Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_48
P. 2
pag. 2 CUMfNîttt. USER NR. 48
CRUNTA FONIE DE MUNCA, na", publicaţie biluna 0 întrebare pe adresa
Ieri a apărut „GeAtim-
ră de opinie, informaţie
şi cultură, editată de
JOR DE MUNCA" cişti din Ţara Haţegu Muzeului judeţean
de publi
un colectiv
lui, condus de inimo
Dintre durerile şl neca ce-aţi trăit, pînă acum?" recurgea la sticle, dami sul gazetar Gheorghe (Urmare din pag. 1} mare ansamblu astronomic
zurile care s-au abătut „Nu ştiu, domnule, nu gene, „cartuşe", boabe, pli Popescu. — acest tînăr arheolog,
asupra oamenilor în anii ştiu I Şi eu mă mir cum curi cu hîrtii albăstrui şi Cităm din articolul- în situri arheologice I) şi plin de dispreţ, ne-a spus:
„epocii de aur", nimic nu n-am murit!* Ori, poate alte „alea". Vine; apoi, ca program „Către citi — de ce nu se efectuează JDe unde observatoare la
poate întrece prin dimen cazul tinerei de 22 de ani tegoria celor care pro tori* : transportul manual, aşa primitivii aceia 7“ Stupe
siuni şi implicaţii reali Gabriela H., din Deva, eu bează cu „diplome* luate „Pe această ancestrală cum o dovedea, ca inten fiaţi de poziţia unui spe
tatea crudă a ceea ce sîn- diplomă de bacalaureat şi la „facultatea" de comerţ vatră daco-romană, ne ţie de organizare, prezenţa cialist, trimis pe banii sta
tem datori: şi obligaţi să certificat de lăcătuş-me- a străzii şi cu vechime în muritor prezentă pe militarilor — o tînără ar- tului nostru să cerceteze
recunoaştem — şomajul. canie, luate acum 4 a n i: afaceri necurate. In fine, heologă, stagiară la Mu şi Să protejeze un ase
Judeţul nostru este lo „Ajutaţi-mă, domnule, să nu pot fi omişi indife teii, a apărut zeul . j udeţean Hunedoara menea ansamblu, am cău
vit violent de crunta foa mă angajez, nu mă lăsaţi renţii, apatieii şi resem (ce părea să conducă a- tat să argumentăm cul-
me de muncă a mii şi mii s-ajung să bat trotuarul t“ naţii, care la 30—49 de C O L U M N A ceste lucrări) a oprit tem • tural şi ştiinţific, dar efor
de oameni. In numai trei Sînt sute, mii de varia- ani n-au apucat să „îm- porar încărcatul mecanic tul nostru a rămas fără
săptămîni trecute de la ţjuni ale unor asemenea bătrînească" nici măcar Columna Romei, vine (numai de ochii noştri), ecou 1
apariţia Decretului-Lege nr. biografii — coşmar. Tu 3—4 luni tntr.-o întreprin „Columna" (publicaţia apeiînd la cel manual al Iar cînd am început să
33 al Consiliului Frontu turor le este comună foa dere.. — n,n.) ca un modest militarilor. Întrebîhd ce fac fotografii, cei doi ti
lui Salvării Naţionale, cele mea de muncă, dorinţa de Privindu-i pe cei ce au şj pios omagiu adus determină aceste depla neri arheologi care vor
10 centre de înscriere şi a se smulge din starea gdînc săpată pe chipuri străbunilor, gloriei ne sări ni s-a răspuns că s-a beau şi cu un puternic
plasare a forţei de mun în care se află şi a se masca hîdă a foamei de pieritoare şt ■ veşniciei executat un zid de spri accent străin I (româneşte)
că disponibilă din judeţ ridica Ia modesta condiţie muncă, spiritul de omenie gintei noastre latine". jin de beton armat (I ?) şi — s-au împrăştiat ime
au fost asaltate de o ar de salariat. şi de dreptate ne obligă Primul număr, cu cţ piatra rezultată prin de- diat, ea să nu apară în
mată de aproape 9 000 de Dar lucrurile nu se o- să le deschidem porţile tematică bogată şi in mantelarea zidului origi imagine. Constatând că şi
persoane fără lucru. presc aici. Mai e reversul. întreprinderilor, să-i pri teresantă, bine scris şl nar de Ia A-G este desti la celelalte obiective unele
Covlrşitoarea majoritate Grotesc, ilariant şi revol mim ca pe semeni salvaţi realizat într-o grafică nată a realiza un alt zid, pietre originare, după ee-au
a celor „nouă mii" din tător, pe -care îi oferă de la naufragiu şi să-i atrăgătoare, promite un pe latura SV a căii antice, fost înlocuite cu prefa
oastea deznădejdii o for cohorta zgomotoasă şi pes ajutăm să se integreze in drum bun „Columnei". pe motivul că „oricum bricate (de b.G.a.), zac a-
mează oameni bătuţi de triţă a celor care reclamă rîndurile oamenilor cu Din sam ar: nu s-a păstrat nici un re runeate Jn devălmăşie —
soartă şi de Dumnezeu, vehement slujbe, după ani rosturi şi cu căpătîi. • Mi-e dor levau ' a ceea ce a fost am părăsit plini de amă
amărîţi şi disperaţi, îm de vechime în cadrul Iar pe aceia care con • Victorie unică în odinioară aci" ?t Rămaşi, răciune Sarmizegetusa-
pinşi cu brutalitate de re fantomaticei cooperative,.. tinuă să fie tributari istorie cu familia Fota, in com Regia, neînţelegînd cum
gimul ceauşist în tene „Dor de muncă*, ori a ce „dorului de muncă*, or • Stop poluării rîuluj pania celui de al doilea este tolerată o situaţie aşa
brele existenţei sociale, lor care visează la un loc mai visează la slujbe bă Galbena tînăr arheolog şi fădnd de jalnică 1
cărora li s-a refuzat ani călduţ pe statul de plată noase fără efort, lumea • Sine ia taurul de un schimb de opinii cu
în şir elementarul şi fun al întreprinderii... „Munca trebuie să-i scuture zdra coarne? privire Ia cele constatate N.R. Această scrisoare
damentalul drept la muncă, invizibilă". văn şi să-i trezească la • Vulcan 1977 — Din şi mai ales Ia caracterul a fost trimisă iniţial G.C.
la existenţă. Inşii şi insele din a- realitate. jurnalul unui mar vestigiilor rămase — ce ne al P.C.R., care, Ia rindu-i,
Fiecare dintre aceste ceastă tagmă nu se dau tor confirmau convingerea a- a trimis-o spre rezol
fiinţe este o biografie zgu în lături de la nimic LAUJtENTIU VISCHI supra importanţei acestui vare organelor locale, cu
duitoare. Ga cea a Floricăi pentru a răzbate la repar cîtva timp înainte de Re
S. de 36 de ani1, din Hu tiţiile cele mai avanta voluţia de la 22 Decembrie
nedoara, mamă a nouă joase. Să-i fi văzut, venind ) 1989.
copii, cu bărbatul dispărut în faţa comisiilor * <f£ ret POLITIA NE COMUNICA
aiurea şi cu datorii de partizare cu cereri, gata
peste 28 000 de lei la bloc. aprobate, ori cu adrese
Ea încearcă de prin ’85 să semnate şi parafate de (Urmare din pag. 1]‘
pună piciorul undeva, ori unii directori şi contabili
unde, la lucru, dar zadar şefi, solicitîod posturi cărei întreprinderi se sta
nic ! „Pentru numele lui „curate" şi „liniştite", pen bileşte în funcţie de con
Dumnezeu, femeie, cu tru care, pînă mai ieri, se diţiile existente şi de. pos
turile prestate, raportate
la planai de 6 ore în fie
care din cele cinci zile
ale săptămânii.
Măcar la bătrfneţe tivelor ?
— Dar problema efec
— Rămîne ca o preocu
pare de maximă impor
să devină oameni serioşi tanţă. Adică recrutarea,
selectarea, pregătirea şi
stabilizarea unor muncitori
(Urmare din pag. 1) parte din consiliul de con
ducere, dar de „cadourile" apţi din toate punctele
au uitat că pînă la a- de care vorbesc că le de vedere lucrului în sub
ceaîtă cosă ou mai fost pretindeam au uitat să mi teran şi salarizaţi în mod
corespunzător.
văzute Încă 6 imobile care le acorde.
nu ne satisfăceau-cerinţele f) Biblioteca existentă
de funcţionare, printre care funcţionează şi astăzi dar
şi casa domnului Maieraş cu mai puţine volume căci
L, iar unul din semnatarii unele au fost „pierdute* * ' ____
articolului - Bâldea Gh. . de pe timpul eîpd domnul
a susţinut această cum Albu R. îndeplinea func * ' - '
.-X><'sfâcîn<lu-*e bandajul,
«tcfodtefîa a
părare, ajungînd pînă la a ţia de secretar şi cînd M icul cerşetor, cu braţul bandajat» ieşit la iveală. B raţul „cerşetarufitlf* nu avea
minţi şi a face presiuni confunda patrimoniul casei im plora m ila trecătorilor... nici m ăcar o agirieturâ. I t « I
asupra consiliului de con cu biblioteca personală.
ducere, din care făcea In ceea ce priveşte' clu Implora şiţlla mină pici o leziune, iar stă de vorbă cu diferi#
parte în anul V988, precum bul, recunosc ca toată răs pansamentul era îmbibat tineri şi, cum era normal,
şi a comisiei de cenzori, punderea că, abuzînd de cetăţenilor cu un lichid roşu pentru apar unele date de interes
e] „Protestul" pe «are mandatul ce idm fo*t ar Intf-une din zilele tre a-fi dovedi afirmaţiile. şl anume eă ,dispăruta"
bau depus în 25 septem cor dat, am desfuejat « cutei mo* mulţi cetăţeni Prin inducerea în eroare, nu ar fi ta primo... dbpa-
brie 1989 la Direcţia Mun» cosă conspirativă o secu din Deva au sesizat poli oamenii miloşi i-au dat riţie. Mama afirmă, după — Vă rugăm, focă o
cii Deva a fost anonim. rităţii care funciieM de ţia că in apropierea sta tecare cft au dorit şi, in unde ezitări, că fata a I subliniere privind secu
Răspunsul acestei direcţii mat bine de 76 ani.şi - fiei de autobuz situată pe 4-5 ore, minorul a reuşit mai plecat de acasă dar ritatea minieră.
- spun semnatarii - a fost în aceîaşi timp - pentru B-thfJ Decebaf, Ungă ma să ciştige peste 400 lei I că acum sigur a fost ră — Repet, moştenirea ve
subiectiv deoarece nu le-a a interzice domnului Albu gazinul „Consignaţia", se Poliţia a luat măsurile pită de terorişti, „ăştia mi- ' chiului regim este alar
dat dreptate. R, să mai joace cărţi pe odă un minor care cerşeş corespunzătoare. şiună peste tot, maică", . mantă, extrem de apăsă
d) Nu am avut „feri bani cu echipa sa, pe care te, avind a mină banda După cHeva sMe poliţia : toare. In atare condiţii,
cirea", ca domnul Bâldea nu a abandonat-o nici azi. jată, cu pansamentul plin O d isp ariţie,.. sună ta uşa unui apar încercăm să îmbunătăţim
©h. să fiu avansat colo Clubul semnatarilor este de singe, ofhmind că tatăl tament. După mal multe radical condiţiile de mun
nel, ci numai It. col. şi restaurantul „Dacia*, unde lui t-a tăiat mina şi l-a „ su sp e c tă " insistenţe (probabil poli că şi sociala, Să-l con
nici să fiu chemat ae sînt cunoscuţi ca adepţi trimis la cerşit. In această - Poliţia ? Veniţi repede. ţiştii nu cunoşteau semna ştientizăm pe fiecare an
eeauşescu spre a mi se ai paharului cu „tărie". situaţie, era limpede că Sint disperată. Fiica mea lul) în uşă apare o tînără gajat al minelor din Va
încredinţa funcţii slugar a) Legea de organizare impresiona cetăţenii. Cum (nu-i dăm numete ţi veţi înaltă; blondă, cu cizme lea Jiului despre nece
nice, ca domniei sate, de şi funcţionare a Casei este era şi firesc, politia o in- afla de ce) a fost răpită albe In picioare, dor Ură sitatea unei ordini şi dis
spre care se pare' eă a foarte precisă : în această tervenlt imediat şi l-a gă de terorişti. Am văzut eu cojoc. - Te numeşti cum cipline desăvîrşite în în
„uitat*. Am fost ofiţer de lege figurează şi obliga sit pe minor, stabilind că cînd a fost urcată Intr-o va... t Do. Dar de ce mă treaga activitate, şi cu
administraţie, absolvent dl ţiile membrilor pe care ei se numeşte Kvek loan, zis maşină mkă. Ce mă fac ? întrebaţi4 - Pentru e i deosebire în subteran, pen
Şcolii de ofiţeri M.AJ. şi le ignoră. Ei nu recunosc „Cal ic iu", ţigan, are 10 Îmi omoară fata. Are 17 mama est» disperată că cm tru prevenirea şi înlă
al Academiei Militare a adunarea generală, nu ani şi locuieşte in Hune ani, este înaltă, blondă, fost răpită. - Eu răpită? turarea oricăror nereguli,
recun
M. Ap.N., objinînd diplomă osc consiliul de con doara, str. Serei, nr. 42, îmbrăcată m cojoc gri şl Nu domnitor. Eu am mers asigurînd securitatea de
de licenţă în economie mi ducere, nu recunosc pe fiul lui Kvek Troian, zis cizme albe Ui picioare. de bună voie. Că dacă plină a muncii, a stării de
litară, iar în Juna mai preşedinte. Recunosc to „Nona" şi al Iui Kvek Eu locuiesc m Deva, str, e libertate, de ce să nu sănătate şi a vieţii oameni
1975 am fpsf pensionat pe tuşi ■ ceva - paharul, al Puica, cunoscuţi de către W.... şi vă aştept I Dar fiu şl eu Mberâ cfteva lor. Ştim cu toţii ce în
caz de boală. cărui conţinut Ie încinge organele de, poliţie. Iniţial veniţi repede I Se for zile ? Dar vedeţi, să nu seamnă cărbunele pentru
e] Este adevărat că am minţile şi le dă inspiraţie şl poliţiştilor le-a declarai mează imediat o echipă afle mama. ţară» la această oră şi în
urmărit acordarea de îm şi chiar putere să zdro acelaşi lucru cu deosebirea de poliţişti care iau date Insă dfnsa a oftai, că viitor.
prumuturi mari şi în cî- bească pe toţi cei care nu că mina i-ar ti fost tăiată in plus de la mama dis era In spatele poliţiştilor — Dorim succes de
teva cazuri preferenţial sînt de «cord cu pro de fratele său, iar in final perată, se stabilesc rela şl primul lucru care l-a plin fo muncă şi fo re
domnului Bâldea Gheorghe testele lor. Ei au o sin că s-ar ii tăiat Singur. ţiile dispărutei, cunoştin făcut t-a tras o bătaie să zultate tuturor mineri
(care era rău platnic) şi gura şansei! sa încerce Dar, aşa cum se vede şi ţele, reţmmdu-se tot ce ţină minte misterioasa lor şi preparatorilor
domnului Revnic loan, pe măcar la bătrînefe să de in fotografii, s-a constatat este de interes. încep In dispariţie. Deci, Oria,- la Văii Jhilui.v domnule
timpul cît aceştia făceau vină oameni serioşi. I eă minorul nu avea la vestigaţiile, verificările, se dispariţiile... suspecte. director general I
— Mulţumim.
