Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_236
P. 3
PAC. 3
NOIEMBRIE 1990
Reglementări privind
fabricaţia rachiurilor
Deoarece se constată tăţile de stat (I.A.S., sta-
fel şi fel de interpretări ţiuni) se face la cazane
date actelor normative în pentru care s-au obţinut
„vigoare ce reglementează autorizaţii, acestea pu-
activitaţea de fabricare a tînd fi eliberate, la cere-
rachiurllor, ne-am adgş- re, de către primăriile - ■
„NU MAI ŞTIU NIMIC ţiei C.F.R. Simeria, domnul Dimu- de lucruri, aparent liniştită, ascunde sat domnului ing. Solo- comunale, orăşeneşti şi
unele nereguli. Un singur ' lucru
lete, aflăm că vinerii 26 octombrie
DESPRE CELELALTE a.c., vi s-a trimis o telegramă să vă, n-am înţeles dm cele inserate de mon Marina, directorul municipale, avînd şi avi-
Intreprinderii de Vinifi- zul I.V.P.S. din raza te-
DOUĂ COLETE" prezentaţi „pentru a vă lua coletul". dv.: de ce, dacă aveaţi date exacte caţie şi Produse Spirtba- ritorială unde funcţionea-/
La precizarea noastră „dar e vorba despre vînzarea de mărfuri unor se Deva, cu rugămintea ză instalaţia. De aseme-
Mă numesc Glava Simona Ioana despre două colete", ni s-a răspuns: persoane venite în oraş din alte de a face precizările ne- nea, în temeiul Deere- -
şi domiciliez în oraşul Brad, jude „nu ştiu. Dacă-i ştiţi telefonul, a- judeţe, n-aţi sesizat la vreme redac cesare pentru cei intere- tului 54/1990, se pot eli4
ţul Hunedoara, str. Libertăţii, bloc nunţaţi dv. să-si ridice pache ţia ? Oricum, noi vă mulţumim şi saţi de problema respec- bera autorizaţii de fabri-
B l, scara A, apartament 2. Cu avi tul" (7 !). vă asigurăm de Obiectivitate şi ade tivă. ‘ caţie a rachiurilor natu-.
zul nr. 786, din 4 .martie 1990, mi-au văr în tratarea problemelor sociale. — Mai întîi trebuie re- rale de către persoane
fost expediata din Elveţia, patru -Aşteptăm noi veşti din partea citi ţinut ca esenţial aspectul particulare, cu obligaţia
colete, asigurate la o sumă mare, CEI VIZAŢI RĂSPUND torilor noştri din Călan. că au fost abrogate o se- respectării- reglementări^
prin asigurare „Elvia". Din Curtici • Ghcorghe Fulca — Deva, Aleea rie de acte normative ca- lor specifice cuprinse în ,
de la punctul de frontieră mi-au INTERPELĂRILOR Progresului nr.- 5, bloc P 3, ap. 7. re-i îngrădeau pe produ- Decretul 504/1957, H.C.M.
parvenit prin gara C.F.R. Brad ac ZIARULUI La scrisoarea dv., G.I.G.C.L, răs cătorii agricoli şi preve- 1167/1959 şi H.C.M. 2500/-
tele de trăsură ce însoţeau coletele. deau obligaţii exagerat 1969. Pe lîngă autoriza-
punde: „G.I.G.C.L. Deva. are în pro
In prezenţa şefului <Je gară s-a în ■ I.F.E.T. DEVA: „S-a e- prietate apartamentul nr. 4, pentru de mari de predare a ţie, delegaţii instalaţiilor
tocmit proces-verbal, iar acesta, îm mis dispoziţia de livrare nr. care sîntem de acord să vă ram produselor lă fondul de de fabricaţie sînt obli-
preună cu documentele, au fost tri 287/16.10.1990, pentru S.F.E. bursăm cota parte pentru lucrările stat — ne-a precizat in- gaţi să mai posede şi
mise la Simeria (punctul de pri Dobra. Doamna Verginica de izolaţii la terasă, în momentul terlocutorul. Mă refer următoarele acte: auto-
mire a coletelor sosite din străină Ghiţă să se prezinte la aceas prezentării copiei de pe situaţia de la D e c r e t u l 69/1984, rizaţia sanitară, proce-
tate în judeţul nostru) — spre so tă unitate pentru perfectarea - lucrări legalizată. Pentru reglemen H.C.M. 1169/1959 şi alte- sul verbal de desigilare
luţionare. • formelor de plată şi ridica tarea problemelor legate de asocia le. Important de relevat (sigilare), registrul de: fa-
în luna iunie a.c., în urma unei rea materialului". este însă faptul că au ră- bricaţie zilnică şi regis-
intervenţii la „Cuvîntul liber", am ./■<: - - ţia dv. de locatari, restul aparta mas în vigoare Deere- trul de partizi. O preci-
mentelor fiind proprietatea locata
primit două dintre colete. Acum tul 504/1957, referitor la zare se impune pentru
sîntem în luna octombrie şi mai rilor, va trebui să vă adresaţi Pri ' producţia, vînzarea, cir- cei ce deţin cazane fără
am două colete de primit, de soar POŞTA RUBRICII măriei Municipiului Deva, sau să culăţia şi desfacerea bău- să posede însă auţoriza-
le reglementaţi pe loc, în consens
ta cărora nu mai ştiu nimic. • Stimate domnule Ion Grccu, cu toţi locatarii blocului dumnea turilor alcoolice, cît şi ţie. Această situaţie con-
Am încercat să iau telefonic le din Călan, vi se adresează autoa H.C.M. 2500/1969, privind stituie infracţiune ce se
gătura cu magazia Simeria dar, sau rea articolului „Răutăţi, cu orice. voastră". executarea unor dispozi- pedepseşte cu închisoare-
sînt trimisă de la Ana Ia . Caiafa, preţ ?“j Am primit scrisoarea dv. şi • Stimată Steluţia Burza din De ţii ale Decretului 504, de la 3 luni lă 3 ani.
sau sînt pusă să aştept un răspuns nu m-a surprins deloc. Mă aştep va, ne bucurăm că la intervenţia precum şi stabilirea şi — Ce trebuie să ştie
care nu mai virie de 8 luni, sau mi tam,,1a asemenea replici pe margi noastră vi s-a rezolvat o problemă sancţionarea contraven- producătorii • agricoli re-
se închide telefonul în nas, cu tot nea articolului publicat. Şi aceasta nu care vă deranja de timp îndelun ţiilor la regimul produc- feritor la subiectul abor-
tonul amabil pe care l-am folosit pentru 'că ar conţine neadevăruri, gat. In rest, din verificarea celor ţiei, vînzării, circulaţiei dat?
întotdeauna în convorbirile avute. aşa cum aţi sugerat dumneavoas afirmate am reţinut că personalul şi desfacerii băuturilor — Orice producător a-
Vă rog mult ajutaţi-mă în soluţio tră. în ziua şi la orele documen restaurantului „Mioriţa" a fost ne alcoolice. .gricol are obligaţia să
narea acestei probleme, deoarece tării, situaţia era aceea prezentată voit să intervină deoarece era inun ' — Ce consideraţi că predea statului, prin de-
nu pot să cred că două colete cu în materialul publicat. Ziaristul dat complet tavanul în bucătărie. trebuie să . aibă perma- legatul de cazan, uiumul
haine pentru copii se pot evapora scrie ce vede şi răspunde personal Considerăm că ar fi bine să încer hent în vedere producă- de 7 la sută pentru care
pur şi simplu pe linia ferată, pe de cele afirmate. Bineînţeles că un caţi un dialog sincer, deschis, cu torii ? primeşte contravaloarea :
care o are în administrare Regio singur articol pe tema respectivă „vecinii" dv. de la parter pentru — Fabricarea rachiuri- prevăzută- de . lege.
nala C.F.R. Timişoara. nu, poate epuiza problemele cu care aplanarea unor conflicte ce s-ar lor naturale atit de către
, ■ 'it se confruntă obştea unei localităţi. putea ivi în urma unor presupuse producător, cît şi de uni- NICOLAE TlRCOB
N.R. Luînd legătura cu şeful Sta Poate că tocmai o asemenea ştare. „şicane".
Zi obişnuită la Judecă în acest caz viaţa a trei tuşă pentru o bucată de domnul Ghcorghe C., in
toria Hunedoara, cu lume persoane, mai ales a feti pămînt, rămasă în urma stanţa trebuie să stabileas
multă, atît pe hol cît şi în ţei, care, la cei ciţiva ani decesului tatălui său. Fa că cine' poartă vina acci
sala unde se judecă diver milia P. a ajuns în sala de dentului de circulaţie al
se şi mat, ales numeroase şori, nici n-a deschis bine judecată pentru „succesiu celor doi posesori de -auto
cauze. ochii asupra lumii. ne nedezbătută de două turisme, produs cu eîteva
luni în urmă, undeva ' în
PRINCIPALUL Valea Jiului. Depoziţia
VINOVAT — martorului este în totală
ALCOOLUL - din oficiu" în sălile contradicţie . cu aprecie
î» rile agentului de circula
Drumurile a doi. tineri
— Mariana şi Nicolae — ţie sosit la locul' acciden
se despart. Cauza invocată de tului. însă indiferent în
;de reclamantă în instanţă: sarcina cui - va stabili in
beţiile repetate, urmate de stanţa vinovăţia pentru
scandaluri şi violenţe, ale
soţului. Chiar tatăl pîrî- .SUCCESIUNEA — generaţii". Părinţi şi copii, producerea accidentului
tului, martor în proces, MOTIV DE SUPĂRARE fraţi buni devin din rude (după administrarea tutu
este nevoit să-i recunoas apropiate reclamanţi şi ror probelor cerUte de
că meteahna, „El cu faina Firesc ar fi ca o moşte pîrîţi, se „înţeleg" doar
lui şi pe picioarele luf s-a nire să-i bucure pe cei ca prin avocaţi, cind lucrurile părţi), un lucru e sigur:
dus de două ori la Zam, re o primescl Dar' nu pu s-ar putea rezolva mult la originea evenimentului
ca să se reabiliteze. A treia ţine sînt cazurile în care mai simplu, firesc şi ome a stat neatenţia la volan,
oară l-am dus noi, că avea moştenitorii, legaţi prin nesc, fără a se altera re fenomen eu atît., mai •în
probleme şi cu nervii". Re rudenie de sînge, ajung >să laţiile de familie. ■
plica, mai ales în prim%. sa se duşmănească, apelează grijorător în ultima vre
parte, a făcut asistenţă şă la lege pentru împărţirea DOUA INTERPRETĂRI, me, cu cît el a luat pro
rîdă pe înfundate. Dar bunurilor. Doamna Maria O SINGURA CAUZA porţii, ,
realitatea e gravă, deloc Carmen A. a fost chema în procesul doamnei
Un ceas... a stat veselă, alcoolul măreînd şi tă în judecată de o mă- Floare P„ reclamantă, cu V- ROMAN
(Urmare din pag. I) nata de gelozie şi, fnai
■ — r——— ales, de lipsuri materia- Ginduri ale unor gospodari destoinici
tură a-i afecta capacita-le. Femeia vrea să re
ţea de apreciere critică nunţe, dar este amenin-
a faptelor. A avut deci ţaţă cit moartea — ea şi (Urmare din pag. I) dicată au şi animalele din unde poate. Din 1957, el precia interlocutorul —.
discernămint. A fost ca- copilul. în octombrie, are rasa Pintzgau. Domnul Io n-a mai cumpărat; anima de peste 709 kg fiecare. Ne
raeterizat- relativ pozitiv o restanţă de 5 800 la nel Uibar, d>n Ribiţa, ob le -in gospodărie, punînd zice că a primit pe ei, pen
de Schela de Foraj Chi- ratele pentru apartamen- ce şurse. Interlocutorul ţine de la vaca ce o creşte toată atenţia pe înmulţi tru vînzare, 65 000 lei, dâr
tila, unde: lucra ca me- tul personal. Spre a o o- este salariat la I.P.E.G., dar aproape 3 000 1 lapte în- rea lor din prăsilă pro nu se poate despărţi aşa
canic reparaţii tractoare, juta, Dan tşi propune s-o îşi găseşte timp să îngri tr-o perioadă de lactaţie. prie. Totdeauna a avut cel uşor de pnimale. Pe lîngă
Si tot aici s-a vorbii de- ucidă şi s-o jefuiască pe jească această vacă — cum El ne spune că rasa se puţin 6 animale în grajd, că face cu ele toate lucră
.spre firea lui închisă şl Mihacla, pe care o cu- ne zice — ca pe un copil. adaptează de minune con iar acum- şi-ă format şi o rile din gospodărie şi din
nesociabilă. noştea din primăvara tui O adevărată vocaţie de pereche de junei, presim cîmp, de la bovine îşi poa
Dm depoziţiile mar- ’88, şi pe care o vizita crescător de animale are diţiilor specifice locale, a- ţind- eă, odată cu privati te asigura şi o cantitate
torilor, refac curgerea "pentru muzică şt casete şi dl. Axente Tisu, şeful ceste animale pretîndu-se zarea în agricultură, va de îngrăşăminte naturale
faptelor. video. Staţiei Meteorologice din atît pentru producţie, cît avea mare nevoie şi folos pentru fertilizarea pămîn-
Inculpatul o cunoaşte în seara de 31 octom- Ţebea, care face propune şi pentru muncă. de pe urma lor. Domnul tului în vederea obţinerii
pe Giulia în februarie ’89, bria, inculpatul cere ţa- rea şl insistă să fie luată Cu multă pasiune ne E.T. este supărat că a fost unor p reducţii agricole
şi decide a se muia la tălui său o casetă şt au- în scamă cu toată seriozi vorbeşte despre creşterea secetă mare şi nici viţelu- mulţumitoare.
ea, chiar de -a doua zi. tomobilul (o Dacia break, tatea — ceea ce se şi în- - animalelor şi dl.. Emil Te- şele nu mai găsesc un fir Fără îndoială — apre
Mai vîrstnică cu 7 ani albastră), după care o tîmplă din partea Oficiu mişan, din Haţeg, cadru de iarbă, acum la vremea ciau interlocutorii — creş
decit el, Giuliă are un sună pe Mihaela. Iniţial lui Judeţean de Reproduc medical la Boiţa. împreu toamnei. - terea animalelor nu • este
copil mtnor. In mai, re- ea refuză, dar, la o ulte- ţie. şi Selecţie a Animale. nă cu soţia, deţine în gos Un interes deosebit au o îndeletnicire uşoară, dar
nunţă la munca de iele- vioară revenite a lut .Dan,- iar Deva — ca să se asi podăria personală 8 bovi stîrnit şi discuţiile cu cres nici grea. atunci cînd o
fonistăi la propunerea, in- acceptă vizita acestuia; gure şi aici monta artifi ne. Nu este dispus să vîn- cătorii de animale pentru practici cu dragoste şi pa
culpatulul, care-i promi- Era trecut de 9 seara, cială cu material valoros dă nici un animal, deşi muncă. Am stat de vorbă siune. prin foloasele adu
te un loc de muncă mai pentru menţinerea carac are mari-greutăţi cu pro cu dl. Petru Groza, din se fiind compensate orice
uşor. Relaţia lor este mi- . (Va urma) teristicilor rasei. curarea furajelor, cosind Luneoiu de Jos, care are eforturi ale crescătorilor
O valoare economică ri in parte, una a treia, pe doi boi, în greutate — a- particulari de animale.
