Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_48
P. 3

8  FEBRUARIE  T990                                                                                                                              M q. 8




         C ? U iE 3l) 0 S C a P ^ ^ t i i


                    DESPRE  ADEVM
                                                           CIND  GINDIM
                    REFLECţlA  ZILEI
          „Din  ciocnirea  ideilor  iese  scînteia           MAI  BIN E?
      adevărului"                                         După  părerea  exper­
                         C .  Dobrogeanu-Gherea          ţilor,  persoanele  avînd
                                                         vîrste  cuprinse   între
       „Să  avem de porte»  noa*-   de  a-l  recunoaşte,  arte  de   40  şi  30  de  ani  rezolvă
     trâ  adevărul;  iată  secretul   o-l  face  utilizabil  ca  pe  o   cel  mai  bine  probleme­
     elocinfei  şi  ol  virtuţi»,  iată   armă,  judecata  îndestulătoa­  le,  Această  constatare
     autoritatea  morala:  6   cea   re  pentru  a-i  alege  pe  cei   *   unui  grup  de  psiho­
     mai  înaltă  maximo  a  arfei   în  mîinile;  cărora  adevărul   logi  americani  contra­
     şi  a  viefii*.  .,      devine  eficace*.          zice  opinii   anterioare
                 H. F.  Amiel               &  Brecht    potrivit  cărora  perfor­
                                „Pot  sâ  neg  un  lucru  fqră   manţele  creierului   u*-
        „Nu  întotdeauna  adevă­
     rul  este  sublim”.      să  mă  consider  obligat  #-l   man   se  reduc  gradat        c u m »  lmm  PROTESTĂM  ÎMPOTRIVA  OWCÂROt
                                                         dupfc  20  de  ani.
               G. A.  Becquer  murdări  şi  fără  0  fe  răpi
                              altora  dreptul  de  a  creae   Grupei  menţionate  fi             AHALOG»  CU  DICTATORUL...
       „Nu-Ji  îmbogăţeşti   sufle­  In  el".            urmează; potrivit recen­
     tul   cu  adevăruri  mărunte.         A.  Camus     tului  studiu,  persoanele                                   Desen  de  ALEXANDRU  RUGEŞCU
     Cine  şi-ar  face  avere  adu-   „Cel  ce  iubeşte  adevărul   în  vîrstă  de  30—49:  de
     nînd  praful  de  aur  împrăş­  trebuie  măcar  a  data   în   ani,  apoi  cele  intre  58
     tiat  pe  pămînt ?"      viată   să  se  îndoiască  de   şi  60  de  ani.  Grupei»
                   L          toate".                    60—70  şi  20—30,  cu  re­  I  La  editură-  soseşte  un                  simt  eu,  exclamă  soţia |
                                         R.  Oescartes   zultate  similare,  se  si­  »
      „In  efortul  de  combatere                        tuează  pe  poziţia  urmă­  .paBhef"  voluminos,  bine                     —  Minunat!  O  să  pe­
     o  minciunii   şi  ignorantei,   Selecţie  de       toare.                    ambalat.  Pe  etichetă,  a-                     trecem  o  seară  plăcută.
     este  necesar  cwajw  cfe  o    ItIE  LEAHU,                                  taturi   de  adresă,   stă   sută  ,  de  Iei   înseamnă
     spune  adevărul,  inteligenta      Deva                                       scris  mare,   eu   roşu:   mult 7               Pacientul   (ieşit  subii
                                                                                   „Nu  aruncaţi  direct   la                      din  comă?:   „Unde  raR
                                                                                                            —  Depinde,  dacă  îi
                                                                                   coşi  Nu  este  un-  manu­  cîştîg;  eu  sau  îî  chel­  aflu 7  In  paradis 7*
            FLUTURI,  FLUTURI...            O   EVOLUŢIE  POZITIVĂ,  DAR...        scris".   *             tuieşte  maică-ta;     sa :  „Nu.  scumpule,
                                                                                                                                   alături  de  tine I*
         Intr-una  din  zilele  verii, oraşul  ira­  Potrivit  unul  raport  prezentat  la   —  Tată,  întreabă   un   *
      nian  DerregeZ   a  fost  martorul  unei   Congresul  Uniunii, americane  a  cardio­  băieţel  d®  patrii  ani,  o  —  Astăzi  parcă  nu  mă  Culese  de  H.IE  LEAHU
      neobişnuite  „invazii"  a  miliarde   de   logilor,  în  decursul  unui  deceniu  (1976
      fluturi;  aceştia  au  acoperit,  în   cel   -8 6 ),  numărul  deceselor   provocate
      mai  strict  sens  al  cuvîntului,   cerul   de  boli  de  inimă  şi  circulatorii  în
      Gu  greu  a  mai  putut  străbate  lumina   S.U.A,  s-a  redus  cu  24  la  sută.  In  po­                                         ROŞII  Şl
      soarelui  plnă  la  străzile  cufundate  în   fida' acestei evoluţii pozitive, categoriile
      semiîntuneric, -la  mijlocul  zilei.  Odată   de  boli  menţionate  constituie  princi­                                          CASTRAVEŢI
      cu  lăsarea  serii,   fluturii  s-au  con­  pala  cauză  a  deceselor  în  S.U.A.:  la                                              H I- F I
      centrat  In  Jurul  felinarelor  iluminatu­  fiecare  32  de  secunde  se  înregistrează  *
      lui  stradal,  cveînd  serioase  dificultăţi   eîte  Un  deces   provocat  de  boli   de                                        Cunoscuta  companie
      traficului  rutier,  In  acelaşi  timp,  mii   inimă  şi  circulatorii.  Raportul  subli­                                     Japoneză,  de  aparatură
      de  fluturi  arşi  de  lumina   prea  pu­  niază  că,  potrivit  experţilor,  regresul                                        muzicală  de  înaltă  fi­
      ternică  a  becurilor  cu  mercur  au  aco­  din  sferia  deceselor  se  datorează,  In                                       delitate  „Pioneer",   a
      perit  străzile  oraşului,  asemenea  unui   prinnâ tînd,r -r«#ueerifc  nunULrulaifu­                                         trecut  de  curînd  Ia.„
      covor  de  frunze aurii,  In  miezul  toam­  mătorilor  şi  unei  alimentări  mai  ra­                                        cultivarea  roşiilor   şi
      nei.  ' Specialiştii  nu  au  putut  explica   ţionale.                                                                       castraveţilor  în  ser».
      acest  fenomen  neobişnuit                                                                                                    Desigur,  în  viitorul  a-
                                                                                                                                    propiat,  această  îndelet­
                                                                                                                                    nicire  nu  va  ocupa  pri­
                   p 0 M A N   ft R B A T                                                                                          mul  Ioc  In  activitatea
            0                                             Auzită. . .                                                               companiei;  dar  ţmtofe
                                                                                                                                    ţaţele  obţinute  în  acest
                lailT, PAR  Cîm  mă                                                                                                 domeniu  sînt  remarca­
                                                                                                                                    bile.  Unul  din  secretele
                      ’ CÂ  mm PE                       S-a  născut  la  Scorniceşti                                                celor  19  recolte  pe  an,
                                                        fair-un  cuib de- doar A
                                                                                                                                    obţinute  ta  serele
                                                        Şi-a  venii  I»  Bucureşti                                                  pan iei,  este  „apa
                                                        Să  condae-e  fora.                                                         netizată",  adică
                                                                                                                                    printr-un  puternic  cîmp
                                                        te  ţărani  le-a  luat                                                      magnetic  şi  folosită  la
                                                                     i inotlltlJ                                                    udarea    răsadurilor.
                                                        te  ftuden)»  le-a  lud                                                     După   cum  s-a  putut
                                                                                                                                    constata,  apa  magnoti-
                                                                                                                                    zată  reţine  mult  mai
                                                        La şoferi le-a luat bendno,                                                 bine  moleculele  de  oxi­
                                                        fa  proşti  le  făcea  ce                                                   gen  decît  apa  neprelu­
                                                                        «fea.                                                       crată,   ceea  ce  contri­
                                                                                                                                    buie  la  mai  buna  dez­
                                                        A  plecat  de  la  PeftreşfL                                                voltare  a  plantelor.  O
                                                        Imifrâcetâ-n  ie,                                                           soluţie’  simplă,  dar  efi­
                                                            venit  Ut  Bucureşti,                                                   cientă,  care  şi-a  de­
                                                        u&cror  m  uitiine.                                                         monstrat  pe  deplin  via­
                                                                                                                                              '
                                                                                                                                    bilitatea !
                                                        Eu  cu mama  şi  eu  tata
                                                        Am de»                                                                     MiCAPUBLICITATE
                                                        Eu  eo
                                                                                                                                    •   GAUTAM  familia  ca­
                                           m            Nkmm  cu  ehimia,           Cînd  vom  găsi Tn  comerf  sutiene  pentru  toate   mă­  ritabilă   pentra  a   tafia
                                                        Tata  cu  prostia.
                                                                                 rimile ?                                         trei  orfani  ai  Revoluţiei i
                   Desen  de  CONSTANTIN  GAVRHJt                                                                                 Nicu,  Zoe,  Valentin.
                                                                          o  - * - «  •           •   -  •   -   •   -             * - • - » -    •  -  • -
                                                                        „Joo   năsâudean"  (Ioan)  —  A  com pus  piesa  corală  —  MELE  :  8)  BU  —  OSTAŞ  —  SM  ;  7)  E  —  M l   «
       SALAMANDRELE                     O W H €  DE  JO C                          (C orn  '  el);  3)  Deosebit
                                                                                           -     .............de  ra*  —  „LaB-  Cueu  ;  g)  LAVE  —  SWfţJ-  —  UN  ţ  9J  URE  —  A l t  — .1
                                ORIZONTAL:  l)  Com pozitor  contem poran,  autorul   try",  navă  de  debarcare  pen tru  infan-  —  T  ;  la)  AMsCSANfista;  11)  —  SLAC a   —
        Şl  POLUAREA          unei  „Suite  de  jocuri  diri  A rdeal"   p en tru   fanfară   C intă  la  „Jocul  m iresei"!;  ♦)  finoepe
                              (io n );  2)  Din  creaţia  acestui  com pozitor- am intim   pie­  „M ureşaăca"  I  —  Iubit  m ai  de  dem ult  —   M ăsură
                              sa  corală  „D oină  şi  joee  (Sigismtittd)  —  „Ifa i ia  horă"
        Pentru, stabilirea-  gra­  se  intitulează  una  din  lucrările   corale  ale  acestui
      dului  de  poluare  a  re­  com pozitor  (G heorghe);   , 3)  Ultim ele  interprete  !  —  moţ*®,                                  E E   □ B
      zervelor  de  apă,   spe­  D ans  din  „S uită  de  jocuri  m oldoveneşti"  pentru  fan­  arm onizată  pentru  cor  de  Cornel  Arion   —  Reţinere
      cialiştii  francezi  propun   fară  de  A.  A lb ia ;  4)  M işcări  ritm ice  specifice  fie­  din  urm ă  !;  7)  C hiuitură  Ia  „C iuleandra"  !   —  Com­
                                                                        pozitor  sibian  din  a  cărui  creaţie  am intim   „La  joc"
      folosirea   salamandrei.   cărui  joc  popular  —  îm brăcate   la  joc  —  „B ătute"   pen tru   cor  şl  piesa  sim fonică   „Jîeneasca"  (Gheor­
                              pe  j um ătate  !;  5)  Milurit  in  suflet  1  —  A utoarea - poe­
      In  acest  scop,  se  folo­  ziei  intitulate  „Joc  vechi?  (M ariaj;   —  In  eere  la   ghe) ;  8)  N um e  fem inin  —  „Jo c  din;.."  piesă  sim fonică
      seşte  o  metodă ’ a  bio­  „A fcanaua"  I;  6}  „H oră  lungi"'  de  Dan  Corneliu  G eor-   de  Gr.  G hidionescu  —  A preciat  strict  la  Cota  Zero  )
                                                                                                       (Slelian)  —
                                                                        9)  A utorul  dansului  sim fonie  „C hindia"
      logilor  de  La  Universi­  gesCu  (sing.)  --  Scriitor   indian,  nord-am erican  j  7)   ..Hora  de  Ia  T urda"   se  intitulează  u nul  din  corurile
                              A  scris  versurile  corului  ,Brîul  pe  şapte"  de  C.  F a-
      tatea  din Toulouse,  care   lade  (N-icolae)  —  Din  creaţia   acestui   com pozitor   acestui  com pozitor  (Dariu)  —  in tra te  la  „H aţegana"  I
      au  stabilit  existenţa  u-   (Acliim)  m enţionăm   piesa-  corală  „H aţegana"  şi   lu­  10)  La  te m ă !   —  „...jo c u ri  din  A rdeal"  lu crate
                                                                        sim fonică  de  A.  Stofa  —  C orpul  anatom iştllor  ;  1-1)
      nei   interacţiuni  între   crarea  sim fonică  „In v îrtita ";  8}  P rinse-n  joo  la  „P e-   P e  versurile  acestui  elasic  al  poeziei  rom aneşti  (Va-
                              rih iţă"  1  —   P refix  pentru...  noi  j  9)  în cep e  „Sîrba"  I
      apa  poluată  şi  compo­  —  S em natarul  p artitu rii  corale  intitulate   „H oră  In   sile),   G hşorghe  Dîm a   a  com pus  m uzica  piesei  co­
      nenţa  sanguină  a  aces­  gospodărie"  (Constantin)  —  In  m ijlocul  „Chindiei"  |i   rale  cu  orchestră  Întitulată  „Horă".
                                                                          D icţio n ar:
                                                                                    APES,  LSI,  IBIT,  MET.
      tui   animal.  Folosind   10)  In  lucrarea  sim fonică  „S ultă  haiducească"   a  a-    VASILE  MOLODEJ
                              cestul  com pozitor  (Liviu),  una  gin  p ărţi  se  num eşte
      metoda,  specialiştii  au   „Joc  haiducesc"  —  L iric  rom ân  contem poran,  au to ­
      întocmit   o  hartă  eco­  rul  poeziei  „Joc"  (Florin);  11)  G rup  de  dansatori,  în
      logică  a  lacurilor . din   cerc,  la  horă   —  A  sem nat  p artitu ra  corală   „Hai   Dezlegarea careului apărut in ziarul
                              să-neingem   jocul"  (Radu).
      Franţa.                   VERTICAL  :   1)  Clasic  ai  com ponisticii  noastre,  nr,  42  (11 februarie 1990)
                              creatorul  lu crării  sim fonice  „Banul-  M ărăcine"  (Geor-   1)  STEPHANESCU;  2)  PACEAG  —  LOHR;  3)  A-
                              g e);  2)  Acest  com pozitor  a  scris  pen tru  fanfară  un
   1   2   3   4