Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_231
P. 2

PAG  t                                                                                                                                       CUVTNTUL
                                         mpm
                                                                                        SfIntui  Mare  Mucenic  Dimitrie
                 -  w t ^ l U r l W l l M i  xs* W H p ^ p P B   j U p H f l  I t t U l
                                                                                  Existenţa  sfinţilor,   te-  grea   -cumpănă   pentru   ruri"  (Matei  10,  32-33)  au
      Azi  Se  deschide,  la  De-   naţională m   intreş$a  lui   decembrie,  ca  sd   naţie-   toate 'timpurile  şi  în  toa-creştini»  împăraţii  Ptete-  avut  pentru  el  valoarea u-
     va,  sesiunea  ştiinţifică - pe   dir*em»unnfc.g»tr   Rate  a  României.    te  locurile  —.  chiar  rind   tţan  şi  Maximilian,   care   ,ntd  testament  sacru  ce  se
                                           ;rivlt  * mani-
     tema:  „Judeţul  Hunedoara   testărilor  feade  cate,  prin   Documentele  «pprinse  te   nam ile   lor  nu  este  cu­  îşi   împărţiseră  pe   din   cerea  respectat  ca  orice
                                                  -rta
     —  perrftanenţă  şi  continui­  unitatea  tof,  mărturisesc ■ volum  atest*  «iteeţia  zbu­  noscut  —  este  o  dovadă   două  stăpîmrea  asupra  im­  sacrificiu.   Cînd  s-a  aflat
     tate  în, istoria  României",   proporţiile  şi  direcţia  uni­  ciumată  a  românilor de  pe   că  idealul  desăvîrşirii  mo­  periului;  au  dat  un  carac-   că  nu  numai  el  personal
     organizată  de  Muzeul  Ju­  vocă  a_ orişcării  naţionale'.  anoste,  meleaguri.  Jiuae-   rale  rrtr  este  un' ideal  uto- - ' ter  divin  poterii   impe­  refuză , să  se  lepede •.  de
     deţean   Hunedoara—Deva.   Autorii  * acestei  serioase   dorene  şi   transilvănene   pic,  de  nerealizat.  Sfinţii   riale.  Primul  şi-a   luat   propria ~ credinţă,  dar   şi
     In  cadrul  acestei  apreciate   cărţi,  ce  înglobează o mun­  imediat  după   înfrîngerea   pe  spun  prin  viaţă  şi  fap-   titlul  de  Jovins,  iar  al   pe  alţii  fi  încurajează  să-l
     manifestări,  cu  participare   că  tenace,  plină  de  dărui-  - Revcluţiei -de  lâ 184Ă,  lipsa   tele  lor  că  n-avem  d r o ­  doilea  de-' Herculius.  PSfa--   urin ei p*ida,a fost trimisă
     interjudeţeană, a fost inclu­                     totală  de  drepturi  pentru   tul să renunţăm  te efortul   tenţia  lor  era  ca  toţi  su­  în  temniţă  o  ceată  de  os­
     să  prezentarea  volumului                       ^românii  din  partea  eurŞji   - de  a = &  ,  mai  buni, -n- mai   puşii  tor,  mai . ales-, «ei- din,  taşi,  care  l-au  .ueis,  stră-
     de  documente  hunedâre-1                        "'‘"dă ta 'Vienâ,  a  guverrttîlul   drepţi,  mai  credincioşi,  mai   administraţie,  să  practice   pugîndu-i  trupul  cu  sabia;
     ne,   perioada  1848—1920 :                       ungar.  Reţin  atenţia,„pfin-   iubitori  de-  Dumnezeu   şi  . cultul  împăratului.  Pentru   Pe  aeeuns,  -confraţii   săi
     „Pentru  libertate şi  unitate                   v  gerile  locuitorilor  de   la   de  parnepi  şi  ne-au   de-   .creştini  o  aşffgl~;.de   mă-~  creştjni  -l-au  îngropat  în
     naţională", întocmit de cer­                      sate pentru • ateştopâ; iiisti- *i   nfortstlate că -  exis®  nefcă-   sură .«era  âţjsiifdă.  Ea  ve- \  «etate,,  zidind  deasupra
     cetătorii  Ion  Frâţilă,  Va-                     tufe  de  as^iitcfl| gjmdrife  ’   n afe  ^tnppte   ale . m âl ţării  ' nea  Jri  con fradlcţSie  cu  ere-"  mprmîritului '■  p  ' - b'jşc;ică
     sile  Ionaş,  Dumitru  Barna,                     de  înapoiere  ale  pămîbtu-   omului  şi  bă  nimeni  n-are   dinţa  lor  potrivit   căreia   modestă,  în  care 'se  săvîr-
     Viorel  Vînătorut  de  la  Fi­                    lui  răpit  pe  nedrept,  îm­  dreptul  să  spună  că  le-a   numai  „Domnului  Dumne-   şeau  minuni  şi  tămăduiri,
     liala  Judeţeană  a  . Arhi­                      potrivirea faţă de anexarea   U rcat'pe   toate. ’  Uri   e-  ' zeului  tău  să;  te  închini  şi  .După  ce  au  încetat  per­
     velor  Statutul,:  >Slnt  dferH                   Zarandului   Ia   Ungaria,   xemplu  edificator  tl   des­  numai   lui  să-i  slujeşti”  secuţiile,   un   credincios,
    te  istoricilor;'   publicului                     restaurarea  mfenpoltei' or­  prindem  şi  diii  viaţa  celui  " (Matei  4; 10).  3n; împrejură­  pe  nume  Leonttn,  care  era
    larg,  informaţii  .documen­                       todoxe române ş â  Aceasta   ■pe  care  îl prăsmuim în fle ­  rile  acelea,   refuzul   de   mare  admirator  al  Sf.  Di-
    tare  referitoare  la  unele                       luptă  necunoscută  .  pentru   care an  te  dată  de  26  oc­  sacrificare  a  idolilor  a fost   mitrie,  a  zidit  o  biserică •
    nidmente-  deosebit  de  im­                       libertate   şi  independenţă   tombrie,  Sfîntul  Mare  Mu­  interpretat  ea  o  răzvrăti­  mai  mare.  Cu  ocazia  să­
    portante' din  istoria  naţio-                     naţională  a  românilor  din   cenic  Dimitrie  (izvorîtorul   re, motiv pentru' care mulţi   păturilor   pentru  temelii,
    naiă.  Aşa  cum  pe  drept                         Transilvania  a  condus  la   de  miri-            au  plătit  cu  propriul  ste-   s-au  găsiţ  moaştele  muce­
    cuvînt   precizează   prbf.                        marele act  al  Uniră de  la  ,   Sfîntul  Dimitrie  A  trăit  ., ge. -ftiire ei a 'fost  şt SfM*   nicului,  din  care  izvora
    univ.  dr. "Pompiliu  Teodor;   PENTRU  UBERTATE  $1   1  Decembrie  1918,  te  nu­  la  sfirşitul  veacului  III  şi   tul   Dimitrie.   Cuvintele   mir.  împreună   cu  epis­
    „Conceput  ca  o  contribuţie   IM T A T E   JVATftJNAEA.  mele ‘căruia generaţii  <te-a   începutul  veacului  IV,   te  .  Mîntuitorului  „Cine  mă  va   copul locului,  Leohtin  ! ->a
    de însemnătate complemen­      DGCIJliBNTfc        rîndul  au  militat,  şi-au   oraş»!  '  ThessaloniC   dm   mărtarM' pe  mâne  înain­  aşezat  înlr-o  raclă  şi  lo-a
     tarii la  fenomenele  de  or­  ULNEPORENE;        riscat libertatea,  şi-au  jert­  Macedonia.  Era   dintr-o   tea-oamenilor  fi  voi  măr­  pus  spre  păstrare  în  noua
    din  general  care  au  mar­         _1926         fit: viaţa.              fam ilie  creştină.   Angajat   turisi  şi  eu  pe  el  înain­  biserică,   unde  se  găsesc
    cat  drumul  de  la  revoluţia                       Odată  cu   mulţumirile   în  armată  s-a  remarcai; ea   tea  Tatălui  Meu  celui  din   şi  astăzi  şi  unde  ere,'in-’
     română  din  1848  la  desâ-   re,  de-a  lungul multor ană,   noastre  adresate  cercetăto­  un  ţtel  ostaş  şi   folâie   ceruri.  Iar  de  cel  ce  se  • cioşli,   cinstitori"  ai   me­
     vîisirea   statului - naţional   au  dedicat  volumul  mare­  rilor  deveni  pentru  gene­  coreii  slujitor . al  treburi­  va  lăpăda  de  mine  înăin-   moriei  sfîntului  Vin  şi  se
    unitar,  volumul, prin .docu­  lui  eveniment  de te  1  De*   rozitatea  cuoare   ne-au   lor  publice,  S-a  intîmpLat   tea jwmenilQr,  mă  voi  lă­  îneteriă.
     mentele  inedite  şcotee  lă   cembrie,  Cted  vom   săr­  oferit  documente  incontes­  însă  ca  vremea  In  care  a   păda  şi  eu  de  el  înaintea
     iveaiă,   atestă  Indubitabil   bători  împlinirea  a  72 <dş   tabile  ale  unei   perioade,   trăit  să  fie  o   perioadă  de  Tatălui meu,  celui  din  ce­  Preot CORNTEE UJCA
    însemnătatea  noilor  cerce­  ani..de,  te  făurirea  tefttd-'  adresăm   celor  Interesaţi
     tări  cate  Împlinesc  dezi­  lui  naţional  unitar  român.   îndemnul ^ de  a  le  studia
     derate de  valoare  metodo­  Spre  bucuria  şi  mtedrte   şi  valorifica  etan  se   cu­                             sefcNwri  ds fort®  nedsrite
     logică  formulate  de  istorio­  noastră,  ca  d  restituire  de   vine.   Istoria  noastră  na­
    grafia  noastră.  Este  vorba,   suflet   binemeritata,   a-   ţională trăbuie  să  ne  stea
     înainte  de  toate,  de  nece­  ceastă  dată  a  test stabilită   permanent  în  atenţie.            rizat  al  {telicluficii  ridică   de  a  se   manifesta   al
                                                                                                                                                    unităţi
                                                                                                                                   angajaţilor  altor
                                                                                                          condriăie,  au  loc  schim­
     sitatea  dezvăluirii  fenome­  de  Parlamentul  României,
     nului  luptei  de  emancipare  ales  după  Revoluţia  din  M15HEX  BODEA   pulot,  adulţilor,   bâtrtni-   buri  de  cuvinte  dure.  Fac   (spire  exemplu  C.F.R.  Con­
                                                                                lor 7  . Fiecare  bolnav  ane   un  ^şel  la  femeile   din   stanţa)  «ale  dedară  mereu
                                                                                dreptei   la  un  tratammt   oraşsăm i insulte  teaand-   greve.  Ce  s-ar  întîmpla
                                                                                corect,  îa  Viaţă.       cistrie  deoarece  dînseie  nu   dacă  personalul  din  sec­
                                                                                -  »   B tr  aH  4ei     fee  deeît  «ă  -distribuie  a-   torul . medical  ar  declara
                                                                                biogkte  nu  pot  |i     ceste  «a^titdte   Tteoctetă,   grevă?  Ni  se  tobolnăveş-
                                                                                n i#lte?                  solicit  repartizarea   unei   te  cineva  din  familie î  şi.
                                                                                  -—  Există  în  pxezent  bi-  ,  cantităţi  mai  mari  de  vată   medicul  nu  vrea  aă  inter-
                                                                                sepftol,  tetracicliiâ p, PIHă*  : penţru  te^şul  Călan.  VWL  3a .cam  |aţîi  civili-
                                                                                cilina  V,   careţi   ati - 9»   ' <2b  Motc,  'îmi  exprim   Sată  din  Iunie   se  petrec
                                                                                tilizaiR»  <ţ  ,R tU it a t o  îngrijorarea  feţă de  modal  astfel  de  lucruri?
                                                                                a f c ţ f i S ^ X ^    l-Rte
                                                                                Sirii  CCaawtliiBt'  I »
                                                                                cie,  sa
                                                                                pe:
                                                                                tru©l
                                                                                dacă  m  aSm





            „Şantierul"  din  caro  se observă doar o  secvenţă  sfc  află  po  «trada   Aurei
       ‘ Vtaicm,  ia   continuare  pe  Avram  lanca,  adică  chiar. lingă Prefectura ju dsţslâ.
       Este  o  parte  dintr-un  t e d *   de  e d g ib a n a   preSiBoii. apei te  rffejate de  dis»
       tribafte.  Lucrarea  a  început  prin  mai.  Cinci  se  va  termina,  totuşi, utr
       sa  Re      doar  cei  ce  Conduc  activitatea  la  ărig soda  dead
       din cadrul Platformei  Deva  a  GJ-G.C.JL»         Fete  PAVEI» EA2A


                  VICTORIA DE IA   STRASBOURG
                                                                                                                                                  ambe-
       (Urmare  din  pag.  I)  rens,  pe  baza  căruia  au   ales,  ele  se  pun  mai  n-   fruntat  OU   .                                   iată-l,  după
                              fost  conduse  punctele  de   şor  după  ce  faptele  s-au   Intersecţie  f  «g4i-4l'ŞS1  .
      din  13—15  Iunie  şi  a  in-   vedere  ale  Parlamentu­  petrecut,  decît  înainte  ca   Ce-ar   #uâe  mă  t.  11          o  prealabilă  pregătire  de
                                                                                                                                  specialitate, ofiţer  H  ser-
      terînat  că  „în  cazul   în   lui  European.  Has   ia  o   ele  să prindă viaţă.  Din   Brătianuî  Ce-ar   spune   «trap   Discuţia   I U  r '
      dare  concluziile   acestei   parte  că  domnul   Noe-   fericite,  această   manie­  luliu  Maniu ?  tipat  repede,  c » sea­    sec#r&âpti   telul
      comisii  parlamentare  ny   rens, este  şeful  grupului   ră  nu  este  practicată  fil­  A  trecut  o  lună  de  îa   că '  personajul  a  ca-  «omlmais%  din  România.
      reflectă   adevărul,   nu  -  parlamentar  liberal   şi   tre  diplomaţi.  dezbaterile din  Qmsilîal   Mdtease  ca  dibăcie  către  Prima  misiune  încredin­
      v»ni'  semna  documentele   încerc  să  aflu  trei   lu­  Iar  diplomaţii  români   Europei.  S  timpul  si   pashraea  pentru  aventură  ţată  de  .legătura"  sd  f »
      e»“  (woî,  Partidul  Naţio­  cruri:  1.  Ce  fel  de  ade­  ne  «figură  că   accesul   vedem  lucrurile  cu  sînge   «   Unăntm  student.  El  România  de  d îre   Servi­
      nal  Xâberal).   Domnul   văr   cunoaşte   domnul   României  In   Gonfifiul   rece.  Comisia  parlamen­  văzuse  tocuri  neumblate,  ciul  Secret  să  Departa­
      Mihaîl  Bălănescu  a  con­  Ionel  Sănduleşcu,   altul   Europei,  sub trtiui  de  in­  tară  se  va  întoarce   In   te   nld  Visate  de  itedrâi  mentului  -âe Stat el  Sta­
      ceput. un  eseu  strălucit   diecît  cel  ăl  comisiei  de   vitat  special,  se  va  pe­  România  in  trei  săptă-   «5a interlocutor.  Un oftat  telor  Unite  fusese  înde­
      cu  privire  ia  criza  mo­  anchetă,  îa  care  crede  că   trece  în  ianuarie.   Vom   mîni,  pentru  un  nou  ra­  din  aSinctd  miletului  eî   să  recunoaştem,
      rală  *   societăţii  .româ­  este  dator  sâ «raporteze   trăi  şi  vom  vedea.  Dar   port.  Mitingiştii  feseearcă   acestuia  i-u  dat  curajul   sd ţil  un  tip  deo­
      neşti contemporane. Dom­  concluziile anchetei  par­  vom  face  eforturi   mai   să-l  confirme,  la   Timi­  m   avanseze pe  MU  teren  sebit  de  ObU  şir dotat
      nul  Francisc  Baranyi  a   lamentare  înainte   de  a   mari  să  ştim  de  ce  cre­  şoara,  pe  domnul  Fran­  extrem  âe  alunecos  dacă  pentru asemenea activita­
     . fost  de  părere  că  noi tem   semna ? ;  2.  Ce  fel   de   de  domnul  Willoch  (re­  cisc Baranyi  că teoria de­  t  se  pliceau  adevăratele  te  ca  să  poff  păcăli  in
      ajuns  „în  sfîrşit  în  Euro­  .credibilitate  prezintă  p   prezentantul   Norvegiei)   plasării  rivQizaţifil   ro­  Bre  fa  mdi  cel  acest  fel  vigilenta, secu­
      pa",  eă;  mj  tetimplâtor   ădcleţate  atinsă  dă  criţă   că  primirea   României   mâne  spre  est  sasţfiPl-   a   « t   războbOui  rităţii române,  recunoscu­
      revoldţîa  a  izbucnit   te   morală,  în  Inlţiativâ  tra-   «ponte  fi  utilizată  de  Gu­  iă  cînd va  de  Vaier,   m m  f ritoi, trebuia  *&  fB  tă  printre  agenţii  setvi-
      Timişoara,  cel  mai  ves­  traţivelor  diplomatice ?;   vern  ca  -mijloc  de   slă­  înlocuită  ca  teoria   de­  m m  iu  tuta  cui  *08ar secrete  străine  pen­
      tic  oiriş  al  ţării,  dar  că   3.  fete  «sare  suficient  ar­  bire  a  opoziţiei",  la  care   plasării  spre  vest  Alţii   fieeff  te ilK l  4te  pe  guşă,  tru  eficienţa  sa.  Pentru
      democraţie  pentru  mino­  gumentul  studiilor   uni­  nu  are  loc  decît  întreba­  spun  ci,  penteu  polîScie-   &mera.  Sa  JtemâaâK. la­ 1,0.  Pacepa,  începea  o
      ritatea  maghiară  nu  «,   versitare pentru  a  decide   rea  dacă  nu  cumva  di­  nii  de-piaţă,  se  Joae* a&.   t e * »   steşter }â   |d  pe^  viaţă d u b ii:  de ofiţer  do
      atîta  Vreme  rit  ungurii   nivelul  democraţiei  pen-   plomaţii  nordici   admit   cum  ultima  carta   Aşa   fite^fitl r a d  du  «   vmda  sanctitate  şi  agent  al
      rtu  vor  face'  studiile  u-  :  trti  _ osgpnteUţăîi ?,  /(Kţy   că  neprimirea  ar  putea   este.  Din  păcate,   cfiiâr   deţ^  reu-  CJ.A.  ta  România  comu­
      niversâtare  în  iimba  ma­  ne .    ..db .-lRceşt-  fi  «   manevră  de  cădere   aşa  şi  este: ,.1a   -Sfcrw-   i t   pStranzi  ăt  te-  nistă.  Asednsimmea  tace-
      ghiari   Să  revenim;  a-   argui#«it • ştomia*  $»   a  Guvernului  (şl  a  pre­  bouig.   aşM â   -siMKeie.  Oe  « s f i j   te.  !■«*, iar  coa^fSa oferi-
      vem  evenimentele   «fin   fara  feămpcfi 7.     şedintelui) ?  Aceasta   e   niei  a   *M o& t      'iSmaM  «ttdte p o fffţ.  ■         ■  .   &-
      13—15 ■ iunie,  avem  criza   Des                problema.  Şi  reversul  ei   a  la   Srit  Îs»                «-« aS# **-              tetei pen-
      rftorală  şi  avem   starea   pune -             sensibil:   cum  sş  putea   tors,         m        -Aed*-teaf"’ ttn ■                     mren-
      libertăţii  pentru  naţiona­  tejie              să  o  explic  alegătorilor   scut.  -  Napolaoii   »■   a                             :pmtbrM  un
      lităţi  In  fapt,  .  acestea   că  întrebările  există,  cu   mei  din  Ardeal ?  Ce-ar   spus:  „încă  o  victorie  ca   tanclare care  aparat  de  shor  fără  mo­
      sint  cele  trei  capete  de   toate  că-  întrebările   se   spune,  oare.  Nicolae  Ti-   asta ; şi  mă  voi  întoarce   nu erau la iudetntaa unui  tor:  propice  ascensiunii.
      atee  ale  raportului  Noe-  pun.  Cu  toate  că,   mgi  tuiescu,  dara  ar  fi  con-  înfrînt  Ia  Paris";  student.  Şî  astfel, student
                                                                                     •  . i' i-   , v-. v- ■; 7-  tal  toa  a m ă   Pmatpa  a  -■■■'-0 )ţ :'«««*#>'-7-
   1   2   3   4