Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_231
P. 3
flNEW, 26 OO&MWtK m s PAG |
i* «îl * Ce se maî aude la ... audienţe
; Va*î*" £
Primul semnal 11 tra domni' din serviciile de Primăria din Brănişca aro
gem pe adresa conducerii specialitate ale G.I.G.C.L. datoria să aplice în litera
G.I.G.CL. Deva. Ne „aju Deva? lor toate legile ţării,
tă" s-o facem domnul Altă lucrare începută şi — In perioada 4 aprilid
Petru. Dan, pensionar, Io- părăsită, în centrul comu 1S8? — 21 aprilie 1989 atei
catar în bloeul S, ap. 19, nei Ilia. A fost săpat un lucrat la A.E.I. Bobîlna —
etajul I, scam n . Bule şanţ adine, se zicea că ne spunea domnul 1 oart,
vardul Deeetod. Dumnealui pentru o viitoare canali Igna, din: Geoăgiu, nr. 252»
a ieşit la pensia după ce a. zare. Lucrarea a fost a- Ca fiecărui salariat, şJ
muncit mai bine de 41 de bandonată, iar şanţul în mie mi se reţineau pirţilt
ani. Şi acum, cînd me seamnă un grav pericol sociale. După -RevoiMţte
rită odihna, se luptă eu pentru circulaţia pietoni cînd aceste sume fosă
apa care s-a infiltrat în lor şi maşinilor. Vestea restituite, in-am. p.o’ en-»
pereţi, i-a distrus , zugră ne-a adus-o în redacţie tat să-mi ridic partea .
veala şl tencuielile, par domnul Adrian Cosa. mi se cuvenea. De atur
chetul. Omul este nevoit Revoltaţi de modul ne sînt purtat pe drumuri,
să-şi mute mobila din- cinstit in care "‘ se aplică situaţia mea se află
tr-un loc în altui, să nu prevederile Guvernului cu Aurelia Susan, Simion
i se distrugă. Cererile şi privire la împărţirea pă- daru, mulţi alţii. Ne pu-*
sesizările făcute s-au „fi mîntului şl animalelor ţă nem întrebarea firească
nalizat" prin creşterea de ranilor, domnii Ghtergbe Dadă sînt drepturile noas*
bitului de apă ce se iW il-: Cismaş, Vasile Paşa şl tre, de ce nu ni se acor
trează zi şi noapte în, casa. Tudosie Gaşpar, din Boz, dă ? Cine încurcă, tr©«
omului. Dar o rezolvate îiu ne-aii solicitat sprijinul. burile legale ?
se găseşte totuşi, stimaţi Noi vi-1 acordăm, dar GH. I. NEGREA
I N M B M O R I A M
Spre Cimitirul Eroilor al mîndriei noastre de răzfooi, in semn de recu Marile probleme ale eelor miei
din Seva şi-au purtat păţii, români. Iar acordurile Iu . noştinţă pentru lupta lor
în dimineaţa zilei de ieri, putui Eroilor au tost de de ; apăraro a pămîntutal Joaca pentru copii con- Halal loc de joacă pentru pectiv. Acum este* ir
zi de sărbătorire a Afilia puse, te baza monumen strămoşesc. stituie activitate de bază. copii i Ca să nu mai împrejmuit «u; gard
tei României, locuitori to tului, comate de' flori din Cu acetaţi prUel, te Ea îi ajută nu numai să-şi vorbim de şplritul „gospo sîrmă, dar, cum am veţi
al căror suflet vibrează la partea Prefecturii Jude Monumentul Eroilor, un consume energia, dar con dăresc “ în care îi educă o nut de la cei cu caro
intensităţi Rebănaite res ţene, a unor organizaţii sohor bisericesc, avînduj tribuie şi la .dezvoltarea asemenea privelişte. stat de vorbă, copiii at
pectul pentru eroii nea politice iţi obşteşti, unităţi în frunte' pe pariat#* aptitudinilor lor. Cîi de ^ Fără bălării, dar' la fel • acces lă obiectele de joacă-1
mului, ' căzuţi în luptele militare fi de poliţie. i*ti- protopop AteaUdnt Ho importantă este joaca pen ide inuţiUzabile sînt lea- Şi vin aici şi copii dito
pentru libertatea ţi inde tuţU şi i i f t p M tei, ă-au tărau, a oficiat o slujbă tru ei ne dăm seama pri- gănele sau toboganul afla cartierul Progresul şi ÂM
pendenţa noastră naţio aprins, jiauiUiiL P gtedă de pomenire a cro®or că vindu-l cu cîtă seriozita te te şpăpăl ^intris blocu pe strada Libertă-Hi (fostff )
nală. militară .a prezentat ono zuţi pentru libertatea |jţ te o fac. Dar ce posibili tăţî rile situate între străzile Lenîn), căci n-au iîa “
Ca monumentul . ridicat rat. S-a prezentat, de ase- 22 Decembrie, Ţ. Creangă, blocurile lor alte pOsitelte!
m raemoria lor, Bancat de aceea, Ordinai miairirutai demnitatea «eamidiri. Au au copiii noştri în acest bulevardul Băleeseu şi tăţi să se joace.
sens?
drapele tricolore, s-au păs Apărării Naţionale eu pri fort rtapcv de «tRacă sim Pateul „Opera* Deva. Din *
tra* momente de adine” lejul Zilei Armatei Româ ţire şy deopotrivă, de înăl In general, îa oraşele balansoare au mal'rămas Mal slnt, din jucatei,
reculegere. S-a intonat niei şi de înaintare „in ţare «fld r u r i. intr-«n unde blocurile, uriaşe cu puţine zone de joacă bir».
Imnut Naţional — -Oeş- grad a ofiţerilor şi sabefi- moment de rănentee al Is buri din beton, falosesc la doar. teffee; . întreţinute • {de' eatpmiAKl I
t. - - - maximum terenul, spmpte bintele au fost complet cea din spatele Cinemato
toriei ntestre naţionale jji «mulse sau ^tîrnă îrttr-un ■ grafului „Patria",, situatAj
în viaţa oamenilor. de joacă slnt foarte xesţrte-
se, dacă au aproape ine singur suport, o masă de midi prea aproape de plato!
xistente. Cete care sînt •tenis a fost răsturnaţâ, csrie forma de gunoi mmăierb 1
dispun de o dotare reini- de şah aii fost văduvite de Majoritatea însă arată d »
om din Răşdăat, cetea mee&suri cu inima. PEADRESA mă, care, aşa- oum se poe tăblii (mai există una parcă ar fi fără stâpîr. ia*
comuna Topliţa, pe nu- Vn gtup de oameni, însă, JJI.E. DEVA te vedea în multe locuri ■singură şi aceea cu tabla cei din zonă n-ar avea altă
său Constantt/A SM-, t&SiiUfUţt ; de Traian Ti din Deva, este parţial sau de şah propriu-zîsâ dis
dkş, a venit in audienţă cula, fiul celui bolnav, total distrusă- Dacă în trusă). Din numeroasele distracţie dşcît să distru
gă tot ce le stă în ca*<j-
Vtţpdacţie ţi nS^pdfm . lucnat tu Înălţarea unui ' . Pri«tr-« npti de co Parcul „Getftte" Deva ţi bănci e'xisţente atei, foar Ştiu că toţi avem pro-
si: ntergem in satul lut . gard de beton şi piatră, mandă întocmită b tu îiintele şi tohqganul sau te puţine stet întregi, ma- . bleme şi că există
-— De că ? — am între intrînd An discuţie cu na ianuarie" a.c. de celelalte dotăi£ sditt nu joritaiea reducSndu-se doar
bat. şeful lucrării, aflăm că conducerea 7 Foîteîînîctl doar utUteabUd. cî 'c#^ar la suporţii de beton, ..Nici necazuri mai mari’ Idectt
ale celor mici, vitregiţi dă
-\Ca să vedeţi ce face ''im'mfU-uui^rtxaţia de la din «raşul CBtaa şi tri atrăgătoare (sînt 'decorate toboganul nu-1 putem fm- posibilitatea de a se iaca.
Ticula, vecinul primărie pentru o aseme misă pe adresa U R M cu diverse figuri dSi lu losi, că-i ruginit", •• îşni Dap ne amintîttr'câ toţs
nea construcţie, dar a Deva se ecrea «medie mea plantelor^ şj animale • mărturisea,,c»'amărăciune
t ip promis că mergem promis e i va face rost rea unor defecţiuni la toîhî dintre be am fost copii, că pentru
ţi neam dus, in ziua sta- de hîrtia respectivă. tabloul ■", cfertric - ori lor, vopsite in culori vîij, neficiarii, acestui spaţiu care ei joaca este o nevoie vi
sînt
tală. Şi că, aşa eum
ptfra, împreună cu iag. Care este .muza neînţe schimbarea jaeertuia. Cu obiectele de joacă din alte ar trebui «3 fie... de jăa- acum, multe spaţii de
Nk:etae Nandra, primarul legerii dintre cele două toate că întreprinderea zone ale oraşului sînt bune că. Noroc cn terenul - 0 "
comunei, şi cu Pompiliu fflmilii, care Mnt nu numai de efetârfeităie; a pre- doar pentru fier vechi, sport împrejmuit, despre joacă în loc să le aducă
Mustaţă, şeful postului de vecină, ci Şi rude? Con- mis că va trladto atei în această siţuaţie. AO, gă care puşti din zonă spu-, bucurii te pot produce ne->
un psoteetant, nid pt- sesc hintele - şl leagănele neău câ-I pot fofewi tel ' cazuri, prezentînd rgate pot-;
nă acum ait s-a: f ntre- din cartierul G siĂ i dă P>e doar copiii din Asociaţia ricole de accidentare p e»-.
prin* nisoteAă tnecut terenul învecinat eu Gră de Locatari Nr. l l g (cum trU copii. Acum, cînd se
aece teîrt dln aa - dar diniţa cu Bicgram Nor avertizează o plăcuţă ex zonul rece nu e prea’ de-,
[ . medical nu mal Nr. 2 Deva. Aici pei pusă la intrarea în acest parte şi frigul îi va oblig»]
sajul mai este completat spapuj. v să stea in casă, ar trebui!
de scaleţă şi de noroaiele Despre pretenţiile emise să se gîndească cineva şj
formate pe maidanul pe cîf de oafaiii din zonă asupra la problemele celor mici.
de întins ca suprafaţă, pe spaţiului de pe Cuza-Vodă
peH&k atît de lăsat în paragină. am scris la timpul res VIORICA ROMAN
doi cazul şi omul. in pămîntul de jub . casefg_
uniformă albastră ne-a lui Miron Ticula îi apar-
spus: ' 'ţine, fapt ce *»-? poate
— In Hăşdă* sini multe dovedi. susţine Adevărata valoare a muncii ţăranului
neînţelegeri legate de căf prin Înălţarea gardu
pămînt. Vreo ÎS—10 « « lui vccirmlUi ■ de peste
ajuns în faţa comisiei de drum, se îngustează stra
Minat cu treburi gospo
judecată, dar cea a lui da, lucru, de altfel, dăreşti la piaţă, întimpla- reroasă o leagă de legea tru care nu s-au prea adu Mi-a mărturisit eă 'm â
pământului, care nu
ştie
CmtStgnm R&dos şi M i- adevărat. C. Rădos ne-a rea face să-l rimose pe nat furaje, pe de o parte are -o durere mare legată]
ron Ticula este deja ce şpus iasă _că * r renunţa cînd se va da şi cum va di» cauza secetei, iar pe de lipsa din magazine #1
Btemep,
lebră. la redameţiUe sale, dacă ţăranto Ştefan localita fi. Oricum, zice că o re de alta a recoltării la ht- diferitelor mărfuri indus- ;
coltă bună se scoate şi de
din Vădăstriţa,
— De prin 1979 se tot familiile Ticul* ■— căci tlnjplare şi sustragerii lu- triale şi alimentare, dş#
judecă — intervine pri sînt mai multe i-ar te. în apropiere de Cm«- pe pămînt puţin, dacă este cernrt dă către 4pt felul crede că românul mai a r»
mând. Cred cd a » dat o caL De la el afin o mul lucrat cum trebuie. Are de kidivfzi puşi pe căpă aoej bun simţ Inoît să am
mulţime de bani ia avo da cu acte in regulă bu ţime de lucruri deşire convingerea fermă, şi nu tuială, Mai este nemulţu regăsească pe sine însuşi
caţi, cm proees#el căţica de jdteMfai aflată munca şi viaţa oamen ii or pot să nu-i dau dreptate mit că porumbul nu s-a şi să se aşeze temeinic p#
— De ce se judecă ? — între gardul lui şi al ve ogoarelor dte acest colţ că un ţăran vrednic este făcut, că ciobanii au bă- muncă — singurul izvest;
am întrebat, cinului - de mai jos, o de ţară. Are munciţi 20 de mai vafcos ca o sută de gaţ ©ite In A prăpădin- de bunăstare. In final'
ftşie de dţiva zeci de me ani în cooperativa agrico parlamentari, deoarece ţă du-1 de tot. Aşa că nă- spune că; „dacă şi în a* <
- -— Să mergem la faţa tri pătraţi, care. fiind în lă şi este bucuros că Dum ranul produce eeva con dejdea este doar în grîu, gricultură s-ar organizai,
locului şi , vă veţi con nezeu i-a dat sănătate să cret, mcîasiv hrana pen
vinge. gustă, nu se poate munci. însă pornirea pentru 1991 mai bine treburile, n-aa
ajungă să-şi
îndestuleze
■Constantin Rădos ore Ceea ce vecinii nu ac traiul. Numai pe roşii, în tru parlamentari, care este foarte slabă. mai ţi atâţia ţărani pe lai
discută cam mult şi îrrtîr-
pirită, când acasă îi aş
<o gospodărie de ţoală ceptă, probabil din sim . acest cfcît Et ■Ss30S /pţEJSt© 16 000 zie legile. Apoi, revenind Il întreb pe Interlocu teaptă. munci urgente .ci» ‘
frumuseţea, cu ogradă plă ambiţie. Astfel că, Irt. Şi griul a dat peste ia familie^ mai are o su- tor cum a reuşit să-şi cîmpului, ci şi-ar valori-
largă, două corpuri de daeă nu se va manifesta 4Î00 leg hectar. Fieca părare că nevastă-sa, pşî- lucreze în acest an pă
fitri predusele, lai preţuri
casă. In grajd, cinei ca înţelegere de ambele re a; luat cfiUsă-l ajungă sionîndu-se, primeşte pen mîntul. îmi spune că:-„am convenabile blneînţeics,
pete de animale mari — părţi, se vor deschide pţmtru îhtreaga familie. sie de 500 lei, dar putea pus măgarii la treabă",
patru bovine — între care •«Ste. şi alte procese ţa D|n vorbă in vorbă, îaii să ia 700 dacă mi-i lip preci?îndu-mi că mulţi ţă prin ^upesiaţii sau organ»
fao ■
zaţii comerciale, cum
doi bgt masivi: -— şi un Judecătoria din Hune spune că gtedeşte că cine seau cîteva zile la vreo 7 rani din săt «u „reabili fermierii din alte ţ&i, ca-,
•ort. Palm clăi de fin de doara. iar Constantin Ră va „sus" rinduieşte vre- ani de vechime. Supăra- tat" aceri animal, deşi
cea mai bună calitate re dos şi ai lut. ca şi cei rnţurite pe pămînt, că se- ; rea că mai sînt mulţi prin —- zicea el — am «uzU că re nu-Şi Iasă baltă lucră
levă că stăpânul lor s-a din famîtUle Ticula osr ceta s-ar datora,, -efectului birourile cooperativei, că unii, din motive religioa rile să devină, fie şi pen
gîndit să le asigure o trece. unii pe lingă alţii de seră" — după cum a . birocraţia n-a dispărut, U se, au emit să nu mai tru doar cîteva zile, vîn«
Şernăre în cele mai oune fără să-şi dea bună ziua. . folosim măgarii Ia lucră zători căci, procedînd aşa*:
’ ţondiţii. Vecinul: de peste, Ceea ca este trist, ţiţund auzit odată la televizor. , frămîntă în continuare, ca s-ar da total producţia a-
drum, Miron Tind*, nu seama de faptul că simt Na L-am contrari^, ne- şi furturile din recoltă, rile din agricultură. iNe- grlcolă peste cap". Credi
care n-au dispărut, eum
avînd alte argumente plau
era acasă. Ni s-a spus nu numai vecini, d şi zibile. greşit crede GuvemuL Nu avtnd alte mijloace^ «a ei că, eel puţin din acest'
eâ este internat in spI- rude. ’ facem tran^orţul redoltei punct de vedere, Ş.S, are
ţă t îşi ascunde nici îngrijora
Pe Ungă împliniri,
tai, M Hunedoara, atănd TRAIAN BONDOE ranul ŞLS. are şi multe ne rea faţă de cele 3 QăO ani din cîmp prăşitul şi alte deplină dreptate. -
lucrări necesare în gospo
dumeriri. Pe cea mai du male ale cooperativei, pen dărie". NICOLAE TÎRCOB
