Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_306
P. 2

CUVINTUL  LIBER     NR. 306 •




                                                                                                  NU-I  TOTUNA
         C^LE3DQSC0P                                                                   Una e cînd dormi  la volan şi alta e cînd adormi la   CIVILIZAŢIE
                                                                                    volan.  •   Una  e  să  dai  „şpriţuri"  la  motor  şi  alta  e
                                                                                    să  le  dai  pe  gît.  •   Una  e  cînd  scîrţîie  frîna  şi  alta  e   Lut  curat
                                                                                    cînd  scîrţîie  anvelopa.  •   Una  e  „strănutul"  carbu­  Lut  mîngîiat
                                                                                    ratorului  şi  alta  e  rateul  motorului.  •   Una  e  să   Lut blid
                                                                               )    circuli  cu  frînă  şi  alta  e  să  circuli  înfrînat.  •   Una  e   Lut zid
                      REFLECŢIA  ZILEI                   ţ      SINGUR         s    circulaţia  pe  un  drum  scurt  şi  rău  şi  alta  e  pe  un   Lut incizaţ
                                                                                                                                        Lut stilizat
                                                         \    ÎN  MULŢIME      \    drum  lung  şi  bun.  •   Una  e  alcoolismul  pe  roţi  şi   Cu brîu colorat
            ®  „Aşa  cum  cea mai  mică  pală pe o                                  alta  e  alcoolismul  pe  picioare.  •   Una  e  cînd  îi  fe­  Lut amuletă
                                                         J  Intre  geamuri  o  mus- j   reşti  pe  alţii  şi  alta  e  cînd  te fereşti  de alţii.  •   Una  e
        haină  aibă  se vede  numaidecit,  tot aşa  cel   \ că  ameţită  s-a  trezit  şi ţ   să  te  asiguri,  apoi'să  semnalezi  depăşirea  şi  alta  e   Lut statuetă
                                                                                                                                        Lut modelăt
         mai  mic  defect  al  unui  om  virtuos  atrage   i  îşi  curăţă  aripile  trans- 1   să  semnalizezi  depăşirea  şi  apoi  să  te  asiguri.  •   Una   Lut venerat
                                                         / parente  trecînd  peste )   e  reglarea  vitezei  în  funcţie  de  îndemînare  şi  alta  e
        atenţia  tuturor".                               1 ele  rînd  pe  rînd  picio- ţ   reglarea  vitezei  în  funcţie  de  condiţiile  de  trafic.  Lut tras pe roată
                                          Proverb        1 ruşelc-i  negre  şi  păroa- l                           I.  MÂNOIU           Amforă cu toartă
                                                         i' se.  După ce s-a dezmor- /                                                  Lut  zmălţuit
                                                         t ţit  începe  să  uree  pe J                                                  Lut nepreţuit
                                                         ţ geam  încet  pînă  ajunge 1
                                                         i ia  jumătate,  aici  e  lu- i                                                Vatră de lut
                                                         J mină  mai  multă  şi  pare 1                                                  Loc cunoscut
                                                         ţ a  fi  spaţiu  tocmai  bun ţ      GRĂDINI  SUBACVATICE                        De mii de ani
            PROVERBE  SI  CUGETĂRI  BENGALEZE            i pentru  zbor.  îşi  dcsfa. 1                                                  Oale  cu bani
                                                         / ce  larg  aripile,  le  zbir-   Algele  roşii,  care,  în  tivă  în  cantităţi  tot  mai
                                                         ţ nîie  ca  pentru  probă  de \   general,  populează  adîn-  mari  în  aşa-zise  grădini   Oale  cu grîu
             „Numai  cu  bani  poţi încerca puritatea  unui om".   i motor  şi  apoi  îşi  ia l   curi  marine  din  zonele  subacvatice.  Din   algele   Ascunse sub rîu
                         Sarat Chandra  Chatterjee        zborul,  dar  imediat  se /   tropicale,  au  o  mare  im­ roşii  se  obţine  un  produs   Lut ulcior
            •   „Dacă  nu  poţi  să  accepţi  adevărul  din  exte­  \ loveşte  de  celălalt  geam )   portanţă  economică.  -Se  denumit  „agar-agar",  care .   Voinic fecior
        rior,  ai  să  te  împaci  cu  minciuna  din  interior".  î şi cade ameţită. îşi aran- j  folosesc  ca  îngrăşăminte  are  aplicabilitate  în   in­
                         Rabindranath  Tagore                                       ale  solului,  pentru  obţi­ dustria  textilă,  de  hîrtie,   Cană înflorată
                                                                                    nerea iodului  şi ca  alimen­ de  dulciuri  ca  şi  la  obţi­  Mîndră ca o fată
            •   „Două  lucruri  negre  nu  fac  un  lucru  alb".
                                                                                    taţie  umană.  Japonezii  a-   nerea  bazei  pentru  culti­  Lut roş ’
            •   „Nu  cerşi  niciodată !“.                                           cordă  o  mare  importanţă,  varea - bacteriilor  şi  altor
                                                                                    pentru  alimentaţie,  unei                           Cinstit  strămoş.
            •   „Focul  mic  te  încălzeşte,  focul  mare  te  arde".                                      microorganisme  utile.
            •   „Deşteptul  e  deştept  la  opt  ani,  prostul  e  prost  jcază din nou aripile, fa-   specii  de  alge  roşii,  de­  PETRU  STOIANOV  GEORGE PA VEL
                                                                                    numite  porfir  şi  le  cul­
        şi  la  optzeci".                                ţ ce  cîteva  drumuri  de-a
                                                         L lungul  ferestrei,  apoi,                                                 .V .V A V .-,W .V V iV ,V .V .*i
            •   „Cel  care  nu  cunoaşte  dragostea  e  orb".  J  temerară,  porneşte  iar
            •   „Dacă  eşti  nemulţumit  din  fire,  nimic  nu-ţi   j  pe  geam  în  sus.  Se  o-           o  ceaşca
        aduce  fericirea".                               i  dihneşte,  încearcă  o
                                                         \  nouă  probă  de zbor  dar
            •   „Cum ţi-e  gîndul,  aşa  ţi-e  firea".   1  soldată  cu  acelaşi  eşec. ţ   Ce  simplu   era  să  scrii   lesterolului  sanguin,  care   este  rezultatul  faptului  că
                                                         / Priveşte  spaţiu]  atît  de i   despre  cafea. înainte  cu  un   e  un  redutabil  factor  de
            •   „Omul  cu  vederea  îngustă  crede  că  întregul                                                                     marii  pasionaţi  după  cafea
        pămînt  încape  în  curtea  sa“.                 ] vast  în  care  totuşi  nu J   an  şi  mai  bine !  Era' sufi­  risc în îmbolnăvirea  inimii?   sînt  şi  gurmanzi.  Viitorul
                                                         (  poate zbura. De ce oare? \   cient  să  însăilezi  o  serie   Dar  cancer  produce?  De   va  face  lumină,  cercetările
            •   „Cine  n-are  Mamă,  n-are  nimic".      i  —  se  întreabă  nedume-   de  lucruri  rele  la  adresa   pancreas,  de  vezică  urina,   trebuie  să  fie  obligatoriu '
                                                         ,  —  se  întreabă  nedume-  ■
            •   „Moartea  nu  se  uită la  ceas".        J  rită.„  Intîmplarea  îmi ţ   cafelei   şi   argumentele   ră,  de  sîn?  Răspunsurile   centrate  pe  problemele- de
                                                         ţ  aminteşte  o  poveste l   pentru...  „alimentaţia  ştiin.   la  aceste  întrebări,   aşa   dietetică.-  E  interesant  de
            •   „Cine  nu  iubeşte  nu  ştie  ce-i  iubirea.  Cine   l  spusă  de  bunica  despre !   ţifică"  erau  la  datorie!  De   cum  le  avem  în  momen­  arătat  că,  drept   rezultat
        nu  munceşte  nu  ştie  ce-i  munca".            1 o  prinţesă  care  a  po- )   fapt  care  este  adevărul ?   tul  de  faţă,  sînt  rezultatul   al  unor  observaţii,  Con.
            •   ■ „Cine  să  te  apere,  dacă  regele-  vrea  să  te   1  runcit  să  fie  pusă  sub ţ  Cunoscînd   efectul  stimu­  aşa-numitelor  trialuri,  stu­  ferinţa  Internaţională   de
        spînzure ?".                                     i  un  clopot  de  sticlă  pen- i   lant  al  cafelei  (bună -prie­  dii  care  se  fac  retrospec­  Cardiologie  Preventivă  de
                                                         /  tru  a  nu fi atinsă nici-   tenă  în  pregătirea  exame­  tiv  (pe  material  de  arhi­
              „Mama  şi  ţara  sînt  superioare  raiului".   i  odată  de  boli  şi  murdă- ţ  nelor  de  pildă)  vei  fi  ori-   vă),  sau  prospectiv  (pe  lo- •   la  Washington   (1989)   a
                         Proverbe                        \ rie,  Uneori  am  senza- 1   cînd  tentat  să  cauţi  spori­  turi  valabile  statistic   de   raportat  că  preparată   la
                                                                                                                                     filtru
                                                                                                                                            cafeaua  ar  creşte
            •   „Dragostea  îndulceşte  pe  cel  afurisit.   Prin   l  ţia  că fiecare  dintre  noi }   rea.  randamentului   inte­  persoane  urmărite  într-un   mai  puţin  colesterolul  san­
        dragoste  un  om  necinstit  devine  onest,  un  păcătos   ’  rămînem  între   două )   lectual.  .  timp  programat).       guin  decît  cafeaua   tur­
        devine  virtuos.  Dragostea  luminează  întunericul".  ţ geamuri, sau sub un clo. I   In   nici  un  caz  nimeni   în  fapt  cum  s-âr  desfă­  cească.   ,
                         Bankim Chandra  Chatterjee      t  pot de sticlă, fiecare  cu l   nu -poate  avea  pretenţia  să   şura un  efect potenţial  dău­  Se  acceptă  că  riscul  in­
                                                         /  singurătatea  lui, prcocu- l   emită  sentinţe  fără  acope­  nător  al  cafelei?  Cofeina  să
            •   „De  ce  trăieşti  între ■ oameni,  dacă  te  ocupi   1  pat  doar  de  el  însuşi.  ţ   rirea  corespunzătoare!   în   fie  implicată?  Această  sub­  farctului  miocardic  şi  al
        numai  de interesele  tale?".                    i  Din păcate,  în poves-i   mod  empiric  se  evită  ca­  stanţă  favorizează  elibe­  morţii  subite  ar  începe  de
                         A tul Prasad  Sen               J  te,  prinţesa  a  murit  de >   feaua  în  cazul  bolnavilor   rarea’  de  noradrenalină  de   Ia  5  ceşti  de  cafea  pe  zi
                                                                                                                                     (nu  avem
                                                                                                                                                      despre
                                                                                                                                                ştire
              „Femeile  nu  învaţă  viaţa  din  carte".  ’ foame,  iar  musca...  o ţ   de  inimă,  în  speţă  a  celor   către  terminaţiile  nervilor   ceaşca   de  cafea   ameri­
                                                                                  care  prezintă  extrasistole
                                                         \ să  vă  spun  la  primăva- l                     simpatici,   cu  efect. nefa­
                         Pramatha Chowdhury              I  rS!                   (bătăi  suplimentare  ale  ini-   vorabil  asupra   economiei   cană!),   fiind  proporţional
                                                                               V  mii,  neregulate)  sau  numi­  aparatului  eardio-vaseular   cu  cantitatea  de  cafea  con­
                           Selecţie  de  ILIE  LEAHU           IN A  DELEANU   l  tele   crize   de  tahicardie   atunci  cînd  se  găseşte   în   sumată.  Dar,  încurajator,
                                                                                  paroxistică  şupraventricu.
                                                                                                                                     Myers  şi  Harris  din  Toron-
                                                                                  Iară  (situaţii  în  care  inima   exces;  de  altfel  survine  în   to  au  demonstrat  că  doze
                                                                                                            aceste  împrejurări  activa­
                                                                                  bate  de  peste  150  ori   pe   rea  plăcuţelor  sanguine  cu   moderate  de  cofein^  nu
                                                                                  minut,   păstrînd  un  ritm   lezarea  endoteliului  (stra­  cresc  tulburările  de  ritm
                                                                                  regulat).   Verificarea   în   tului interior)  arterial.  Une­  nici  Ia  bolnavii  cu  infarct
          Trenul   este  gata   de                      m intire  lăsată  de   tatăl   practică  (grupul Hpliîax)  a   le  studii,  între  care  „Troms   miocardic  recent.  S-a  sus­
        plecare.  Un  pasager  chea­                    meu".                     arătat  că  doze  m ari  de  co­  Heart  Study"  (studiul  din   pectat  în  unele  trialuri,  dar
        mă  băiatul  cu  ziare   şi                                               feină,  echivalente  cu  con­                      nu  s-a  putut  stabili   in­
                                                         ■   '    -   o   -                                 Troms  al  inimii)  au  relevat
        cumpără un cotidian.  Tre­                        Pe  arca  lui  Noe  tocmai   ţinutul  a  3-7  ceşti  de  cafea             dubitabil,  un  oarecare  rol
        nul  se  pune  in  mişcare  şi                  se  termina   prînzul,   în   nu  afectează'  ritmul   car­  o  legătură  între  consumul   ăl  cafelei   în  producerea
        cumpărătorul  îi  strigă  rî-                   tim p  ce  apa  potopului  cli­  diac  la  omul  normal ;   la   de  cafea  şi  creşterea  coles­  cancerului  de  colon  şi  ve.
                                                                                                            terolului  sanguin;  cofeina
        zînd  băiatului  cu  ziarele:  uşa  casei  sale,  la-ndemî-   pocea,  lovihdu-se  de  bord.   bolnavii  _cu  tulburări   de   e  de  vină?  Puţin  probabil;   zică  urinară.
          —    Ţi-am  dat  o  mone­                     Noe  luă  un  măr,  muşcă   ritm  cardiac  extrasistolele                      După  Myers  toate  aces­
        dă falsă !              na   tuturor  vizitatorilor   şi  strigă  brusc,  zărind  în   au  crescut semnificativ  sta­  ceaiul  cu  conţinut  similar   tea  sînt  „noutăţi   bineve­
              Şi  dvs.  să  ştiţi  #că   care  cer  ceva  miliarda­               tistic,  dar  fără  . semnifi­  de  cofeină  nu  creşte  coles­
          —                                             el  un  vierm e:                                                             nite  pentru  pacienţii  car­
        ziarul  e  de  ie ri!   rilor,  o  plăcuţă  pe  care  a   —    Alarmă!  Un  pasager   caţie  clinică !  terolul  sanguin;   cafeaua   diaci  pe  care  să-i  bucure
                                                                                                            decofeinizată  poate  creşte
                                                                                    De unde teama de cafea ?
               -    O   -       scris:  „Cerăţi  tot  ce  do­  clandestin!        Este. oare  implicată  în  car­  colesterolul  în  schimb.  U-  . cafeaua  de  dimineaţă,  cea­
          Un  tînăr   —   moştenind   riţi,  cu  excepţia  banilor;   Culese  de   diopatia  ischemică  (infarc­  nii  autori  consideră  că  a-   iul  de  după-amiază(  sau  o
        o  mare  avere  —  a  pus  pe  ei  constituie  singura  a-  ILIE  LEAHU   tul .miocardic,  moartea  su­  ceastă  creştere  a  coleste­  băutură  ocazională  conţi-
                                                                                  bită) ?  E  adevărat  că ■  este   rolului  e  independentă  de   nînd  cofeină".
                                                                                  vinovată  de  creşterea  co­  consumul,  de  cafea   şi  Dr,  CORNEL  STOICA
                  S P O R T                  lăcaş  al  zeilor  —  Sportiv  cu  o  forţă  deo­  care  în  competiţii  sportive;   11.  Drumul   2.  Db8—c8,  08,  b5,  dS
                                            sebită;  3.  Scoasă  în  corner  —  Măsuri  de,  parcurs  la  un  concurs  de  orientare  tu­
          ORIZONTAL:  1,  Săritori  de  la  mare   suprafaţă ;  4.  în  plin  viraj!  —  Dusă  în   ristică  —  Pronume.      sau Ta5  —  d5  mat.
       înălţime;   2.  Munte  în  Grecia,  presupus  faţă!  —  Participant  la  prima  Olimpiadă;   Dicţionar:  RUE,  R A A,  TAA,  OOA.
           i   2  3  4  5 6  7   0   9 iOif  5.  în  fugă!  —  Aparat  la  care  evoluează                I.  AMAR
                                            gimnastele  —  în  sonet!;  6.  Senior!  —
       i  r                                 Rudă;  7.  Stradă  în  Paris!  —-  Sub  călăreţ;   Dezlegarea  careului  „Vorbe"
                                            8.  Foi  de  tablă  —  Primii  din  urmă!  —
       2                #                    Stradă scurtă!; 9. Lac in SCoţia-—Ambar­  din numărul 301  (9-10 111991) :
                                                                                     CICALITORI;  ONOMATOPEE;  CAPA-
       3                                     caţiune  pentru  concursuri  nautice;  10.   CITATI; MITA;  IRI; MILOŞI;  INS;  IC AR;
                                             Atletă  cu...  greutăţi;  11.  Realizare deose­
                                                                                  NATAL;  MIRIFICA;  EMA;  SV;  CĂSĂTO­
                  •        •                 bită  în  domeniul  sportului.       RIT!;  AT;  LEŞINAT.
                                                VERTICAL:  1.  Estrada  învingătorilor
        5       •             •              —, probă  la  concursurile  hipice;  2.  Spor.
       6             •             •         tivă  bună de picior; 3. Foctă glorie  a fot­  Mat  în  2  mutări
                                             balului  italian  —  Coroană  pe  capul  În­
                                             vingătorilor;  4.  Prietenul  din  Franţa!  —
       7 te1 •        -    #    •           Băutură  —  Nora  Florescu!;  5.  încruci­  Controlul poziţiei:
                                                                                      ALB:  Rbl,  Dd3,  Ta8,  Tc6,  p;eG
       8        _    •        •             şată  amical  în  sport  —  Ecou  poetic!;  6.   NEGRU:  Rb7,  Cb8
       9          #     •             •     Deplasare  sportivă  —  Măsură  în  start!;   Soluţia  problemei  1/91,
                                            7.  Rîu  în  Finlanda  —  Ea  se  întoarce!  —
       10         -  "■                     Tempo de marş; 8.  Oprit  în finală!  — Cel   din  nr.  301  (9-10.11.1991)
       li                                   mai  bun  —  Localitate  în  Mozamhic;  9.
                                            Probă  complexă  la  schi  —  Proiect;  10.
                                            Scena  disputelor  sportive  — Locul de  ple­  I.  Db4 — b8! orice
   1   2   3   4