Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_236
P. 2

'•AC  t                                                                                                                             CUVTNTUL  IWER  Nit
                                                                mjgjfca.
                                                                                ţşiw

                                                                                                                NECULAI  CHIRICA

                                                                                                                 Să  nu  uităm                               [


                                                                                                                Pogoară  peste  noi  dumnezeirea
                                                                                                                cu  harul binccuvîntării Sale1
                                                                                                                să Irîngă ghimpii  ce ne  ies în calc
                                                                                                                şi cursele ce ni  le-ntindc Firea.
                                                                                                                In inimă ureioarele oi-s  goale —
                   CONTRAPUNCT                                                                                  visăm raial mult'decit ar vrea glndirca !     9,(
                                                                                                                Uităm că-n noi rămîne amintirea               10,(
                                                                                                                şi  mitul  gros al propriei greşalc.          10,1
                                                                                                                                                              io,;
                                                                                                                Striviţi intre-ntuneric şi lumină             io,:
                                                                                                                dar hărăziţi să  ne  prefacem cînt,
                                                                                                                trăim în ieri  şi-n  clipa ce-o să vină,      li,:
                                                                                                                uitind  că-n azi c singurul frămînt.
                                                                                                                ...Tinzînd spre nc-mpiinitul  împlinirii
          Arhivistică  e  una  dintre  ştiinţele  auxiliare  ale  is­                                           să nu uităm poruncile iubirii!
       toriei  dar  fără  arhivişti  istoria  nu  s-ar  putea  scris.
       Cunoscuţi  îndeobşte  doar  in  cercuri  restrînse   de                                                                                                12,1
       specialişti,  tieavînd  ptrrte  de  ceea  ce  in  mod  obişnuit                                                                                        13,1
       numim  public  şi  publicitate,  arhiviştii  sînt  scafandţii
       istoriei  şi,  în  sens  larg,  ai  culturii.  Viaţă  lor  este  o                                                                                     14,1
       continuă  oscilaţie  intre  peregrinare  şi  aşezare.  Fără                                                                                            14,
       vanităţi  deşarte,  tăcuţi  şi  tenaci,  ei  iscodesc  pretutin­                                                                                       14,
       deni  unde  simt  că  ar  putea  afla  documentul'revela­                                                V ai! Am ajuns  să nu mai credem in           15,
       tor,  de  la  umila  biserică  de  sat,  pînă  la  burduşitele,                                          iubirea  noastră, în  dreptatea noastră,      15,
       sofisticatele  arhive  naţionale  ale  lumii.  Aşezindu-se                                               în  cîntecul  de pasăre măiastră
       apoi,  se  consacră  unei  munci  de  călugări  benedictini:                                             născut din sufletele de român ?               16,
       descifrează,  selectează,  clasează,  transcriu.   Aplecaţi                                                                                            16,
       ani  in  şir  asupra  textelor,  primejduindu-şi  deseori  ve­
       derea,  ei  scot  la  lumină  partea  nevăzută  a  aisbergu­                                             Ne-am  pus  perdea de doliu  Ia fereastră     16,
       lui,  materia  primă  fără  de  care-ştiinţa  istoriei  n-ar                                            . uitind  că toate  cele ce rămîn
       exista,  documentele  pe  temeiul  cărora  istoricul  îşi                                                născutu-le-au, întîi, al nostru sin           18,
       clădeşte  impunătoarele  sinteze.  Arhiviştii  sînt  nişte
       erudiţi  dar  n-am  cunoscut  nici  un  arhivist  care  să                                               Şi-apoi le-am dat o  mantie albastră ?        19,
       facă  paradă  de  erudiţie.  Calităţile  care  li  se  cer  —
       iar  ei  chiar  le  au  —  nu  sînt  la  îndcmîna  oricui i  ei                                          Vai!  Ne urîm  şi am uitat  ce-i truda
       trebuie  să  fie  tobă  de  Carte,  să  cunoască  fluent  cîteva                                         lovind în  cele  ce ne stau in  cate ?
       limbi vechi  şi  moderne,  să  aibă  deprinderea  de  a  des­                                            In  fiecare dintre noi e-un Iuda
       cifra  cele  mai  diverse  şi  imposibile  grafii,  ştiind  că                                                                                         20,
       lectura  greşită  a  unei  singure  litere  poate  duce  la                                              ce-şi vinde neamul,  graiul pe parale ?       21,
       deturnări  de  sens  dezastruoase.  Li  se  mai  cere  răb­                                              O,  neamul  meu,  tu, veşnică putere,
       dare,  o  imensă  răbdare,  li  se  cere  darul  migălelii  şi                                           nu-ţi bate-n  cuie propria-nviere !  >
       aspiraţia  lucrului  bine  făcut  şi,  in  sfîrşit,  pasiune.  In
       sfîrşit,  dar  nu  in  ultimul  rînd:  căci  fără  pasiune  cine   Desen  de  DORINA  ITUL  CRÂNG
       ar  putea  purta .de-a  lungul   unei  vieţi  o -asemenea
       muncă ?                                                                                                                                                21,
          Mi-a  suscitat  aceste  gînduri  —  care  se  vor  şi  ad­                                                                                          22,
       mirative,  şi  modest  ¥&splătitodrc  —  apariţia  recentă   —  Vorbi(i-ne,   stimate   festaţii  au  fost  justificate   ţită  atitudinea  studenţilor   nifestaţiile  studenţeşti ?   23,
       la  Bucureşti  o  unei  excepţionale  culegeri  de  docu­  domnule  profesor,  dcsp're   ' de  caracterul  aleatoriu  al   în această problemă ?   —  Tineretul,  cînd   este
       mente,  aflată  sub «egida  Direcţiei  Generale  a  Arhive­  impactul  Revoluţiei   asu­  examenului  de   admitere.   —  Nu,  dimpotrivă,  mi   nemulţumit,  nu-şi   face  23,
       lor  Statului.  K  vorba  de  volumul  Pentru  libertate  şi   pra  vieţii .universitare!  Dar,  fatalmente,  un  aseme­  se  pare  cel  puţin  ciudat.   multe, socoteli.  Iese  în- stra-  0. 1
       unitate  naţională;  Documente  hunedorene,  1848—1920.   —  Anul  universitar  ce  a   nea  examen  nu  poate   fi   Studenţii  Sînt  învăţaţi  cu   dă»  ţipă,  se  manifestă,  H-   1,
       Concentrînd  în  «a  mulţi  ani  de  muncă   laborioasă,   debutat  şi,  în  general,  via­  decît,  aşa:  aleatoriu.   Vor   o  serie  de  avdntaje  de  pe-'4ieori  fără  să  ştie   exact
       cartea  este  rodul  fericit  al  strădaniei  unei  distinse  şi   ţa  universitară,   nu   fac  *  fi .mereu  oameni f  nedrep­  vremea  comuniştilor.   A-  )  C€Ş-1  nemulţumeşte,   despre
                                                        excepţie  de  la  ceea  ce  se
                                                                                                           cum,  ei  vor  să  nu  mai  aibă  s
                                                                                                                                     —  Cîteva  vorbe
       competente  echipe .-de  arhivişti  deveni,  alcătuită  din               tăţiţi  si  oameni  care   au   parte  de  Ce  era  neplăcut,   Marian  Muntcanu,  vă  ru­
       domnii  ion.  Frăţită,  Mihai  Cerghedean,  Vasile  lonaş,   întîmplă  în  întreaga  ţară.,  intrat  fără  să  merite.  de  pildă:   frecvenţa   şi  găm!
                                                                  în  învăţămînt,
                                                        Şi  totuşi,
                                                                                   —  A  existat  şi  o  poves­
       Dumitru  Bănia :şi  Viorel  Vinătorii,  fiind  prefaţată  de   lucrurile  sînt  mai  acute  în   te  a  căminelor!   -  prezentarea  la   postul  re­  —  Marian  Munteanu  mi-a   8,
                                                                                                                                                              9.
       dl.  prof.  univ.  dr.  -Pompilţu  Teodor.  Despre  conţinu­  aspectele  lor  negative.  —  în  această   privinţă,  partizat.  Le  consideră  ser-  fost  student.  Mi-a  fost  —   10,
       tul  acestei  lucrări  s-a  scris  in.  ziarul  nostru  încă  de   —  Vă  rugăm  să  concre­                                 şi  sper  să-mi  rămînă  ■—   10,
       g&ptămîna  trecuta.  De  altfel,  el  este  perfect  sugerat   tizaţi.                              ioaseassai»*s«sw!*-*was«a«*e53»  prieten.  Avem  păreri  dife­
       din  titlu.  Voi  adăuga  doar  că,  la  un  prim  contact,   —  Vedeţi,  aici  în  învăţă-                                  rite  într-o  serie,  de  pro­
       volumul  impune  prin  bogăţia  materialelor  —  231  de   mînt  s-au  petrecut  lucru­                                      bleme.   N-am  reuşit   să
       documente.  —  şi  prin  tratarea  lor  după  toate ■ rigorile'   rile  cele  mai  aberante.  Şi                             discut  cu  el  temeinic  punc­
       ştiinţifice:  studiu  introductiv,  note,  indici  de  nilme   asta  cu  începere  din   ia­                                 tele  în  care   concepţiile
                                                        nuarie  sau  chiar  din   de­                                               noastre  nu  converg.   Mi-e
       şl  locuri,  indice  analitic:  al  documentelor,  iconogra­  cembrie  trecut.   Referin-
       fie.  Pe  măsură  ce-l  pătrunzi  apoi,  se  relevă  impor­  du-mă  numai  la   învăţă-   Interviu realizat cu dl. prof. dr. IOAN COJA,   teamă  să  nu  fie   depăşit
       tanţa  excepţională  a  acestor  documente,  care  se  re­  mîntul  universitar,  marea   Universitatea  bucureşti           psihic  cte  situaţia  în  care
       feră  la  perioada  decisivă,  cea  mai  lungă  şi  mai  agi­  aberaţie  care  s-a   produs                                  se  află,  E  solicitat   mult
       tată,  din  epopeea  luptei  noastre  pentru  libertate  şi   o  reprezintă  universităţile                                  prea  mult,  epuizant  după
       unitate.  Că  iot  acest  material  are  o  importanţă   de   particulare.  Repet,  este  o                                  părerea • mea.  Eu  cred   în   12,1
       prim  ordin  pentru  omul  de  ştiinţă  a  firesc.  Dar  el   situaţie  complet  aberantă.   studenţii,  în  mod   sigur,   vituţi.  In  schimb,   doresc   bunele  sale  intenţii,  dar   13.1
                                                                                 n-au  avut dreptate.  Şi  asta,
                                                                                                          să  păstreze  pe  mai  depar­
       nu-l  interesează  mimai  pe  istoric,  ci  —  prin  limba   Şi  asta  deoarece  în  Fran­  deoarece  n-au  fost  dispuşi   te  avantajele  cu  care  re­  asta’  n-a  fost  niciodată  su­  13,:
       savuroasă  a  textelor,  amestec  de  regionalisme  şi  la­  ţa  nu  există   învăţămînt   să  accepte  nişte   condiţii   gimul  comunist  plătea' —   ficient.  E  o  nerăbdare  prea   13,:
       tinisme  de  epocă  —  el  solicită  în  egală  măsură  filo­  particular,  în  Germania  la   ' mai  dificile,  care  să  le  asi­  ca  să  zic  aşa  —  studentul   mare.  Graba  a  determinat   17,:
       logul  şi  lingvistul,  iar,  prin  abundentele  nufne  vechi   fel,  şi  tpţ  aşa  cam  în-toa­  gure,  totuşi,  tuturor,   un   în  avans,  ţinîndu-1  la  fa­  decizii  greşite  şi   nimeni   18.1
       de  locuri  şi  persoane,  serveşte  aprofundărilor  cerce­  tă  lumea.  Noi  nici   n-am   minim  necesar.  îmi  amin­  cultate,  dîndu-i  bursă,  că­  nu  se  gîndeşte  să   revină   1U,|
       tărilor  de  topo  —  şi  antroponimic.  După  cum  —  poate   apucat  să  sărim  bine  pîr-   tesc  de  studenţia  mea:  ju­  min  şi  cantină.   Actual­  asupra  lor,  -  Eu  cred   în
                                                        ieazul  că  am  şi  deschis  u-
                                                                                                                                    măsură.  îmi  amintesc  o în-
       e  inutil  s-o  mai  spun  —  lectura  unei  cărţi  atit  de              cam  fotbal   echipa   din   mente  numărul  de  studenţi   tîmplare  celebră,  cînd  Ior-   19,
       atent  concepută  e  de  natură  să-l  captiveze  şi  pe  ci-:   nivprsilăţi   particulare.  E   nordul seamerei  cu  cea din  ■  s-a  mărit  brusc,  din  mo­  ga  l-a  înfruntat  pe  Ionel
                                                        ca  şl  cum  ai  începe  o  con­
       titorul  ne specialist  dar  cit  de  cit interesat  de  trecutul   strucţie  de  la  mansardă,   sud.  Eram  25  în  încăpere   tive  neprevăzute.  Studenţii   20,i
       neamului său.                                    înainte  de  a-i  face  funda­  şi  puteam  alcătui   două   pretind  însă  să  li  se  asi­  Bţ-âtiânu,  înfrebîndu-1   ce   20,
                                                                                                                                    ar  avea,  în  definitiv,  de
         O  idee  la  care  ţin  este  aceea  că,  dacă  ceva  "mai   ţia  şi  etajele.  echipe  de  fotbal,  cu  rezer­  gure  cămin.  Ei  bine,  ase­  învăţat  de  la  un  inginer ?
       merge  bine  în  lume,  aceasta  se  datoreşte  profesioniş­  —  Care  a  fost  starea  de   v ele  de  rigoare.  Or,  actua-   menea  pretenţie  nu   este   21,
       tilor.  Pentru  libertate  şi  unitate  naţională,  prin-înal­  spirit  a  tineretului  univer­  lii  studenţi  n-au  acceptat   satisfăcută  nicăieri  In  lu­  (Brătianu era  inginer).  Răs­
       tul  ei  profesionalism,  e  o  carte  care  poate  ilustră  acest   sitar  în  această  toamnă ?  nici  măcar  al  treilea  pat   me  în  proporţia  în   care   punsul  a  fost:   «Măsura,
                                                                                                                                    domnule  profesor!”.
       adevăr.  Autorilor  ci  li  se  cuvin  toată  stima  şi  gra­  —  Studenţii  au  început   în  camerele  prevăzute  doar   se  satisface  la  noi.  Nică­
       titudinea noastră.                               anul  Universitar  puţin  de­  cu  două.  Personal,,  le-am   ieri  unde  acţionează  prin­  —  Există  un  adevăr:  ca­
                                                        rutaţi  de  manifestaţiile  ce   propus,  pentru  astfel   de   cipiul  pieţei  libere.  litatea  studenţilor  este  o-   22,
                                  llADU  dOBANU         urmăreau   suplimentarea   încăperi,  patru  paturi  su-,   —  întreaga  masă   de   glinda  calităţii   profesio­  22,
                                                        locurilor  în  cîteva   facul­  prapUse,   ■      studenţi  a  fost  zgudnită  de   nale.  a  dascălilor  lor î  23;
                                                        tăţi.  Poate  că  aceste  mani­  —  Consideraţi  îndreptă-  cutremurul   revendicări­  f»  încadrarea  pe  cate­
                                                                                                          lor?  ■                   dre  este,  bună,  iar  In  ceea   23,
                                                                                                                                    ce’ priveşte  programa  mo­
                                                                                                            —  Nu,  nu  toţi  studenţii   dificată,  adaptată,  fiecare
             M editaţie                   Tu plîngi  eu maicile deodată,                                  au  fost  prinşi  in  valul  de   predă  materia  de  care  este
                                          Care.umbresc ţarina  grea.
                                                                                                                            mani­
                                                                                                          revendicări.  Unii
                                                                                                                                    în  stare.  Călinescu,  de  pil­
                                                                                                          festă  multă  dorinţă  de  a   dă»  n-a  predat  istoria  Li­
       E inimii  prea  trisiâ-n  mine,    La umbra crucilor  cernite
       Şi-n .mintea mea  cuvinte nu-s.    Ele suspină ne-ncetat,                                          învăţa.  Aş  zice  că   sînt   teraturii Române;  domnia-
       Să  pot să-ţi spun ce se cuvine    Căci sub ţărînă-s zăvorite                                      chiar  mult mai  doritori  de   sa  a  predat  o  materie  care
       Aş vrea, dar gîndul  meii  dcpartc-i  dus.  Atîteâ  vieţi,  şi-atît oftat!                         învăţătură  decît   înainte   se  cheamă   George  Călt-
                                                                                                          Există p' teamă  născută din   nescu.
       Cînd merg  pe drum te Văd pe tine,                                                                                            —  In  urma  celor  aflate,
      Şi la icoană  stînd gîndesc,        Doar la icoana ta  MĂRIE                                        nesiguranţă,  in  care  plu­  de  la  dumneavoastră,  sti-
                                          Şi la-1 tău Fiu  pe cruce stins,
      Cum ochii  tăi  privesc spre  mine,                                                                 tim -cutoţii  şi  care-i  in-
      In chip  de maici  ce se  bocesc.   facere s-aduc şi  ţu  solie —•                                                            mate domnule profesor.eu-
                                          Mă  rog; prin  rugă am. învins !                                u u u e " firesc  şl  pe  aceşti   teaăm  a  spune:  «Gaudca-
       Eşti  tristă  Maică  Preacurată,                                                                   tineri.                   mus fgltur !*,
       Căci  lumea este tot  mai  rea,                 Preot  CORNEL  ILICA                                 —  Care   este  .părerea
                                                                                                          dumneavoastră  despre  p o ­   NATALIA  VASIlî.
   1   2   3   4