Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_246

U NOtEMMlE mo PAG. $

TOAMNA CLASICĂ
Toamnă fţi aminteşti de noi
cUmalergam desculţi prin ploi, '
3 al stelelor cpitalam
cu plete-n vint, cu umeri goi,
străini de-ngheţuri şi noroi ?
Toamnă în frunze îţi citeam
şi vastul cer părea un geam
în bezna veacului infam».
Oh, toamnă, ţipăt de coco?,
cu gust de iod şi iz de nor, ■
Abia am predat arti­ Contropunct ce se încăpăţînează să a- de tine veşnic mi-este dor,
colul din s&ptămina tre­ corde guvernului credi­ invaţă-mă să nu mai mor».
cută, despre dinamica tul lor. Mi-e greu să ac­ Arată-mi tu cum să devin
presei, cînd optimismul Ucenicul vrăjitor cept că această echipă de din lut şi piatră, roşu vin, .
pe care-l mărturiseam a- elită, formată dim oameni pentru al timpului festin,
colo mi-a fost, dacă nu drăzneau să viseze. Fe­ cum din jocul degajat tineri', competenţi, dina­ vai, toamnă clasică ! Amin.
contrazis, în orice caz nomenul nu este deci al pieţei libere şi al con­ mici, curajoşi şi bine in­ V IOAN EVU
contrariat de vestea unei consecinţa undi demers curenţei loiale, fiind obli­ tenţionaţi nu-şi dă sea­
noi şi greu acceptabile guvernamental ci, dim­ gate să se replieze spre ma că libertate fără cul­ STRĂBUNII
creşteri a preţului hîr- potrivă, urmarea tenta­ a întîmpina agresorul tură majoră nu există, e In noapte cînd doarme pămîntul sub cer
tiei şi tiparului. Cum s-ar tivei de eludare a preve­ neaşteptat care a atacat un nonsens, o absurdita­ Şe-aud- rădăcinile-n glie,
zice, se îngroaşă gluma. derii exprese de nego­ de la spate. Tot ce în­ te. Dar îşi dă seama ?. Cohorte vrăjmaşe în negură pier
Liberalizînd preţurile, se ciere prealabilă a preţu­ seamnă tipăritură, indi­ Vom v ’.dca din modul şi Şi nimeni nu vrea să-i mai ştie. ,
pare că ucenicul vrăjitor rilor. Ceea ce s-a întîm- ferent de profil sau o- promitiludinea cu care Vîrtejuri, vfe-tejuri departe-n galop
nu şi-a asigurat şi for­ plat şi tn domeniul pre­ rientare, e afectat tn a- va acţiona acum, prin Trec rînduri din oastea străbună
mula pentru a le stăpini sei şi, implicit, al cărţii. ceeaşi măsură, aflîndu-se măsuri specifice, admi­ Pe roibii de flăcări, năprasnic potop
dezmăţul. Liberalizare Drumul ziarului (şi al in faţa unui pericol co­ nistrative sau economice, Cu săbii tăiate din lună.
stăpinită, deci ? Da, con­ cărţii) către cititor înce­ mun: falimentul forţat, pentru a proteja presa Pe văi luminoase, pe Mureş în jos
tradicţia nu e decît a- pe în pădure şi se sfir- neloial. Scapă cine poa­ şi cartea. Ucenicul vră­ Din cremenea muntelui dură
pdrentă, căci a liberaliza şeşte la chioşc (sau li­ te, pare a fi deviza mo­ jitor e obligat să găseas­ Cununa durerii, ca Sfîntul Cristos
riu înseamnă a lăsa la brărie). Pe această filie­ mentului. Acum• se va că urgent formula sat- Pe frunte românii o-ndură.
voia bunului plac gene­ ră acţionează un lung vedea intr-adevăr ce pot vatoare. Altfel va fi (de­ Dar vin ca un trăsnet din cer spre pămînt
rator de anarhie. Guver­ şir de „agenţi economici". competenţa şi profesio­ ja este) el însuşi în pe­ Cum vine din negură valul
nul ştie foarte bine acest Unii dintre ei, mai gră­ nismul. Dar competenţa ricol. Atitudinea guver­ Şi cîntă etern şi sfînt . Iegămînt;
lucru, doar că nu toţi biţi, mai lacomi sau, pur şi profesionismul trebuie nului faţă de cultură e Ardealul, Ardealul, Ardealul.
partenerii săi respectă şi simplu, incompetenţi,— stimulate să-şi manifes­ .un test al receptivităţii DAN CERGHJZANU
regula jocului. Exploa- au ridicat preţurile peste te virtuţile în planul sale reale la democra­
tînd prompt momentul bariera rezonabilului, pro- creativităţii libere şi nu ţie şt europenizare. Un
iniţial de şoc-surpriză, a- vocînd ceea ce ziarul intr-o luptă extenuantă test nu numai semnifi­ NOTE DE LECTURA
numiţi „agenţi econo­ „Adevărul" numeşte „a- de autoapărare. Situaţia cativ ci şi decisiv pentru Eugen Lumezianu, „MEMORIUL
mici". au săltat preţurile larma de gradul întâi". nu e normală şi, dacă menţinerea sau retrage­
dincplo de orice limită a Intr-adevăr, alarmă, căci ' va stărui, va avea grave rea încrederii acelei părţi CĂTRE MINISTRU"
rezonabilului, cu unicul cu o trăsătură de con­ repercusiuni asupra cul­ a intelectualităţii care Ar fi nedrept să spu­ din oricare punct de vede­
scop de a obţine, fie şi dei birocrat, întreaga turii naţionale . in an­ i-a rămas încă fidelă. nem că avem în faţă o re ar fi privită, nici mă­
temporar, un profit la presă şi tot sistemul e- samblul ei. carte de excepţie, cum tot car ca întindere. Dar îm­
care altădată nici nu in- ditorial sânt scoase a- Mă\iumăr printre cei RADU CIOBANU aşa de nedrept ar fi să-i preună cu celelalte situea­
minimalizăm meritele. Au­ ză cartea între apariţiile
torul a trecut de multă editoriale reuşite ale anu­
vreme de pragul debutu­ lui 1990. Pe de altă parte,
lui, deci de perioada cău­ ne este deosebit de plă­
In curînd în librarii tărilor, fiind acum — con­ cut să atenţionăm citito­
form listei de pe ultima rul că se află în faţa u-
CARTE copertă — la a şasea car­ nuia dintre cei mai inte­
te, astfel că ni se relevă resanţi prozatori contem-,
DE CRĂCIUN ca un priceput mînuitor porani dotat cu o ştiinţă
al uneltelor scrisului. Chiar a creionării personajelor
darul ziarului nostru dacă e riscant — totuşi — — exlerfor-interior — mai
să vorbim despre perso­ rar întâlnită. Vom desco­
pentru copiii
nalitate, putem afirma că peri că lui Eugen Lume­
dumneavoastră. Eugen Lumezianu face zianu nu-i scapă nici cel
parte dintr-un grup nu mai mic detaliu neanali­
Bucuria educaţiei
prea masiv de prozatori zat,' şi nici nu pierde oca­
prin recreere, înrudiţi ca modalitate de zia de a rotunji zestrea a-
expresie. Să ni-i reamin­ mănuntelor despre subiec­
CARTE tim pe Mircea Nedelciu, tul intrat în „colimator"
Ion Cristoiu (prozatorul), şi fixat pentru experienţă.
DE CRĂCIUN
Ioan Groşan, loan Lăcus­ De-aici şi lectura deco­
tă, Grid Modorcea şi încă nectantă a cărţii, de-aici
volum bogat ilustrat, vreo cîţiva... care formea­ şi senzaţia întâlnirii cu o
cttprinzînd versuri şi ză o familie. în literatura creaţie literar-artistică de
căreia se discută inteli­ calitate şi îndelung elabo­
proză pentru copii, gent şi, cel mai adeseori, rată. Să mai amintim că
semnate de scriitori peste o medie deja accep­ autorul este . şi un autor
tată. dramatic, piesele sale fi­
clasici şi
Nuvela care a fost alea­ ind jucate în principalele
contemporani. să pentru titlul cărţii nu teatre ale ţării.
este şi cea m a i; realizată, DUMITRU IIURUBA
Istoric, scriitor, memo­ zaki“ a Academiei Româ­
rialist, poet, dramaturg, NICOLAE IOR0A — „fără pereche între cărturarii lumii" ne (circa 6 0.00 de pagini),
critic şi istoric literar, pu­ în colecţiile personale
blicist şi om politic, Aca­ Acte şi fragmente cu pri­
demician,' profesor univer­ le centre universitare ale schen Volkes), 2 volume; al altor ţări, volumele de cu sine în toate domeniile vire la istoria românilor,
sitar la Bucureşti, „Doctor Europei, a participat la care îi apare la Gotha în istorie literară ocupă un pe care le-a propus: în. adunate din depozitele de
•Honoris Causa" al mai congrese internaţionale (Pa­ 1905. Tot profesorul lui îi loc însemnat. Remarcabila istorie şi critică literară, manuscrise ale Apusului
multor universităţi, mem­ ris, Lille, Strasbourg, Oslo, încredinţează elaborarea Istorie a literaturii româ­ în poezie, în teatru şi în (3 volume) şi Studii şi
bru al Academiilor fran­ Roma, Milano, ZQrich, unei voluminoase istorii ne în secolul al XVIII-lea publicistică; Rolul său de documente eu privire la
ceze, poloneze, iugoslave Berna, Barcelona; în SAI.A.: a imperiului otoman — (2 volume), Istoria litera­ netăgăduit' rămîne în do­ istoria românilor (31 vo­
etc., a numeroase societăţi etc.), a creat • „Fundaţia ' Geschichte des - Osmani- turii religioase a români­ meniul istoriei, care i-a lume) sau alte tipăritură
ştiinţifice, ne-a lăsat o o- I o r g a", „Universitatea schen Reiches, lucrare -ee lor pînă la 1688, Istoria adus renume mondial, al Cu răbdare şi migală stu­
peră care îmbrăţişează în­ populară" . de la Vălenii cuprinde 5 volume; care literaturii române în vea- istoriei literare, domenii diază aceste materiale noi,
treaga dezvoltare a ome­ de Munte, „Şcoala româ­ vede lumina tiparului la :cul al XlX-iea (3 volume), -în care orice cercetător în pentru stabilirea critică • a
nirii, se desfăşoară în zeci nă" de la Fontenay aUx- Gotha, între 1908 şi 1913, Istoria literaturilor roma­ demersurile sale trebuie faptelor, ca apoi să se a-
de mii de titluri şi pa­ Roses, „Casa Romena" din aducînd . autorului renu­ nice în dezvoltarea şi le- să poposească, să se in­ puce dc elaborarea mari­
gini, „pornind de la mă­ Veneţia ş.â., a fost pre­ me mondial. Scrie şi pu­ . gâturile lor (3 volume), spire din monumentala o- lor sinteze ale istoriei ro­
runtul fapt al zilei, prins şedinte al „Comisiei Mo­ blică într-un ritm extrem Istoria literaturii roma­ peră lăsată de marele sa­ mâneşti — cea dintîi, Is­
în articolul, de ziar. şi a- numentelor istorice", de­ de: susţinut: şapte cărţi In neşti contemporane, (2 vo- vant. toria poporului român fa
jungînd pînă la sinteze u- can, rector, senator de 1905, 33 în 1910, 29 în 1912, ; lume), sînt ■ cărţi indispen­ Ca istoric, el porneşte cadrul formaţiunilor sale
luitoare, de-a dreptul în­ drept, prim-ministru, a e- 300 între 1920—1940. în sabile cercetătorului lite­ de la o constatare emisă statale (dată în 1905) şi
drăzneţe, în care surprin­ ditat şi condus numeroa­ extraordinar de întinsa bi­ raturii noastre din trecut. în 1899, că „nu există nici ultima Istoria românilor
de şi disecă tot ce e u- se. ziare şi reviste („Nea­ bliografie a oper&i lui Ni- Scriitor total, Iorga a o istorie a cărei recon­ (operă masivă, în 11 volu­
man şi universal, savant mul românesc", „Revista colae Iorga, ce însumează dat o istorie a românilor, strucţie să fie mai impe­ me, în 1936—1939, apărută
prolific, fără pereche în­ istorică", „Revue Histo- îndeosebi, lucrări cu ca­ o istorie a literaturii, o is­ rios cerută decît . istoria şi în franceză : „Histoire
tre cărturarii lumii". Nu­ rique du Sud-Est-Euro- racter istoric, ' consacrate torie a armatei, o istorie poporului meu". Această des Roumains et de la ro­
mărul cărţilor • istoricului peân", „Floarea daruri­ trecutului politic, mili­ a comerţului, o istorie .a „reconstrucţiei' o porneşte mânite orientale" — 1937—
(scrise^ în limbile română, lor", „Sămănătorul" etc.), tar, comercial, medical, re­ presei, a comunicaţiilor, a plecînd de la bază: pu­ 1945).
franceză, italiană, germa­ a fost unul dintre doctri­ ligios („Notes et extraits culturii, a religiei, a învă- blicarea materialului in­ Opera lui Iorga e pă­
ţămîntului, o istorie
nă, engleză, suedeză, por­ narii sămănătorismului. pour servir ă l’histoire des . versală etc., toate uni- formativ. Investighează ma­ trunsă de spiritualitatea
tugheză, poloneză şi dane­ Recunoscut pe plan mon­ conce- rile arhive din majorita­ autohtonă şi universală, în
I ză) însumează 1250 de dial pentru valoarea sa Croisades", 6 volume, „Stu- pîndu-le prin prisma sa de tea (arilor Europei, arhi­ scrisul său e un mare pa­
adu­
istoric, de trudnică
cărţi şi 25600 de articole,.; de istoric, el redactează . dii şi' documente cu pri­ vele publice din ţară, co­ triot, un iubitor fără limi­
la care se Adăugă nume­ pentru celebra colecţie de vire la istoria românilor", nare şi ordonare a date­ lecţiile particulare, citeşte te al pămîntului pe care
I roase recenzii şi note, du­ studii istorice „Istoria sta­ 31 volume; „Istoria româ­ lor. Dpmcniile pe care el inscripţiile din biserici, des­ s-a plămădit prin milenii
a intrat lc-a desţelenit pî­
neamul, şi un desăvîrşit
i pă cum aflăm din biblio­ telor europene", ce se pu­ nilor ", 11 volume, „Istoria nă la cele mai abeonse a- cifrează însemnările ' din cunoscător a tot ce a creat
cărţile vechi, din", muzeele
1 grafia întocmită de pro­ blica sub îngrijirea . lui vieţii bizantine", „ Istoria mănunte. poporul, prin spiritul său
fesor Barbu Theodorescu, Karl Lamprecht, fost pro- ~ poporului francez", „în­ arheologice, adunind un
fostul său secretar. fesor al savantului nostru, cercare de sinteză a isto­ Predestinat să fandeze, imens număr de documen­ colectiv, .............
A ţintit cursuri Ia Sor- 'Istoria poporului . român. riei omenirii", 4 volume, el este un ctitor, ambiţia te inedite, pe care le pu-
bona, conferinţe în mari- (Geschichte des Rumăni- etc.), al ţării noastre şi sa fiind aceea de a fi egal blică'.în colecţia „Ilurmu- I’rof. dr. IOAN DAMSjA