Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_246

r, 2 CUWNTOL U t» NR

Să ne facem fiecare De ce a „greşit" politie?!

datoria ! v Bujor Burza, şeful postu­ torii de poliţie, şe pare de ' import* cafea ness, co­
Din cele spuse de lucră­
Discuţia- cu plutonierul
din
niac, vodcă,; mănuşi
lui de poliţie din Hărău , că, într-adevăr, la Hărău piele, pături, carne şi o
Am primit de la Hune­ scuză, e bună ! zent. îh ţară, domnule di­ şi sergentul major Ionel starea' comerţului nu este însemnată cantitate de spirt
doara următoarea scrisoa^ — Domnule director, rector? Ştefăhiţă, lucrător la a- nici pe departe cea dorită. sanitar. Toate bune şi fru­
re: „Sînt o persoană nu dincolo de aceste neglijen­ — Avem, sigur că avem. cest post, a fost o surpri­ Unii gestionari şi chiar moase, numai că nimeni
.prea bogată. Datorită fap- ţe, cum le numiţi, de ce In prezent sînt vreo 2*-3 ză plăcută. Şi, în primul unele, cadre din co&duce- .dip>sat iui a. văzuţ aseme­
tului că nu am bani prea preparatele fabricate în sec­ 6ameni in ţară, dar n-au rînd, pentru că ea ne-a 'rea cooperativei nu-şi văd nea produse. Şi acest lu­
mulţi îmi cumpăr şi eu ţiile întreprinderii pe care ce aduce. relevat d adevărată echi­ serios de treabă, ba, dim- cru pentru Simplul fapt
de-ale gurii după pungă. o conduceţi provoacă ne­ Să fi ajuns' zootehnia pă, serios angajată în a- 5 potrivă, fac ce vor; şi cum. că lâ magazin au sosit doar
In 29 octombrie am cum- mulţumiri consumatorilor 7 ţării la impas Incit marile părarea intereselor oame­ vor. Există foarte multe facturile,, şl ban ii! ? In
ărat de la alimentara 1 Oamenii dau bani buni, complexe zootehnice nu nilor din comună. Iar la reclamaţii din partea ce­ total vreo 50000 de lei.
caltaboş, CU- 37 lei/kg. bani munciţi pe aceste pre­ sînt Capabile să alimen­ Hărău nu au fost şi nu tăţenilor, potrivit cărora, Şi mai grav este faptul, 9
Cînd l-am dat copiilor să-i parate. De ce calitatea lor teze cil matfriş primă ca­ sînt puţine cazuri în ca­ marfa, aşa puţină cum că matrapazlîcurîle s-au ^ 10
mănînce, am constatat că nu este în concordanţă cu pacităţile d e prelucrare ? re intervenţîă ldr să nu este, se vinde pe sub tej­ făcut (şi probabil se fac)* 10
erau mai mult oase mă­ preţul lor ? Să fie vprba de altceva ? aducă lucrurile pe făga­ ghea. Orarul rămîne de cu cunoştinţa; şi prin,, in­ 10
cinate. Asta s-ar mai tre­ Avem impresia că noile şul firesc. multe ori la latitudinea termediul direct | f condu­
ce cu vederea, dar un condiţii oferite gospodă­ — Ca şi în judeţ, de gestidnarilor. De aseme­ cerii C.P.A.D.M. Deva. 10,
corp tare (pe care vi-1 tri­ Despre calitatea riilor ţărăneşti individua­ fapt ca în întreaga ţară, nea, preţurile nu sînt a- — După cele constatate
mit ca /.să faceţi diferenţa preparatelor le sînt - insuficient folosite în. comuna. Hărău —- ne fişate şi, uneori, riu se res­ — subliniază plutonierul 11
între oaie şi altceva) mi-a ca sursă de materie pri­ spune cu regret şeful pos­ pectă. Bujor Burza — arti solici­
Toate acestea sînt însă
„zburat* o jumătate- de din carne mă pentru industria căr­ tului de poliţie a cres­ minore faţă de ce s-a con­ tat insistent o întîlnire cU
măsea*. nii. cut starea infracţională. preşedintele C.P.A.D.M.
Hazlie intîmplare, nu ? In cheltuielile făcute de Cu deosebi^, numărul aor­ statat la magazinul din Deva, domnul Ioan Boc, 12,
Cu condiţia să i se... în- La această întrebare ţi- guvern . pentru rezolvare? telor prin violenţă. Am satul Bîrsău. Deci, în urma pentru a preîntîmpina şi
tîmple altcuiva ■ ne să dea un răspuns dom­ unor probleme sociale, ifh- avut chiar şi un omor la i sesizărilor primite, s-a ho- elimina asemenea prac­ 13,
Intr-o zi din sftptămîna nul Alexandru- Naşte — porturile; pentru alimente Chimindia. Probleme cu >: tărît un control economic tici. Nu a răspuns la ape­
5—.10 octombrie am cum­ contabilul şef al între­ se ridicau la un moment totul deosebite avem în la acest magazin, iar sur­ lul nostru. Dimpotrivă, 14
părat şi eu, tot de la' ali­ prinderii, prezent şi dom­ dat la peste 700 milioane comerţ. Sîritem hotărîţi prizele (de fapt matrapaz- ne-a transmis că noi am 14
mentara 1 kg de cîrnat nia sa la discuţie: dolari, o bună parte din Insă să eliminăm tot ce lîcurile) nu au înţîrziat să greşit făcînd controlul, 14
proaspăt, eu 43 lei/kg. Atit timp cît vom aceşti bani 'fiind , cheltuiţi se întreprinde la afara le­ apară. Din acte reiese că pentru că intenţia, coope­
Cînd să-l consum, constat lucra cu materia primă cu pe came. Alte; milioane gii, cu deosebire să pre- sătenii de aici ar fi trebuit raţiei a fost să „ăjuie“ ma­ 15
că păţesc şi eu ca hunedo- care lucrăm, nu putem fa- de dolari aâ- fost cheltuiţi întîmpinăm încălcarea ei. să poată cumpăra ţigări gazinul din Bîrsău să-şi 15
reanul cu caltaboşul. Din­ . ce altfel de produse. Din pe furaje concentrate. Un­ facă planul.
tr e bucată de 5—6 cm de peste 11 000 de animale de este rezultatul dacă noi Iată după ce precepte 16
cîrnat, am reuşit să selec­ tăiate în ultimele 10 luni, trebuie să acceptăm pre­ fac unii comerţ. După con­ 16
tez cu lipriba vreo 5—6 10151. au fost total neco- parate de carne din mate­ CtN D E UNA, NU E ALTA cepţia domnului preşedin­
schije de> «ase. De tendoa­ respunzâtoare calitativ. Noi rie primă de cea mai sla­ te, poliţia a greşit că a 16
ne nu mai amintesc. facem, un efort, pentru a bă calitate, „valorificată în brambureala actuală din economie, nimic nu făcut lumină şi a descope­
Cu „coţpurile delicte" şi valorifica : această m a te­ superior", adică scump şi ner* mâi poate surprinde. Aşa se explică şi faptul de rit Ilegalităţile ! ? Deci, a 16
cu scrisoarea în plic ne-am rie prithă,' pentru a scuti' prost ? Nu cumva e vorba ce există o serie de restanţe în aprovizionarea şi li- . respecta legea înseamnă a
prezentat la întreprinde­ economia d e; eforturi va­ de un condamnabil şi pă­ / vrarea, uleiului pentru populaţie. greşi! Halal gîndire la 19,
rea de Industrializare a lutare suplimentare. gubos cumul de Incompe­ în legătură cu această problemă, am reţinut că un conducător. Să ne mai
Cărnii, şolicitîndu-i dom­ E bun răspunsul. Reflec­ tenţă la mai multe nive­ furnizorii dispun de' stocurile necesare, dar_ îi soli­ mirăm oare că treburile 19,
nului inginer Mihail Sze- tă foarte bine o gîndire luri de răspundere în a- cită pe beneficiari, în speţă I.C.R.A. Deva, să-şi ridi­ merg în comerţ aşa cum
gedi lămuriri în ceea ce cu care eram foarte obiş­ gricuitură şi industria a- ce cantităţile programate cu mijloace auto. Cum un merg ? Ar fi interesant de 20,
priveşte calitatea prepara­ nuiţi pină la revoluţie. Pe Simcntară ? Răspunsul la asemenea procedeu ar încărca nejustificat costurile, .ştiut totuşi cine a bene­ 21,
telor, din carne. banii lui; uneori munciţi asemenea întrebări nu-1 se fac insistente apeluri la C.F.R. pentru a asigura ficiat de produsele date pe
'— Prezenţa acestor cor­ din greu, omul trebuie sa pot da în nici Uf* caz zia­ vagoanele cisternă necesare, dar se „motivează" că hîrtie la Bîrsău. Poate ne
puri . străine în .preparate înghită orice. riştii. Trebuie să-l dea cei nu sînt cisterne (!). O soluţie pentru ieşirea din im­ spune chiar domnul pre­
22,
nu se- explică decît prin L-am mai întrebat pe plătiţi pentfu aceasta. pas trebuie totuşi găsită. (N.T.) şedinte. 21,
neglijenţa şi indisciplina domnul contabil şef. în ce ION. ClOCLEI . VALENTIN NEAGU
tehnologică — ne-a răs­ procent şe asigură carnea 23,
puns. Vom prelucra aceste în viu din judeţ. „Cam 37 0,
aspecte cu toţi cei cs au la sută din necesar" — a 0,
contingenţă cu calitatea ; fost răspunsul. ÎNTĂRIREA LEGĂTURILOR DINTRE
preparatelor din carne. .— Asta înseamnă că, ŢĂRILE ROMÂNE ŞI A CONŞTIINŢEI 1,
Hunedoara însă ia prepa­ Sri cel mai bun caz, tot un
rate -şi de la Cornii», aşa procent asemănător din DE NEAM ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
că nu e sigur. că acei: cal­ personalul TESA al între­ (Urinare din pag. 1) strînse interdependenţe pe
taboş provine din vreuna prinderii să se afle per­ plan economic. Reamin­ 8,
din secţiile noastre de in­ manent în delegaţie în ţa­ tind bistriţenilor necesi­ 9,
dustrializare. ră după materie primă. de spătarul Mihu. Pe te­ tatea legăturilor economi­ 10,
E bună, ce să zic ? Ca Cîţi delegaţi aveţi în pre-
meiul acestor legături, ce cu Moldova, vornicul 10,
principele Transilvaniei, de Cîmpulung, Cristian
Hu vâ con vine, ptacaţi! Gabriel Bethlem făcea in­ Rotompan, scria la înce­
Oto­
tervenţii la Poarta
putul secolului: „Acest cap
Doi tineri — L. Kaş- . închiderii şi dacă vreau mană pentru a i se ceda de ţară al Moldovei nu
ler şi I, Ulman au ve­ vă fac operaţiunile, dacă Moldova şi Ţara Româ­ poate fi fără dumneavoas­ 11
nit supăraţi la redacţie, nu, nu. Aici eu sînt stă- nească în vederea consti­ tră şi domniile voastre în­
că aveţi îndemînă cu noi".
Da­
tuirii unui „regat al
relatîndu-ne faptul că pîn, nu voi mă contro­
supărarea li se trage de laţi. Dacă nu vă convi­ ciei", de unitate Stringerea legăturilor e-
Tendinţele
la' cele întîmplate în ziua ne, plecaţi'!". sub un singur sceptru a conomiee şi politice a con­ 12,
de 13 noiembrie a.c., cînd Ca să-i pună definitiv tribuit substanţial la dez­ 13,
s-au prezentat la Hote­ la respect şi să-şi etale­ celor trei ţări române au voltarea conştiinţei de 13,
fost şî mai concrete
In
lul „Sarmis" din Deva ze, totodată, calităţile de timpul domniilor lui Ma­ neam a românilor., O ma­
importantă
nifestare
a
pentru efectuarea unor poliglot^ -le-a mai tras tei Basarab şi Vasile Lu- , conştiinţei de neam este 13,
schimburi valutare. şi o înjurătură în limba pu. Încercările de apro­ tipărirea unor cărţi ce se 17,
Deşi se afla în culpă, engleză. Atrăgîndu-i-se. piere.: politică, acţiunile, adresează tuturor româ­ 18,
întîrziind nu se ştie pe ' atenţia că o asemenea a- de cooperare urmăreau rea­ nilor, indiferent de ţara
unde şi lăsîndu-se aştep­ titudine sfidătoare mi-i lizarea unui front de luptă unde ar vieţui ei. Astfel,
tat la ghişeu, domnul ca­ face cinste, le-a mai re­ comună împotrivă Imperiu­ 19,
re trebuia să le efectue­ plicat celor doi tineri: lui Otoman. Planuri de. uni­ „Cartea românească de în­
văţătură", apărută la Iaşi
ze schimburile respecti­ „Puteţi să mergeţi să mă ficare a ţărilor române vor în 1643 („Cazania lui Var- 19,
ve, foarte ofensat că a reclamaţi unde vreţi, ni- fi prezente şi în vremea laam") era un „dar* pen- 20.
fost deranjat, i-a repezit jmeni n-are ce-mi face”. — De unde vii în ha Iul ăsta ? domniilor , hii Gheerghe v -tru ^pată .seminţia?româ- 20Î
pe solicitanţi, kpresîhetti- Oare chiar aşa să fie V — Păi de la... muncă. Ştefan, Constantin Şer- nească de pretutindenea”.
le că: „Este aproape . ora (N -T.) Desen dc V. Mihăilescu
ban, Mihnea al IlI-lea. Ea O altă carte a lui Var- 21,
rîndul său, Şerban Canta- laam, „Răspunsul la cate­
cuzino protestează împotri­ hismul calvinesc" se adre­
menul trichineloscopic a infestaţiei slabe, se va pro­ va catolicizărij forţate a sa „pretutindenea tuturor
A t e n ţ i e l a t r i r i r n e l o i a ! fost negativ. ceda conform normelor şi populaţiei româneşti din celor ce se află în părţile
Faţă de situaţia : gravă . măsurilor sanitar-veteri-' Transilvania şi cere Por­ Ardealului şi Intr-alte
epidemio-epizodtologioă pri­ nare din Legea sanitar- ţii dreptulfamiliei sale de părţi pretutindenea £e slnt 22,
(Limare din pag. 1) fost îndepărtaţi în timpul vind trichineloza din ora­ veterinară 60/19,74 a domni în Moldova. Cu- cu noi Intr-o credinţă*
eviscerării, proba- se re­ şele Văii Jiului, în mod • sterilizarea'; subpro­ noscînd intenţiile ' domnu­ Cărţile lui Varlaam, îm­ 23,
coltează din porţiunea mus­ deosebit din Vulcan şi duselor şi nunta! după. a- lui, principele Transilva­ preună cu „Palia de la Q-
culară a -diafragmei sau Petroşani, unde în anii ceea să fie date în hrana niei, Mihail Apaf i/- scria răştie* şi „Noul testament
neloscopic, folosit la toate din muşchii intercostali, 1988, 1989 şi 1990 s-au îm­ animalelor; ; - - la 14 martid 1686, către so­ de la Bălgrad* constituiau
circumscripţiile sanitare- ori din profunzimea muş­ • ecarisarea. şi distru-, lul său la Constantinopol' expresia vie a 'spiritului 0,i
veterinare in mod obliga-; chilor cefei. bolnăvit sute de oameni, gerca cadavrelor; că acest voievod vrea să de unitate a românilor de' 0,
toriu şi gratuit la toţi por­ Se mal foloseşte meto­ trebuie luate de urgenţă • se va interzice darea păşească -pe urmele Iul pretutindeni şi aveau să
cii sacrificaţi, indiferent i Următoarele măsuri de pro­ 'Mihai’-'ViteazuL^.-;^:;. «Mittibuie, peste^ timp, Ia
da digestiei artificiile ' filaxie: In hrana clinilor Şi pisici­
de sectorul de proprietate. diagnostic în cazul cînd • prezentarea la cir­ lor a organelor crude pro­ Legăturile politice ' co­ înălţarea edificiului mă­ 1,1
In vederea examenului trebuie examinate.. pînă cumscripţiile sanitar-vete- venite de la Vînat, (mis­ respundeau unei tot mai reţ al naţiunii române.
trichineloscopic se recol­ la 100 de probe şimultan rinare • teritoriale cu pro­ treţ, urs);
tează de la fiecare carca­ sau cînd este o infestaţie be de caţne recoltate pen­ • deratizarea profilac­
să de porc cîte o probă foarte slabă. Noi am diag­ tru efectuarea trichinelps- , tică pe teritorii mari, şti­ Gum^evoluează lucrările de îmbunătăţire
de came în greutate to­ nosticat prin .această me­ ind că şobolanul este sur­ a alimentării'cti apă potabilă în Deva ?
tală de 30—40 grame din todă de la un porc pro­ copiei; să nU'să consume sa cea mai importanţă în . (Urmare din pag. 1)
pilierii diafragmei, cu o prietate particulară din carne sau preparate {cîr­ infestarea porcinelor, car­ bine. venită,; atit pentru
parte din inserţia tendi- Vulcan, în iarna anului nat, caltaboş, sîngerete, to­ nivorelor şi omnivorelor cetăţenii care'.aşteaptă âpa
noasă, Iii cazul cînd în 1988, dintr-o probă din bă etc.), numai dacă re­ sălbatice; mortal a şi avut. loc ca potabilă cit şi pentru, eir-
mod accidental , muşchii muşchii ihtercostali, o sin- zultatul examenului este 0 educaţia sanitară sus­ puţin timp în urmă. Spe­
răm că o mobilizare mai ; culaţia fluentă, -in. siguran­
pilieri ai diafragmei- au *gură larvă, la • care exa­ negativ. în cazul depistării ţinută. susţinută din partea bri­ ţă şi pe strada A, Vlaicu
găzii de construcţie ar fi dîri Deva. . — — -— —^