  strîmbă".  ra tm ila , dragostea,  per­  tă  „carte  de  vizită".  le  provoacă  japonezi^  ale   mic şi cu confort  redus  şi
                                    Aredre  Malraux      fidia,  batjocura,  răutatea,                   căror  produse  cuceresc  tot   altfel intr-un autoturism lu­
                                    Selecţie  de         neîncrederea,  răzbunarea   ION  Bt  MANOIU     mai  masiv  piaţa  din J&U.A,   xos  şi confortabil  sau auto­
                                   ILIE   LEAIIU                                                         în  mod  deosebit  6  îngrijo­  camion mare,  autobuz  etc.
     i.GCl*t9O0»90Qe>9&&**0iati0QW(>WWWW1!>O&!J0O* ■                                                     rează  pătrunderea  pe  piaţă   Cauza  acestui   comporta­
                                                                                                         a  automobilelor  japoneze,   ment provin» din faptul <ă
          . A  S H
                     Prietenia                                                                           în  situaţia  in  care  produ­  omttf  în  general  se  Merite-
                                                                                                         cătorii  autohtoni  fisc  faţă   ficS  foarte  uşor  ca  maşina
      In  faţa  şcolii  cite  maşini   —  Cum  te  cheamă ?  De                                          din   ce  în  ce  med   greu   sa* Utilajul  pe  care- le  ■Măi*
    . atitr.a  judeţe' ■—  BH,   GL,   ce  plingi ?                                                      concurenţilor din Ţara Soa­  mandă  şl  fn  mod  special
    ÎS, HR  — tot atitea graiuri.   —  Gabi.„   mi-a  răspuns                                            relui  Răsare,  fn  luna  au­  cu  automobilul  pe  t care-J
    Gălăgie  mare,  din  maşini   printre  lacrimi.                                                      gust  a.c.,  de  exemplu,  nu­  conduce.
    se  coboară  bagajele ca care   Plinge  pentru  că  a  fost                                          mai  „General  Motors"   a   De  aici,  în  multe  cazuriş
    au fost ticsite  plnă la refuz,   Oprită  la  antrenament  că                                        reuşit  intr-o  nucă  măsură   în  conduita  unor  şoferii  do
     îmbrăţişări,  sărutări,   la­  nu  ştie  să  facă  bine  exer­                                     :  să-şi  îmbunătăţească  par-   po autovebicutele m s i  s »
    crimi,  reîntUniri  şi 'despăr­  ciţiul  şi  nici  nu  ştie  prea                                   ;  ticiparea  în  vînzarea  auto­  manifestă  o  superiimtate.
    ţiri,  exclamaţii,  hohote  de   bine  româneşte,  este  ârn                                         mobilelor,  de  la.  34,8   te   şi siguranţă mai mari. C t»-
    ris  şi  plina.  Fetiţele  de  pe   Harghita...  Ea este  prietena _                                 sută  în  1988  Ia  3B^ la  sută   ştienţi  sau  inconştieaţi,  » »
    întreg  cuprinsul  ţării  vin   mea,  simtem  ri  colege  de                                         in  acest  an.  Toţi  ceilalţi'   ceştia  se  simt  im lţ k M b
    să  inveţe  arta  gimnasticii,   bancă,  iar  eu  d  in răi   să                                     producător^ _au -mai  puţini   niri  şi  astfel  se  compto-tă
    nu' mai sint ardelence, mol-   vorbească  româneşte  ciiect                                          cumpărători.             in  diferite  situaţii  compti-
    dovance,  săsoaice  sau  un­  ••   mi-a  răspuns   int-r-un                                            în  acelaşi' timp,  japonezii   cate  ce  pot  interveni  fin
    guroaice,   ele  'sini   toate   .■uf ct  cealaltă.                                                  şi-au mărit participarea  în   timpul  Circulaţiei.  D ej
    gimnaste,  dar  mai  ales  sint   Ee-ant  privit  cu  : .drag                                        comerţul  american  de   la   fapt  trebuie  să  ţină
    prietene.                 şi  leriim  lăsat  sa  alerge                                              36-la 29 la sută.  Expansiu­  cei   care  conduc   autotu­
      îm i  amintesc  o  zi  cu  ani   .spre  clasă.  Micuţele,  gim­                                    nea  industriei  de automo-   risme  mici  şi  niciodată  riu
    în  urmă,  după  ce  clopoţe­  naste  mi-au  dat  o  lecţie                                          brie dir*  Japonia  nu  mai   trebuie  avută  încrederea
    lul  a  sunat  de  intrare  am   de  PRIETENIE.                                                      surprinde  pe  nimeni,  de­  deplină că cei  d »   pe auto-
    întîlnit  pe  culoarul  liniştit   Mă  întreb  de  ce  noi,  oa­                                     oarece.se cunoaşte  că  este   vehiculeie  mari  vor  .Tua
    două  fetiţe  cit  o  mănuşă,   menii  mari,  nu  ştim   să                                          -deja..cel  mai  mare   pro­  toate  măsurile  pentru  evi­
    fundiţele  mari  albe - parcă   învăţăm  de  la  copii  ca în ­                                      ducător  din lume.  In  anul   tarea  accidentare
    le  întrecea  statura,   mer-   seamnă  adevărata   priete­  -TO*TĂ VIATA Â tOST 8K OM IMPORTANT...  1989,  Japonia-  a   produs
    /*>»'  de  mină  fi .una  din   n ie ? !                                                             13ţ02S  mii  automobile,  faţă   Sciocjie  de
   A     lingea,  Le-am  opri*,:/.  '   INA  DE LE A NU               Desen  de  ALEXANDRU RUGESCU       de  16848  mii-produse  „ în  p u n ţi  s t o ia n o v
                                     ia v itu ri  d e   s fa t-u n                              S ă   l u ă m   a n u n ţ e . .
                                                                                      ADEVĂRUL           darurile  norocului,  ci  de   de  sărmana  văduvă  şi  de
                                                                                                         desăvîrşirea  in,  virtuţi.  căfBsil -otic:  Dacă M fă  Uii
                                                                                  Pietre  Matkteu,  cronica­  2.  Dibgene fu  vinăul  de   loc  în  sbcietated  tntpfiIgen-
      Glrana,  ftista  Coastă  de   meilor,  a  fascinaţiei,  banl-   tanţei  şi  drumurilor   ne-   rul  reţfutui  Franţei,  Enric   Xenivăe.  Prietenii  m   sfă-   ţetor de elită, ce dolht matd
    Aur,  dominată  mult  timp   lor, a  temerii  boinăvickiît-   practicabile,  lucru  ce-l.,va   al  lV-lea,  îi  citi  intr-o  zi   tpiră  să-l  elibereze,  ■  dar   iasă  el   in  inima  aţţdortt,
    de  către Angiia,  aflată  în­  se  de  religii.  Ihcă  de  la   marca  în  mod  conshterabit, „   acestuia  din   lucrarea  sa,   Tjibgene  primând  da  veste,   care au  putui f i mai aproa­
    tre  ţările  independente  la   naştere,  21  septembffe îSS®,.   întrucît  conform  tradiţiei,   pe  care  tocmai  atunci   o   la  zise:  „Nu  vă  temeţi  ăe   pe  de  cl şi  s-au  bucutut de
    finea  anilor  ’50,  este  pur   a  fost  marcat  de  sărăcie;.  văduva  şi  copîiî   IŞi  pă­  terminase,  şt  ân  care   era   sforţa  mea.  Au  doară  im   familiaritatea  mligiuuri  şi
    şi  simplu  binecuvîntatâ  ea   avînd  ca  rezultat  ai 'poli­  răsesc’  domiciliul   după   vorba,  şi  despre,   simpatia   ’ ş^ţi pă  feffi. tăi- slujesc  celor   a  virtuţilor  sole*.
    o  serie  de .bogăţii :  'aur,   gamiei   numeroşi   „senri*   moartea  soţului,  respectiv   prea mare  ca o  avea  regele   care #  alimentează,  ci  aU-
    diamante,  mangan,  bauxi­  fraţi"  şi  numeroase  „semi„   tatălui.  în  timpul şederii   pentru  femei.  .Pentru,   ce   mentatorU  sFajem   leilor ?   MUNCA
    tă,  păduri, agric^httră,  ţara   surori",  a  fost  nevoit   să   ia.  Acera  îşf  va  descoperi   aminteşti. sFShîctknea aceas­  tţ& l  t&tâne  leu,  oriunde
    fiind  şi  primul  producător   muncească  (creşterea   păi  talentul  oratoric,  puterea   tă !",  ii  întrebă  regele  in  s* «410”. ■ :  1.  V p   mdpe ' ldbricant  şi
    mondial, dp  cacao.  în  frun­                     de  convingere,  spiritul  de.   sfiSL , JSite?»  răspunse  JEte           filantrop  trecu  Intr-o şf  c«
    tea sa  a  venit  un  spiEit  ce                   contradicţie.            thi«u. Or putea P  instructiv   ŞTIINŢA  Ş|       un  prieten  al  său  pe  Ungă
    •părea  tuaai&A  —  Kwrame   l i  PUTEREA  ŞI1MA1.A   Darnic sâ-ţi continue stu­  pentru   moftenMorul   de'                  o  mănăstire  veche,  căzută
    Nlcrumah,  format  timp  de   #   BOALA  PUTERII   diile a  ajuns  Iniţial  la  L'i-   tron*.  „A f  dreptate,   stee   C R E D IN J A '^  în  ruină.  El tise  prietena*
    zece   agnl  la  universurile   ^____ #  fţJTEREA  BOLII  verpOdl,  în  momentul  inva­  regele, să cinstirii totdeauna   ,vAf .  lut  său :  „Mînăsririle  s-diţ
    anleriewie,  hBitalt  însă  de '                   dării Etiopiei de către Mus-   a&v&rsiţ,  dacă  ai  fi  ţdctA   1.  Marele fizician  francez   dărîmat,  deoanped,  ottmeuM
    unete etemeate  «topire  Sa                       seliitt» *eţi*R*  «4M  t-a  dat   scăderile  raete,  n-âr  fidd.   Axupbre,  descoperitorul  bc-   in  tim pul' din 'ferată  so  ru*
                                                                                                                                  gau  numai dri ele  fără  şt
    gîtKftte,-  sşi«rind  *ă  reali­  şărilori pentru  a-şi procura   sentimentul  că  albii  au  de­  crezSmfnt  ’  nici   pbduţ&e  ţfytnitor eiectro-dinamice, fn
    zate  »   sinteţă  între  Oreşti-   banii  hecejari  pentru  cărţi.  clarat  război, tuturor   ne­   âfetâ  m orţii  soţiei  sale  a   lucreze;  Ş0riette  noastre
    nisrR'Şi 'Hiarxism,ţinthKi. în   Poate teama de femei i-a   grilor.  îşi  jură  ca  &iţr-o           scris  in carnetul său,  intim,   vd/ojUbea  aceeaşi  sOdtţS,
    fiiasl,  desigur,'  spre  afini-   fosl  insuflată  de  Biserica   zi- să  joace  un «ol  £u căde­   Intre  CtUele,  următoarele:   dâaţdin  ele  nmnAtorît  gar
    ca te»..                . Catolică, care  domina  şcoa­  rea  sistemului --colonial.  Ă-             ^Dumnezeul meu, iţi mulţu-   afencf-feimaU fbfi: '&['■ 0
      Nu a evitat sistemul par­  lă,  dar  poate  era m »  gcoR   jnnge ulterior  în.& ¥„A* la   1.  FtegeTe  Ftlip,  in  cuce­  .  nţesc  că  m-ai  croat,  vt-gi   roage",  .
                                                                                                                                    2.  Un  om  din. societatea
    tidului   urde,  ducînd   la   decît  teamă  şi  anume ob­  Universitatra  L ia cte,  din   ririle sale, ajunse şi în ţara   răscumpărat  şi  m-ai  lumi­  înalţă  cercetă  odată   pO
    consecinţele  ştiute,  fanatis­  sesia  eâ  va  cădea  în  cap­  Nebrswka, apoi  %  Univer­  iMcedemordenilor.  Era  ma­  nat cu dumnezeiasca Ta lu-  prietenul  sau.  SO   «OWfe
    mul  şl  tiraaia.  E   Intere­  cană,  că  va  risca  să  mi   sitatea  Pennsj'îvsmia.  Cei   te temerea ca Lacedem&nie-      sirgniuciot  şi H  arătă aeatr
    sant de  ştiut  că  sursele  de   piardă  libertatea  cu  domi­  iQ  ani  de studii  care  vor   n ii  so  me*  nimicească  ■&-   Ea ■moprtea  lui  Ampire,   tuia  un  inel  cu  dmăpteşrit
    iiaipirape  l-aţi  fost  Sitlerţ   naţie  consecutivă.  urma  vor  Sosemna  din  nou   ■mata.  Regele intrebi tefere   mantie fizician Gzaham  a   ptet_ipn.se.  „ O   foia»  a l
    LÎnin, Gsntfiii şi. Mussolinl.  Furteţienind  la  vîrsta  de   o   existenţă  sărmană,   cu   ri  pe  un  lacedemonlaH.  Ce   apa»  îatre  alteSp t  , ^Aeest   aceste pietre ?* întrebă 1
    E  greu  do  tnţries  cum  a   ăî  ană  «â  asistent   insti­  privaţiuni,   cu  practicarea  veţi fstse vet acum T   cep venerabil,  care  judeca   rarul  pe  vizitatorul
       tt  trăi  19 ani în  Ai^lia-   tutor a fost marcat de talia   diverselor  munci  pentru  a   Ce vom face f  Vom  muri   toate temerile  şt -ptuăţa ia-   „Nimic*,1:'fu  răspunsul'
       >.U.A.,  £n  regimuri  cţe-  sa  mică,  rteVoR  st  K  ttree   ă f'ta B ţ  lemaiţhwl   vitejeşte,  de  v r m »   «e  să$L, din punctul  de  vedere   tunet  fţi  •voi  arăta  au
                             I »              a-tm m -   ■varenfeş  - iite te   - m m .-   t-am  învăţat  să fim   iivitş,  se  pleca  fără  rezer­  dogo pietre  mai  preţioase*
    să-l  fi  marcat  pozitiv,-  fă-   9trn p a m o ,   t#  teşp''«a  ta mm Xmb   pete-  nu  rmii  aHvm.   vă  fit  faţa  ţâfnelor şi  tub   —  zise  .norarul  şi  ti  arată
                                                          teir.
    rindu-1  mai  tolerant.  Tra­  făcea  la' Acera  şcoala   PW'          '  '        «tt poate fi obţhfdt   nivelul  Hvăţ&atfntvJut  ta-   cele  două  pietre  de  moară
    tă  viaţa  i   s-a  desfăşurat   institutori,  i-a  murit   ta­  Irm .      iă  ihljeascâ  altera,  dat®  crn.  Eţ  tugenaMekem.  în
                                                                                            ( u u g g y t   .
                                                                                         ad&L
    sub imperiul  unui  complex   tei,  dar  nu  a  putut  asMa                 UW  p n   ţw  wiEPfM*    faţa  aceloraşi  altare  ca  şi   Selectate  de
    de  inferioritate  îrt  faţa  fe­  m   Ibneraiff   A              w tm em     IHMrtaţe» » »  atimă  de  Descavtes  şi  Pascal,  alături  Pr.  x v K m r r m m *
   1   2   3   4