Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_99
P. 3
JMINICĂ, 22 APRILIE 1990
pag. 3
Anotimpurile siderurgiei IC A L E I D O S C O P
(Urmare din pag. I) tăţii combinatului de. la Fără Îndoială. S-au |
Hunedoara vor fi rodul extins deja competenţele «
venirii în continuare a > colaborării directe a minis pentru unităţile din meta- | — ţ- Scuzaţi-mă. dom- j
combinatului de la Hune terului cu consiliul de ad lurgie, deci şi pentru C.S. * Reflecţia zilei j
doara, pentru îmbunătăţi, ministraţie şi specialiştii Hunedoara, în ceea ce pri- | I nule doctor, dar pacien
tul care de-abia a ieşit
rea condiţiilor de muncă institutelor" de proiectare veşte problemele de plani- J
si mediu ? ■*'■■■ din cadrul Ministerului In ficâre, de investiţii, de | "Spiritele m ediocre condam nă de obicei i de la dv. cu fişă de ora
— Măsurile întreprinse dustriei Metalurgice. muncă şi retribuire. Aş e-1 tot ce depâ?e;te inteligenta lor". ţ i perfect sănătos a căzut
de Ministerul Industriei — Avînd în vedere tra xemplifica doar faptul că, j mort cum a închis uşa
Metalurgice' pentru S. $. diţia de exportator a C.S acum, consiliul de ădminis-1 LA ROCHEFOUCAULD | cabinetului - Ce să fac ?
i— întreabă îngrijorată
Hunedoara, privind ren Hunedoara, există poşibili- traţie al combinatului hu-» J asistenta.
tabilizarea producţiei, îm tatea ca acest combinat să nedorean poate aprobă in-1
bunătăţirea condiţiilor de stabilească contacte direc vestiţii în valoare de pini* | — Schimbări poziţia,
i să pară că intra, veni
muncă şi mediu se înscriu te cu partenerii din străi -la 60 milioane lei. Pe mă-1 Mozaic spiritual | răspunsul prompt al
într-un program complex, nătate, pentru contractarea sura avânsării spre o eco- J ; doctorului.
întreprins în toate unită unei părţi din producţia nomie de piaţă, competen- i • „Cînd apare un geniu
ţile ministerului.* finită? . ţele unităţilor din siste- I • „Dacă se înfătură iubi —O —
La G.S. Hunedoara, e- — Combinatul siderur mul Ministerului Industriei J în lume, poji să-l recunoşti rea şi bunătatea, toată bu
xemplificînd numai elabo gie Hunedoara este unita Metalurgice se vor lărgi în { după acest semn: loji igno- curia vieţii dispare". Un deţinut primeşte
rarea oţelului, avem în ve tea dare a început activi absolut toate activităţile. » ranjii se unesc împotriva Cicero | o scrisoare de la soţie.
dere, pentru viitor, înlo- tatea de comerţ exterior — Ca fost sidcrurgist | lui". | — Ce îţi scrie ? — îl
J. Swift
cUirea procedeului Sie* cu produse ' metalurgice, hunedorean, vă i rugăm ! • „De ce te plîncji de , • „Legile iubirii âu o pu i întreabă un alt deţinut.
tere mai mare decît toate
mens-Martin, determinat deţinînd în acest fel, mulţi domnule ministru Ioan ! — Că îmi redă liber
de existenţa în combinat ani, prioritatea în volu Cheşa, să exprimaţi cîte-1 duşmani ? PoJ să-fi fie prie celelalte; ele rup nu numai tatea.
a unui flux integrat (coc- mul de export faţă de 'ce va gînduri, care, prin in- * teni nişte odmeni cărora o pe acele ale prieteniei, ci şi
serie, aglomerare, furna lelalte combinate. în con termediul ziarului nostru, i natură ca a ta le este în pe cele divine".
le), cu un nou procedeu secinţă, combinatul hune- să fie transmise celor ce * ascunsul inimii o veşnică Boccaccio — Vreau să depun o
de elaborare, în converti- dorean are posibilitatea să muncesc in această mare j mustrare?". reclamaţie.
Goethe
zor, şi modernizarea cup stabilească contacte direc citadelă a oţelului romă-1 e „Nu pofi doH ce nu cu • „A te plictisi înseamnă'
toarelor electrice prin in te cu partenerii din străi nesc. J a morfoli timpul". :
troducerea panourilor ră nătate pentru încheierea — In etapa pe care o | noşti". . E. M. Cioranu
cite cu apă la pereţi şi de contracte şi urmărirea parcurgem,' de democraţi- * Voltaire
boltă, a evacuării oţelului derulării acestora. Celelal zare a întregii noastre ac- I • „Numai prostia poate • „In pădurile primitive UMOR
prin vatră şi dotarea cu te operaţiuni se fac,' deo tivităţi, gîndurile cele mal * să n-aibă intermitente”. - ciomagul; In societate sar
Expresia fizică a
Grigore Moisil
casmul.
transformatoare de mare camdată, în întreprinderi» bune şi sincere se îndreap- |
putere. Pentru asigurarea specializate de comerţ ex tă către tradiţionala vatră J • „Cînd înţelegi un copil sentimentului, aceeaşi; ară — Vă ascult. Despre
tarea caninilor".
nivelului calitativ ridicat, terior, cu nuclee din Uni siderurgică a ţării, i care > sau o operă de artă, înfe ce este vorba ?
oţelul elaborat în coriver- tăţile productive, care, în este Hunedoara, în jurul I legi nemurirea şi pe Dum G. Ibrăileanu — E revoltător ce se
tizoare va fi prelucrat prin timp, se vor forma şi vor căreia — şi cu aportul ei J nezeu". petrece în serviciile
metalurgia în oală şi se va fi capabile să întreprindă direct — a fost posibilă | Ion Vlasiu Selecfie de IUE LEAHU dumneavoastră! Soţul
■introduce, pentru ambele acţiuni pe cont propriu. O- dezvoltarea siderurgiei ţă- * meu îmi scrie de la
procedee, turnarea conti dată cu pregătirea acestor rii noastre. Intrînd acum I Lyon, unde e plecat în
nuă. Se prevede, de ase cadre, cît şi prin prelua în perioada rentabilizării * interesul firmei sale,
menea, dotarea cu insta rea unor cadre deja for de fond a activităţii pro-1 iar pe ştampila, de pe
laţii de mare capacitate mate din întreprinderi de ductive, sînt convins că Si- J plic scrie Saint-Tropez !
pentru captarea şi epura comerţ exterior, se poate derurgiştii hunedoreni vor |
rea gazelor şi a prafului, trece la descentralizarea fi In primele rînduri. Le I - - o -
precum şi modernizarea activităţii de export doresc, din toată inima, j
— Domnule căpitan,
instalaţiilor ^ de tratare în — Se poate vorbi despre multă sănătate, pentru a | permiteţi să raportez:
vid. existenţa elementelor care se bucura Împreună cu cei »
Măsurile preconizate să ateste acordarea unei dragi şi întreaga ţară ete | Ostaşul Smith a sărit
pentru îmbunătăţirea, sub autonomii largi combina noile condiţii Create şi ca -, fără paraşută din a-
toate aspectele, a activi tului de la Hunedoara? re trebuie statornicite. - . | vion ’!
— Iarăşi ? ■
Cît este hectarul INADMISIBIL ! Un turist a scrijelit
(Urmare din pag. 1} I pe peretele unei stîhci
următoarele: „Am fost
de mare? tinip ?„. - şi, med apoi, de aici cu soţia mea. 4 fost
cel al revoltei. Da, este frumos". Sub această
inscripţie un alt turist
(Urmare din pag. 1) sească pe loturile date în inadmisibil ca un om sâ a scris: „Am fost aici
folosinţă îndelungată. Ni fie lăsat să sufere ca un fără soţia mea. A fost
holdelor.' Noi facem apel s-a spus că au apărut tot cîine şi apoi sâ moară din şi mai frumos".
la oamenii de bine din a- felul de situaţii. Dacă la cauza' lipsei de solicitudi
cest sat să ia neîntîrziat o început unii au luat pă- ne, a * indiferenjei cu care - Deci, susfinefi că în democrafie nu se mai dă Culese de I. LEAHU
hotărîre privind modul mînt peste prevederile De alfi oameni îşi fac dato bacşiş ?...
'turn trebuie lucrat pămîn- cretului, contînd şi pe par ria ! Este ta fel de cum | Desen de ALEXANDRU RUGESCU «vevvw w virdvvv<vw w w
. iul, pentru ca să ne putem ticiparea la munca pe o- plit sâ aud din gura doc
apuca şi noi de treburile goare a copiilor angajaţi torului Sâmârghifan, di
urgente- ce ne revin. în alte sectoare, acum vin rectorul spitalului, că a a-
Intr-o discuţie purtată şi spun că ei nu pot lu flat despre acest deces, 5, Anateme cu efect de bumerang
cu directorul S.M.A. Să- cra atîta teren, că au cre dar sâ aştept pînâ se in
lan, dl. ing. Ioan Cotuţiu. zut că hectarul nu este teresează de ce Salvarea opoziţia Răsăritului contra A- rularie, bucurîndu-se de sim
începînd cu secolul al V-Iea
au revenit frecvent în a- aşa de mare (?). Ba au e- nu a ajuns nici în jumă al erei noastre* In sinul Bise pusului. Apogeu! conflictului patia clerului şi a poporului,
tenţie problemele referi xistat şi cazuri cînd unii tate de oră la locul acci ricii creştine s-âu produs o s-a produs între patriarhul dfe a convocat în grabă un Sinod,
toare la situaţia programe au cerut să revină la fos dentului... serie de tulburări (datorate Constantinopole, Mihail Ceru- care lâ 20 iulie 1054 a rostit
anatema împotriva papei Leon
larie (1043—1059^ şi papa Leon
controverselor de interpretare
lor de culturi ale unităţi tele proprietăţi, creînd ast Un cat izolat, se va spu a Sfintei Scripturi), care au al IX-lea (1048—1054), ajutat al IX-lea şi a Bisericii roma
lor din 'zonă, care nu sînt fel numeroase nemulţumiri. ne. Din păcate nu este aşa; dus la scindarea el în două de cardinalul Humbert, cel ne. Nesocotinţa si orgoliul pa
încă stabilite. Interlocuto Lăsînd clarificarea aces-/ doreşte cineva exemplifi biserici: cea Orientală (de ră mai intransigent reprezentant pilor, precum şi vînarca de
al
anti-bizarttin.
curentului
drepturi potrivnice spiritului
sărit, greacă, bizantină,, orto
rul ne spunea, între altele tor situaţii în seama comi cări ? Nu fac nimănui pro doxă) şi cea Occidentală (la împăratul Constantin al IX^-lea, şi fiterii Sf. Scnpţuri, a duş
că dacă in anii anteriori siilor locale şi a primării ces de iBtenfie, ci pur şi tină, romano-catolică).. Episco ştiind prea bine disputa din la > definitiva sfîşierea uni
se însămînţau în jur de lor, important este acum simplu mă întrebi Gnd pul român Leon I (440—461) tre cele două Biserici, a ho- cului trup al Bisericii. ' Cele
două anateme s-au dovedit a
la
2is „cel Mare" a fost cel care . târît ţinerea unui Sinod
1 600 hectare cu porumb şi ca pămîntul să fie bine lu vom putea avea deplină a formulat cu claritate ideea Constantinopole. unde urma fi avut efect de. bumerang,
400 ha cu cartofi, acum crat şi semănat cît mai încredere că vlafa noastră, monarhiei papale. Papii,: con- să fie discutate neînţelegerile deoarece pe parcursul sutelor
nu se ştie precis dacă se repede posibil, numai aşa a tuturor, este suprema ra siderîndu-se ca urmaşi ai Sf. dintre- Răsărit şi Apus, Leon' de ani fee s-au scurs după a-
nul 1054. cele două biserici au
vor mai cultiva circa 200 putîndu-se obţine produc ţiune de a fi a celor care avut multe - frâmîntâSrî;
şi, respectiv, 150 ha cu a- ţiile agricole de care fie lucrează In domeniul sănă ca Occidentală s-a dezbinat,
ceste plante (!). Bine ar fi care şi noi toţi avem7 atîta tăţii, indiferent de - funcjia fapt ce a făcut posibilă apa
riţia mai multor fracţiuni' re
ca diferenţa să se regă nevoie. şi locul pe' care le ocupă? ligioase (luterană, calvină, hu-
sistâ, anglicană etc.), care au
credinţe . diferiţe faţă de Bi
DÎn
serica .romano-catolicâ.
Libera iniţiativă, la început de afirmare s e r i a l d e d u m m k ă sinul :acestor fracţiuni - • reli
gioase:^ au apărut, apoi sectele
religioase neoprotestante. care
şi-au schimbat total esenţa
(Urmare din pag. 1) ţene pentru analiză şi a- nală şi locativâ au dato credinţei faţă de Biserica ve
Biserica
vizare. ria să inventarieze toate- che romano-catoheă. (Biserica
bizantină ortodoxă
— Cei care au primit posibilităţile de care dis Orientală) s-a divizat în Bise
— Cererile de autoriza- autorizaţii, au început, pun localităţile şi să ofe rici ortodoxe naţionale .auto
ţii se depun la primă oare, activitatea ? re particularilor spaţii cefale, care recunosc hotârî-
riile locale. Aici se veri — Puţini, din păcate. sau terenuri pentru ame Petru (acesta a fost timp de al IX-lea a acceptat, propune rile stabilite prin cele şaj^e:
Şfinoade ecumenice ţinuţ^. pî- .
fică temeinicia acestora Spun aceasta, deoarece najarea de aşa ceva. Mai 25 de ani episcop al Romei), rea împăratului şi a trimis, ia nâ în anul 10M. Este de* he-
au căutat să accentueze pre
începutul lunivi iânu^ie 1054 o
— urmărindu-se dacă se la noi se află 50 de au sînt de rezolvat o seamă tinsele lor drepturi de supre delegaţie Ia' Constantinopole, crezut că şl astăzi sc menţine
respectă prevederile refe torizaţii neridicate. Sînt de probleme referitoare maţie asupra întregii creşti condiisă de Humbert,' Lucră schisma din anul 1054, dintre
ritoare la calificare, po mulţi oameni ce posedă la asigurarea cu materii nătăţi. Papii afirmau că pu rile Sinodului au început: la cele două Bj.serici. • Motivul ?
Lipsa unui consens dintre re
1 iulie 1054,-în ziua de 16 iu
sibilităţi de practicare a autorizaţii, dar nu au în prime şi materiale, care terea lor e superioară sinodu lie 1054, în bisenea Sf. Sofia, prezentanţii acestor două Bi
lui ecumenic,
chiar
avînd
activităţii respective etc ceput activitatea fiindcă cad în sarcina posesori dreptul de a anula hotârîrea unde clerul si poporul au ve serici. Dumnezeu, Cu "nia'rea
Cererile se aduc apoi la nu au spaţiu pentru prac lor de autorizaţii. Orice lui. Patriarhia ecumenică de nit sâ asculte Sf. Liturghie, lui răbdare, aşteaptă sâ vadă
uniflcarşa. celor două Biserici
Direcţia financiară a ju ticarea. acesteia. început este greu, dar la Constantinopole (Biserica Humbert a aşezat pe Şt. Masă şi crearea uneî Biserici - Uni
din altar iibelul(a& tvil)
de
Orientală) a creat, la rîndul
deţului ■ unde, de ase — Cine»trebuie să-l a- sînt sigur că el va fi de el, o masă compactă de drept- excomunicare a .patriarhului versale*- care, asş cum. spune
care
menea se fac o serie de jute în acest sens ? păşit, iar libera iniţiati credincioşi (ortodocşi), emi Cerularie si a altor'7'.: ,-cadre Sf. Scriptura, sa fie o singură
preoţeşti (anatema t&t Hum
n-au acceptat dogmele
forme — după care se :— Primăriile şi unită vă îşi va croi tot mai vi se de papi. Pe parcursul su bert) : şi la plecare acesta a turmă si •.■•tir ^ăstor.
înaintează Comisiei jude ţile de gospodărie comu guros drumul. telor de ani, rivalitatea blzan- strigat: „Dumnezeu sâ vadă. ION D. MĂNOIU
tino-romană a crescut, mărind şj sâ judece". Patriarhul Ce-
