Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_99
P. 2
pag. 2 CUVINTUt LIBER N*. 9*# STMBA1
Azi *e în
cheie aduna
rea generală
. a scrutărilor
din Rotaftnla.
Timp de mai
multe zile au
fost dezbătute
aspecte -ale
activităţii vii
toare a Uniu
nii Scriitori-
• lor» care în
perioada de
după Revolu
Răposatul „festival naţio CONTRAPUNCT e nevoie. Restul ti vor face ţie şi^a dofetn-
dit adevărata
nal“ a fost o enormă farsă adevăraţii oameni de cul autonomie»
şi rămînc una dintre cele tură, adică aceia pentru ca • condiţie abso
mai penibile amintiri ale re cultura nu e o chestiu lut necesară
pentru
afir
„epocii da aur“\ Cu o scan Perspectivele culturii ne de serviciu, ci de viaţă. marea adevă
daloasă risipă d e' energii, Ne aşteaptă o muncă imen ratelor valori,
de timp şi de bani, masca să şi acaparantă. Profesio fnlăturîndu-se
amatorismul
rada era destinată unicului nismul artistic se cere repus păgubitor* im
competenţă. Şi trista retro depind de acum exclusiv de postura care
scop al celebrării cultului în drepturi, înţeles, respec a întunecat
imbecilităţii pe calea min spectivă ar putea continua, felul în care vom gîndi, de atîţia ani scri
dar lucrurile sîht prea bine iniţiativa, noastră, de idei tat, dotat cu instituţii spe sul românesc.
ciunii. corale, agrementată cunoscute ca să mai insist. . le, de talentul, de vocaţia cifice. Cartea şi spectacolul în fotografie
Cu paiele şi ţipurituri. Ca Ceea ce e important acum noastră. Toate acestea sînt de calitate trebuie să pă — poetul Mir-
podopere ale geniului popu e că, slavă Domnului, „fes de acum libere şi nimeni nu trundă alît în lumea sate cea Dincseu.
lar erau murginalizdle în tivalul" nu mai e fole, le va mai putea obstruc- lor cit şi în aceea a cartie-
beneficiul ilicit al unor tex ele !). Chestiunea e: ce pu ţiona sau aservi unor sco relor-dormilor din oraşele
te inepte ■ numite „folclor nem în locul lui ? A ră puri extraculturale. Acum industriale. Marele public
nou", care-şi găsiseră, bine mas Un vast loc gol: cu ce-l se va vedea ce poate fie trebuie deprins să facă deo
înţeles, ţi „teoreticieni", umplem ? S-au eliberat re care. De acum se va şti cu sebirea promptă şi exactă Neculai Chirica: „MELANCOLIE"
Kitschul în varii ipostaze surse materiale, energii, certitudine cine e cu ade
timp, disponibilităţi crea vărat -om de cultură şi cine între artă şi kitsch. Se im
tropăia victorios, pe trupul toare: cum le folosim ? Cum nu e decît un „activist", pune reluarea tradiţiei con Din vechiul „triunghi” al traducătorilor-poeţi hunedo-
umilit al adevăratelor Palori, reni, reprezentat prin Dan Gonstantinescu, Iv Marti.'
ţi ce vom semăna pe aceas- la fel de (ne)priceput în ferinţelor,' compromise de
iar profesionismului ar tă mirişte, astfel incit să cultură ca fi in agricultu „expunerile“ tembelizante novici şi Neculai Chirica, autorul volumului „MELAN
tistic ii era opus şi impus, devină un loc cultivat, care ră. Nu-mi fac iluzii: opor ole defunctelor cabinete de COLIE" iese din nou astăzi în întîmpinarea cititorului
ca model infailibil, amato să rodească autentice va tuniştii, veleitariiţ graf orna de poezie, cu a doua sa carte de versuri proprii, după.
rismul indecent ţi averte- lori ? nţi, diletanţii semianalfabeţi, partid. Şi eîte altele, treabă „Simfonie fa albastru" (Ed. Cartea Românească, 1983),
cit încape, pentru cel p u -.
Reţete nu există.. Nu vor „naivii' (făcuţi ţi nu năs Ucenicind la şcoala unor „monştri-sacri" ăi poeziei, în-
braţ. Concursurile pe ace- ţin două decenii... Dar ce cepînd cu William Shakespeare şi Francois Villon şi
eaţi ternă dată se subsli- mai exista nici indicaţii fi cuţi) nu vor pieri nicicind.
orientări. Se pare că asta ti Dar azi imposturii i se poa ne facem, că ri-avem „indi sfîrşind cu Rudyard Kipling şi Kostas Varnalis, Neculai
tuiau creaţiei solitare şi la sperie pe unii pînă la para te zice impostură, iar valoa caţii" ? Dacă „se interpre Chirica şi-a însuşit pe deplin lecţia maeştrilor săi, tre-
borioase, singura ’■ viabilă, lizare. Da, va trebui să rea poate fi afirmată şi, la tează" ? 1 cînd cu brio „examenul" adevăratei Poezii.
iar prezenţabilitatea festivis- gîndim singuri. Şi, mai nevoie apărată, în cîmp des Trebuie spus dintru început că această poezie nU
ti trecea drept talent şi mult: perspectivele culturii chis. De mai mult nici nu RADU CIOBANU se adresează unui cârc ezoteric de aşa-numiţi iniţiaţi în
limbajul ocult al poeziei ermetice; ea coboară din tur
nul de^fildeş fa Agora vieţii cotidiene: „Nu m-âm închis
habotnic în chiliş/ precum un sfînt, că nimb pe frunte
I I E u c u c i n e v o t e z ? " ( I I ) n-am/ sînt omul ce. continuă un neam/ a cărui casă n-a
rămas pustie...*. ' ;
Ţinînd seama de sub ti* într-un chef 1”, („ ... dă-i cu plica raţională a unui om cuvinte vin să întărească Sentimentul preponderent al acestei poezii este iubi
litatea şi' rafinamentul cu bere, dă-i cu vin..."). B, căre-şi ,dă seama de inuti- ideea că nu sînt rostite de rea, la care se adaugă meditaţia gravă asupra tîlcurilor
care marele dramaturg prima şi singura iui apa-' ? litatea votului, de faptul Un ora aflat sub efectul existenţei. Rostirea e fluentă, cuceritoare. - Asemenea
şi-a construit comediile, -de riţie cînd turmentarea sa că nu e o grupare politică băuturii ce întunecă jude unui rîu de munte ce-şi împlineşte apele, limpezindu-se
potenţialul semantic al cu e mărturisită concret: „A mai bună decît alta şi nici cata şi estropiază vorbirea. mereu prin curgere, aspiraţia acestei poezii este a puri
vintelor şi expresiilor puse făcut.cinste dl. Nae... l-am, un candidat mai puţin în Dimpotrivă, ' In . această ficării, a decantării, pînă la transparenţa calmă a Mării,
fa gura personajelor, pre băut... oo ! l-am băut!”. E setat de putere decît ce demnă şi acuzatoare repli presimţită ca integrare armonioasă în Marele Tot uni
cum şi ideile şi simboluri apariţia cînd şi întreabă lălalt că întîlnim expresii dense versal.
le pe care aceste persona de trei ori „Eu pentru ci Tot cu prilejul acestei şi tăioase, încărcate de Poezia lui Neculai Chirica este rezultatul unui trava:
je le poartă în opera lui ne.. votez apariţii, Cetăţeanul îl în sentimentul demascării şi liu susţinut. asupra cuvintelor — cuvinte care îmbracă
Caragiale sub o mască sau ; Fărâ a ' afla dacă a măi . fruntă tranşant Şi sarcastic condamnării: „mă lucraşi", „ţmuta de rigoare" (pentru a folosi o sintagmă atît de
etlta, socotim.; că semnifi băut sau nu, el reapare . Chiar pe Gaţavencu: „Şi zi, „nu pentru' cinstea obrazu dragă poetului) a prozodiei clasice, a versului cu rimă
caţia Cetăţeanului din „O în ăceeaşi zi, după-masă mă lucraşi, ai ? Adică dă-i lui"; „ca să-mi faci pontul şi ritm... Aparent încorsetat în tiparele/ reclamate de fot»
scrisoare pierdută" e mult (în scenele 12, 13 şi 14, din pu bere, dă-i cu vin, nu cu scrisoarea" — expresii ma fixă a sonetului, autorul ■ „MELANCOLIEI” caută să
mai importantă şl comple actul al II-lea), cînd, . la pentru cinstea obrazului... ce se constituie fatr-Un a- traducă prin vers acel simbure inefabil al poeziei, al
xă decît ni se pare la pri obsedanta sa întrebare „Eu pentru ca să-mi faci pon devărat rechizitoriu .făcut inspiraţiei, în sensul pe care îl întrevedea Rilke, atunci
ma vedere., ' pentru cine votez ?“, Tipă tul cu scrisoarea... bravos! fa limbaj specific măreîui cînd, în „Scrisori către un tînăr poet", referindu-se la
El apare pentru prima tescu îl sfătuieşte cu in dom’le Nae", Convingerea dramaturg. celebrele sale „Elegii duineze", afirma: Pe ţărmul mării,
dată în scenele 7 şi 8 din diferenţă şi cinism: „Vo noastră ’ este că şi aceste Praf, DUMITRU SUSAN la Duine, am auzit (â.n.) primul vers... Acest mod ro
actul I, cînd mărturiseşte tează pentru cine pofteşti.-* mantic de abordare a poemului nî-1 relevă pe autorul
lui Tipătescu că a găsit o Răspunsul Cetăţeanului: „MELANCOLIEI" ca pe un vechi, în sensul prim, nu de
scrisoare a acestuia către „Eu nu poftesc pe nimeni, suet, al cuvintului, tonul elegiac al sonetelor conţinînd pe
coana Zoe şi că i-a fost fu dacă e vorba pe poftă.,." POŞTA REDACŢIEI alocuri inflexiuni ironice, mai aproape de poeziâ ulti
rată de Nae Câţavencu ca ni se pare deosebit de mului deceniu... O ironie calmă, înţeleaptă, integrată fi
Itfntt C. Setea — Deva. în
re l-a îmbătat: „Fă-ţi idee, semnificativ deoarece nu trebarea Olariu Romeo Vicenţiu j resc Jn discursul poetului.
dumneavoastră o — Hunedoara. O scriere sa- .
de alaltăieri seara (cînd a seamănă deloc cu lipsa de supunem atenţiei şi colegilor tirică şi mai mult nimiG. |
găsit scrisoarea . — n.n.): raţionament a unui ’ tur noştri de la celelalte ziare Lucian Nicolae Clndea — Cu alte cuvinte, intre atîtea modele antilirice de as
ptaă azi-dirnineaţă s-o duci mentat. E mai degrabă re ee apar tn judeţ: „Pe cînd Hunedoara. Ne puteţi scrie j tăzi, poetul Neculai Chirica îşi afirmă în continuare
la Deva o revistâ literară oricînd doriţi dumneavoas- I crezul nedisimulat în puterea tămăduitoare a cuvintelor,
sau suplimente ale ziarelor, trâ. i
unde să-şi aibă şi poeziile ştiind că înainte de toate poezia înseamnă chin solitar,
locul lor ?**,. Răspunsul nu-l Dorina Bogdan — Ilia. In- I acea „boală de origine divină",; cum definea cineva în
Cunoaştem încă. teresant crochiul dv. de pri- ' mod fericit poezia — fiecare carte tipărită fiind o boală
Ranga ‘Marian Emil — De măvarâ. ]
va. Poezia ■ dumneavoastră Nicolae , Moţ — ZdrapţI: | învinsă. Fără a adera la o anumită modă, Neculai Chi
aduce mai mult< a proză. E Ne-am Însuşit critica dum- , rica rămîne o voce distinctă în contextul poeziei actuale.
bine să fim ceva mai atenţi neavoastrâ, nu însă si cea i
cu ce trimitem redacţiei. adresată colegilor de breaslă. | IO AN EVU
Mărturii grăitoare ale continuităţii
O splendidă expoziţie de munca, obiecte care înglo rat conceput şi realizat de al judeţului nostru. Unele
tehnică populară se află bează deopotrivă valoare şi el însuşi. dintre acestea Sînt aduse în
deschisă în bolul muzeului frumuseţe artistică. Menţio In expoziţie sînt prezente, patrimoniul Muzeului de artă.
din Orăştie. Sînt reunite ,o- nam cîteva dintre exponate: de asemenea, teascuri, scaun din Orăştie, altele vor fi,
conservate pe locul în care
biecte, instalaţii reprezen- fastul pentru copt pîinea, de curelor, un interesant fil
tînd domeniile ceramicii, rîşniţa pentru măcinat gră tru de piatră pentru apă po «u fost descoperite — satele
unţe, lespedea de prăjit se tabilă din zona minelor au Gosteşti, Ludeşti, Orăştioara
prelucrării metalului, con minţe oleaginoase, furca de de Sus, Sibişel ş.a., toate
strucţiilor laice şi de~ cult tors cu pedală, spetele pen rifere, pive, joagăre, căru. constituindu-se în bunuri de
cior ţărănesc de mină, o ma
reprezentînd, cu prioritate, tru războiul de ţesut în ca mare preţ ale parcului na
zona etnografică a Orăştiei. să. O instalaţie mai compli chetă a unui şteamp auri tural Grădişte-Cioclovina. Şi
Impresionante sînt mai ales fer. „în jurul unor astfel de deopotrivă în puternice şţ
cată o constituie moara de obiecte, ne mărturiseşte mu
instalaţiile tehnice care se mînă dotată cu măsele de zeograful şi artistul plastic grăitoare ' mărturii ale vie
bazează pe folosirea focu lemn pentru a transmite miş Nicolae Adam, s-a constituit ţuirii continue milenare a
lui, apei, a forţei, manuale carea de rotaţie, principiu poporului nostru pe aceste
şi animale ş.a. folosit şi de Ion. Stoica din viaţa socială a aşezărilor meleaguri încărcate de ne
umane, a luat fiinţă un mod
pieritoare istorie, de forma
Vizitatorul se opreşte cu Ormindea la realizarea apa de comunicare între membrii re « limbii şi neamului ro-
un deosebit interes în faţa ratului său de zbor, care, acestor comunităţi. Muzeul
fiecărui obiect expus, admi- înîr-o formă mult îmbunătă are în atenţie spre cerceta
rînd ingeniozitatea popu Cj iniţiativă generoasă, de
ţită, a fost preluată de ma re, în primul rînd astfel de mare încărcătură emoţională
lară, a creatorului anonim rele inventator şi aviator Au obiecte, instalaţii aflate în care merită stima şi admira
Moara de mînâ aflată în expoziţia deschisă la care a imaginat şi realizat rel Vlaicu în Transmisia spre funcţiune în zonă, dar şi ţia noastră.
Orăştie. obiecte în gospodărie ţără cele două elice contrarota- alte în vetre de locuire cu
Foto NICOLAE GHEORGHIU nească pentru a-şi uşura, tive ale aparatului de zbu-- prinse în actualul teritoriu MINEL BOC IA
