Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_246
P. 1
U B l R T A T f stHBP-- • t A Y I * , * A R V A i i
VINERI, IA NOIEMBRIE 1990 4 pagini . % W
1 DECEMBRIE — ADEVĂRATA SĂRBĂTOARE
o iau razna CO N Cim SU l NOSTRU DE FOTOGRAFII NAŢIONALA A POPORULUI ROMÂN (III)
O succintă investigaţie în tainele liberalizării pre întărirea legăturilor dini re
ţurilor, îa condiţiile trecerii la economia de piaţă,
conduce ia constatări de-a dreptul îngrijorătoare. Era
de aşteptat ca, fti urma negocierilor Intre producă
tori ţi comerţ, să se nască multe controverse, dar ţările române şi a
să nu uităm i i de protecţia consumatorilor care, în
ultimă instanţă, validează orice liberalizare.
Este o realitate că, în ultima perioadă,'prin ma conştiinţei de neam
gazine nu prea au mai intrat mărfuri industriale, pro
ducătorii fădndu-şi stocuri pe care să le desfacă la
preţuri că -n-au nici o fundamentare, igrtorfndu-se în secolul al XVlI-lea
total şi puterea de cumpărare a populaţiei. Din a-
ceastă cauză comerţul ezită, pe bună dreptate, să
contracteze produsele oferite. Să ne referim la cîteva Momentul istoric deose
situaţii concrete. bit pe care l-a reprezen şi Ţara Românească pre
Un produs m ai. puţin luat în seamă, cum este Ktsf ** vedeau acordarea de spri
hîrtia igienică, a devenit obiect ce comportă multe tat unirea lui Mihai Vi jin reciproc în faţa turci
teazul s-a răsfrînt ca un
lor, iar în caz de atac din
discuţii. Sînt furnizori, puţini şi cu capacitate pro & ~«S5» - ecou prelung în secolul al afară părţile se obligau
ductivă scăzută, care oferă bobina cu 6—8 lei bucata, XVII-Iea, cînd o serie de să ofere refugiu :rpopu-
în Vreme ce alţii n-o slăbesc din 10—11 lei, de parcă planuri sau încercări de laţiei din ţara atacată: A-
s-ar putea folosi pe ambele feţe (!). Să trecem apoi
la încălţămintea din cauciuc, preţul unei perechi ce a-I urma pe marele domn csieaşi tratate asigura* ne
gustorilor libera
circula
se vor vedea în politica
se situa undeva în jurul a 100—110 lei, ajungînd la unor personalităţi ale vre
îngrijorătoarea sumă de peste 500 lei. Cui îi va da mii. Multe din aceste pla ţie cu. mărfurile dintr-o
ţară în alta.
Prevederile
mina cumpără, cui m v riu! Se naşte atunci între nuri vor avea ca punct de
barea: ne mai putem oare permite ca de Moş Crăciun pornire Transilvania. Prin tratatelor nu au rămas
să le facem o surpriză părinţilor de la ţară care bat cipi ardeleni ca Ştefan literă moartă, ci în multe
împrejurări au fost
puse
lot timpul anului'.rioroaiele şi aii neapărată nevoie Bocskay, Gabriel Bathory, în practică. La 1623 în
de o astfel de încălţăminte ? Vom trăi şi vom vedea. Gabriel Bethlem, Gh. - Râ-
Tot legat de încălţăminte, ne sperie şi preţul cutiei koezi X şi Gh. Râkdczi II lupta din apropierea Tir-
habs-
împotriva
navei,
cremei de ghete, aceasta fiind de 6 ori mai scumpă vor încerca, fie pe calea
de cum o ştiam. tratativelor de alianţă, fie burgilov, principele Tran
silvaniei primea în ajutor
. Ca să mai facem economie la încălţăminte, poate prin forţa armelor să a-
ne deplasăm eu motoreta. Tentaţia respectivă este o mie de călăreţi din Ţa
irealizabilă Insă, costul ^idieîndu-se "acum la preţul ducă sub suzeranitatea lor ra Românească, conduşi
Moldova şi Ţara
Româ
de pe vremuri al unui Trabant! nească. Prof. VASILE IONAŞ
Ce să mai vorbim, despre preţurile la anvelopele Tratatele de alianţă în
pentru maşini, lipsa cărora a pus pe „butuci" trans Coşoveanu Gbeorghe: „ROMANTICA". cheiate între Transilvania (Continuare in pag a 2-a)
porturile de toate felurile. Ca să astupe- gura bene
ficiarilor, fabricanţii articolului respectiv au întrecut
orice măsură, oferind anvelopa de 1100 pentru auto
camion cu peste 20 000 lei <!>. Cum la o maşină este lucrările de
nevoie de cel puţin 4 anvelope de acest tip, ne dăm Cum Atenţie la
seama _ ce costuri şi ce vremuri ne aşteaptă, probabil
situaţii -similare petrecindu-se şi cu anvelopele de a cu apă potabilă in Seva? trichinelozâ !
autoturisme.
Nu ne mai referim şi la alte feluri de produse, Este o boală parazitară
negocierile între producători şi comerţ fiind în deru Cunoaştem urmările de-a Deva, în urma unui ’ stu ritm de lucru corespunză produsă de Trichlnella spi-
lare, da şi fantezia celor ce stabilesc noile'preţuri. idreptul îngrijorătoare ale diu efectuat, a iniţiat une tor. E drept ca şi acum, ralis, care se transmite
Aslstînd la astfel de preţuri ce au luat-o razna, secetei prelungite asupra le măsuri pentru efectua cînd lucrările se desfăşoa prin consumul de carne
sigur că O să avem coşmaruri de care cu greu vom alimentării cu apă potabi rea unor lucrări de îmbu ră pe str. A, Vlaieu, în parazitată. R e z e r v o r u l
scăpa. Nu ne rămîne decît să fim încrezători că cei lă a multor localităţi din nătăţire a alimentării cu condiţiile unui trafic in principal natural îl con
ce şi-au asumat misiunea protecţiei consumatorilor ţară- La noi în judeţ, o- apă potabilă şi în Deva. tens, lucrările continuă să stituie şobolanii. Porcii se-
şi-o vor onora corespunzător, conştientizîndu-i pe toţi saşele din bazinul carbo-. Printre aceste .lucrări se stagneze zile în şir, în prin infestează de la şobolani,
toroducâtarii ţ i furnizorii de produse industriale că nlfer al Văii Jiului sînt înscrie şi construirea unei cipal din lipsa forţei de iar omul din carnea de
-#înt, la rîndul lor, şj| ei consumatori Atunci cine pe tn mare suferinţă de apă. noi conducte de apă pe muncă dar şi a nefolosirii porc infestată. . Animalele
cine trage pe’ sfoară ? Şi ki restul localităţilor se traseul strada Mihai Emi- timpului de lucru. E drept sălbatice (mistreţ, urs) p ot,
n ic o l a e t îe c o * resimte lipsa apei potabi nescu, Gh. Bariţiu, Lucian c i nu mai e mult pînă constitui o sursă directă
le, 4n special m momen Blaga (3 Martie), Aurel la încheierea lucrărilor, de infestare umană prin
tele de vîrf ale consumu Vlaicu, pini Ir bulevardul dar cum se „munceşte" şi consumul cărnii sau pre
lui. Chiar M Ia Deva sînt DecebaL Lucrările au de îa această lună, nici pînă paratelor de carne, ale-a- •
tncd destule blocuri în ca marat cu citeva luni; în la sfîrşitol anului ml se cestora, care stat infesta-.
re apa potabilă nu urcă urmă-şi au fost chiar de ineheie-lucrarea t Să nu te cu Trichinella spiralis. !
. la etajele superioare, th la început unele greutăţi uităm că vine frigul mai Diagnosticul deţine nu
. : A c tsM adevăr*!, mea,. m-am cfaă- asemenea situaţie se află privind calitatea izolării măreţ iarna, şi atunci nu meroase metode, dar ia
torit cu tine pentru d u la prima fl cartierul Progresul. Du conductei: Dar nici pe ur se va putea într-adevăr noi ceL mai important şi ;
BUdere. Asta « «K caul -sx prost. Nu* mă uit fi a pă cum au fost informaţi mă, brigada de construcţii lucra! Şi nu este de ne mai uzitat estei cel trichi-
cititorii ziarului nostru, a G.I.G.C.L. —• Platforma glijat nici îngreunarca cir
„Cuvîntul liber", G.I.G.C.L. Deva, nu a asigurat un culaţiei! pe «na dintre Ur. IOAN MOLD0VAN,
principalele artere ale De medic veterinar primar.
t U W Î tW N M tW ilM M U S I M ItlM H M ţM M M M N M U sw m t o W W W M W W M I I M W M M SŞW vei, De fapt, un accident Laboratorul Sanitar-
Deşi seamănă viaţa dul cu m vlfi ani tn Urmă, net zone de lumină In tate prin care ne facem Veterinar de Stat ţ
noastră cu o cursă pre- la adolesimţS şi pe fu mima fiecăruia dintre ei, intrarea pe poarta ade SABIN CERBU Hunedoara-Deva
jdteotă la tot- pasul v » riş parei citeam pe chi chiar dacă această cre văratei vieţii i^lată la
obstacole, nu avem timp pul tinerilor din Jurul dinţă cuprinde tn ea hotarele viitorului. Câteo (Continuare !n pag. o 2-a) (Continuare fa pag a 2 a]
Să na bucurăm după de- meu, d dincolo de egois toeţă- inconştienţa şi u- dată ne comportăm bi
păfiroa unuia căci apare mul lor antrenat tn topia himit. Cred in «£- zar. Este ştiut că o per
imediat următorul, nud soană îndrăgostită se
dificil, mai grâu da tre WWWVVVWWWVUWWVWVmfWAIWWVVMIMVVVWWyUVVUV descoperă uşor, chiar da
cut, apoi un altul şi că încearcă să-şi ascun
teursaîşi urmează ritmul întoarcere la adolescentă dă secretul de privirile
ei amfaindu-ne din drut indiscrete. In clipa a-
In cînd m trecătoare cli vvvwv’aywywwvvwvvwwvvwwvvvvvvvvvwvvVwwv ceea aş fi recurs la orice,
pe de răgaz tn care în subterfugiu pentru a a-
cercăm a poposi. o clipa lupta pentru supravieţui bire şi înţelegerea dintre mîna clipa de a recunoaş
In para, confundîndu-ne re, dincolo de neîncre oarheni, cred tn pacea te ’ că m-am confundat o
cm adolescenţa, pentru a derea, de blazarea şt de sufletului şi tn adevăr, clipă cu adolescenţa. Deşi
savura puţin din splen violenţa lor, mal au încă cred în posibilitatea lor in minte se derulează
doarea, neasemuită vra a va bun iu ci, acel ce de a ne depăşi condiţia mereu Adolescenţa, ea,
jă u lunii noiembrie $1 va care trezeşte în noi prepară de muritori. chiar ea ne face mat buni
splendidul covor de frun solidaritate şl înţelegere. şi mat generoşi, ne sal
ze. Poate sini sentimenta tă: în şt ne aduce
Mă tt$8z pe o bancă şi Indiferent de surprizele lă sa» cum remarca ci înapoi pe pământ, spo-
privesc în jur. In apro plăcute sau neplăcute ne neva, uşor exaltată. To rlndu-ne încredere in
pierea «nea două chipuri care ni te va rezerva vii tul din jurul meu mă steaua ce ne călăuzeşte
de adolescenţi- îşi şopteau torul,. înif voi -păstra duce, retrospectiv, tot ta paşii spre certitudini. M
vorbe frumoase. Vorbe dreptul de a crede pînă adolescenţa care nu este
le lor m-au dus cu gîri- la capăt în existenţa u- altceva decît o modali NORA M IHALŢAN tn centrul oraşului Haţeg bişniţarii sînt ia ci
acasă ! ?
Foto PA VEL LAZA
