Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_306
P. 3

AINICA  17 FEBRUARIE  1991                                                                                                                        Pag  3



                                                                                                            fiu  exilaţi  Tricolorul /


                                                                                                            (Urmare  din  pag.  I)  ştiut,  în  întunecate,  vremi,
      (Urmare  din  pag.  1)  un  nivel  staţionar  cu  o   să  fi  avut  mult  de  sufe­  grea.  Se  adaptează  mai             a-l   feri   cu   grijă   ăe
                             uşoară  creştere  la  încălcă­  r it  Trebuie  să  renunţăm   greu  cu  ea.  Chiar  în  inte­  ţional,  care  se  regăseşte^  răul  ochi  stăpînitor.   Şi
    ţia,  a  unei  structuri  juri­  rile  de  lege  definite  de  a-  ' la  acest  sistem  de  educaţie   riorul  magistraturii  există   pe  orice  colţ  de  birou  pu­ au  mai  ştiut,   în  ciuda
    dice,  chiar  a  unei  struc­  ceasta  ca  furturi.  Se  poate   exclusivist  dacă   vrem  să   neadaptare  la  independen­  blic,  fluturind  pe  faţade­ opreliştilor,  a-i  strecura
    turi  psihologice,  morale  a-   vorbi  în  această  direcţie  şi   facem  o  educaţie   morală   ţă.  Era  şi  este  mai  co­  le  clădirilor  oficiale  sau  culorile  într-Un  şnur  de
    decvate  a  cetăţenilor  duce   de o tendinţă de organizare   temeinică.   mod  să  aştepţi  soluţii  de   chiar  —  prin  extensie,  ie...,  într-un  guler  de  că­
    la  concluzia  că  nu  se  poate   a  răufăcătorilor.  O   altă            la  alţii.                 fără  teama  de  ridicol  —  maşă românească, în  Bise­
    vorbi  decît  de  Un  început   caracteristică  a  fenomenu­  întrebare:                              în  obiecte  de  vestimenta­ rica Ţebei...  Iar  cînd  cerul
    de  drum.  Pe  acest   drum   lui infracţional este cumulul   —  S-a  afirmat  că  după   întrebare:  ţie.  De  altfel,  parcă  şi  neamului  s-a-hseninat.  in
    sînt  de  trecut  foarte  multe   de  fapte  penale,   acelaşi   Revoluţie  societatea  româ-  —  Am  avut  în  judeţ  ca­  tinerii  noştri-l  preferă,  pe   1918,  au  ştiut  a-l  scoate
    bariere.  Dar  nici  simpla   individ sâvîrşind mai multe  -  nească   „s-a  îmbolnăvit",   zuri  de  cetăţeni  condam­  tricouri,  pe  treninguri...   la  vedere  spre  a  merge
    creare  a  acestor  instituţii   fapte  condamnate  de  lege.  că  s-a  produs  o  inversare   naţi   şi  reabilitaţi   după   Oare  chiar  nu  am  putea   cu   el  la   a  neamului
    nu  înseamnă  existenţa  sta­                     de  valori.  Care  este  pă­  Revoluţie?            aduce  aproape  de  îndelet­  Meccă,  la  „Alba  tulia-n
    tului  de  drept.          întrebare:             rerea  dv.?                                         nicirile  cotidiene  culorile  Cetate".
                                                                                 Răspuns:                 propriului  steag ?!  Cu  a-
                               —  Judecînd  după  fap­                                                                             Să  nu  uităm  noi,  cei  de
     întrebare:              tele  penale  care  ajung  la   Răspuns:            —•  Singurul  caz  cunos­  jutorul unor designeri pri­  azi,  „să  ne  punem  între­
     —  In  aceeaşi  măsură  s-a                        —  Mă  frămîntă  şi  pe   cut  este  cel  al  minerilor   cepuţi,  bineînţeles!  Şi  e-   barea/ dreaptă 'şi  elemen­
    impus,  domnule  preşedinte,   cunoştinţa  noastră  pe  dife­  mine   această  chestiune.   condamnaţi -  după   eveni­  vitînd  cu  grijă  kitsch-ul!   tară :/  cura  ne-ar  judeca
                             rite  căi,  se  pare  că  starea
    principiul  separării  pute­                      Poate  nu  este  vorba  chiar   mentele  din  august  1977,   Dar  asta  ţine  de  dezide­
    rilor   în  stat  Vreţi   să   noastră  de  siguranţă  ca  in­  de  o  răsturnare  a  valo­  de  la  Lupeni.  Practic  ei   rat.  Pînă  atunci,  să  scoa­ strămoşii /  de-ar  reînvia
    enunţaţi  pentru   cititorii   divizi  care  mergem   pe   rilor  morale.   Mai  degra.   acum  au  fost  achitaţi  şi   tem  la  vedere  TRICOLO­ în  ţară?!".  Din  datorie'
    noştri  cîteva  din  atribu­  stradă,  la  piaţă,  călătorim   bă,  după  o  perioadă  lungă   reabilitaţi.  RUL,  redindu-i  locul  de  la  trecut,   din   nevoie
    tele  puterii  judecătoreşti?  cu  trenul  sau,  pur  şi  sim­  de  restricţii,  se  dezlănţuie       merit.   Elementară  dato­ structurală  la   prezent,
                             plu,  stăm  în  tihna  casei,   în  unii  indivizi  instinctele  , .  întrebare:  rie  faţă  de  cei  trecuţi  în  ne  rugăm:   nu   exilaţi
     Răspuns:                s-a  cam  degradat.   Dacă  primare.  Schimbările  bruş-  -  Are  sistemul  justiţiar   pulbere  de  stele.  Ei  au TRICOLORUL!
      —  Vorbind  despre  statul                                               din  judeţ  cadrele  necesare
    de  drept,  el  este  de  necon-                                           desfăşurării  unei  activităţi
    ceput   fără  recunoaşterea                                                bune?
    principiului  separării  pute­                                                                              Sîmbâtâ, 16 februarie, pe stadionul
                                                                                 Răspuns:
    rilor.  în  prezent  la   noi                                               — Categoric, nu!  Schemele
    separarea   puterilor   este                                               sînt  subdimensionate  faţă           „Corvinul"  Hunedoara
    deja  declarată.  în  sistemul   sînteţi  de  aceeaşi  părere  ce   te  produse  au  determinat  o   de  volumul  de  muncă.  A-
    puterilor  există  o  strînsă   credeţi   că  trebuie  făcut   scăpare  din  chingile  legii.               UN  ATRACTIV  MECI  DE  FOTBAL
    interdependenţă,  bazată  pe   pentru  îmbunătăţirea  ei?  A   dispărut   sentimentul   tunci  se  va  putea  vorbi  de   CORVINUL  —  INTER  SIBIU
                                                                               o  justiţie  la  nivel  euro- •
    existenţa  paralelă  a  celor                     de  reţinere.  Constatăm  că   pean  cînd  se  va  renunţa
    trei  puteri  —  legislativă,   Răspuns:          în  loc  ca  în  faţa  justiţiei,   la  aprecierea  muncii  ju­  Sîmbătă,  16   februarie  rul  campionatului  naţio­
    executivă  şi  judecătorească.   —  Un  răspuns  categoric   omul  să  vină  cu  respectul            a.c.,   ora  15,30,   pe  sta­ nal  1990—1991.
    Aceasta  din  urmă,  pe  lin­  la  această  întrebare  m.ar   cuvenit,   dimpotrivă,   se   decătorului  după  numărul   dionul   „Corvinul",   din   Important  pentru  susţi­
    gă  că  este  cea  mai  sta.   obliga  să  calific  munca  al­  afişează  în  faţa  instanţei   dosarelor  pe  care  le  poate   Hunedoara  se  va  desfă­ nătorii  echipei  Corvinul:
    bilă,  reprezintă  factorul  de   tor  organe  din  sistemul  pu­  atitudini  de-a  dreptul,  sfi­  duca.  şura  o  atractivă  partidă  zilnic,  între  orele  9—16,
    echilibru  în  stat.-  Despre   terii  şi  nu  am  căderea  să   dătoare,  Faţă  de  acestea,         de  fotbal  între  diviziona­ la  sediul   clubului,   se
    un  stat  de  drept  constituit'  o  fac.  Pot  să  afirm  însă   deocamdată,  justiţia  ma­  întrebare:  rele  A,  Corvinul  —  Inter  poate  efectua  viza  legi.
                                                                                 —  Introducerea  religiei
    se  va  putea  vorbi  atunci   că  poliţia  îşi  face  datoria.  nifestă  clemenţă  şi  înţe­  în  şcoli  este  în  măsură  să   Sibiu,  în  cadrul  pregăti­ timaţiilor  şi  eliberarea
    cînd   puterea   judecăto­  Se  bate  multă monedă pe   lepciune..         influenţeze  educaţia  mo­  rilor  ce  le  efectuează  cele  tichetelor  pentru  returul
    rească  va  fi  învestită   cu   faptul  că  legislaţia  noas­                                        două  echipe  pentru  retu­ campionatului  de  fotbal.
    puterea  de  a  verifica  con­  tră  în  vederea  atingerii  a-   întrebare:  rală  a  viitorilor  cetăţeni?
    stituţionalitatea  legilor.  A-   cestui  scop  trebuie  îmbu­  —  Domnule  preşedinte  se   Răspuns:          Deva.  HANDBAL FEMININ
    tributul  principal   pentru   nătăţită.  Nu  sînt  de  aceeaşi   mai  manifestă  la  noi  în   —  Nu  pot  să  mă  pro­
    care  ea  este  creată  • este   părere.  Avem  o  legislaţie   judeţ  tendinţe  de  ingerin­  nunţ  dacă  introducerea  re­  în  Sala  Sporturilor  din  REMIN  Deva  —  I.L.S.A.
    cel  al  asigurării  respectă­  penală  de  natură  să  des­  ţă  în  treburile   judecăto­  ligiei  în  şcoli  este  necesa­  ?rnna; :„d n"!in! f ’  ...17tn   Timişoara,  din  cadrul  e-
    rii  legii.              curajeze  comiterea  fapte­  reşti?               ră,  însă  orice  mijloc  care   bruarie  a.c.,  ta  ora  10,  se   tapei  a  treia,   din  turul
                             lor  penale.  Adevărul  este   Răspuns:           duce  la  o  educaţie  morală   dispută  partida  de  hand­
     întrebare:              că  nu  am  găsit  mijloacele   —  Ingerinţe  mi.  Dar  o   Sănătoasă   este  bun,   in­  bal  feminin,   Divizia  B, III al  campionatului.
     —  V-am  ruga,  domnule   cele   mai   adecvate   de   paranteză  aici  tot  trebuie   clusiv  orele  de  religie.
    preşedinte,  ca,  în  funcţie   prevenire   a   infracţiuni­  făcută.  Nu  am  scăpat  de   întrebare:
    de  faptele  prezentate  după   lor.  Ştiinţa  criminologiei   meteahna  de  care  suferă   —  în  desfăşurarea  proce­
    Revoluţie  în  faţa  instanţe­  a  fost  prea  multă  vreme   unele  persoane,  de  a  face   selor  se  observă  că  avoca­
    lor- judecătoreşti  să  faceţi   pusă  la  index  şi  astfel  este   aprecieri  şi  comentarii  a-   ţii  au  devenit  mai  cura­  I  BANCA  COMERCIALA  ROMANĂ
    o  apreciere  a  stării  de  le­  greu  de  stabilit  şi  contra­  rogante  la  adresa  justiţiei.   joşi.   Apreciaţi  că   ei  a-  ' %
    galitate,  a  stării  infracţio­  carat  cauzele  fenomenelor.  Se manifestă  vechiul nostru   pără  anumite  interese  în   .  SUCURSALA  JUDEŢEANĂ
    nale  în  judeţul  nostru!  Este   Există  precepte  morale   balcanism  de  a  apela  la   spiritul  legii?  I
    mai  bună,  este  în  deterio­  pe  care  toţi  le  cunoaştem   cunoştinţe  pentru  a  forţa        •.%           HUNEDOARA  —   DEVA
    rare?                    şi  totuşi  normele  moralei   mina  legii.         Răspuns:                I    în  vederea  organizării  activităţii  de  piaţă
                             sînt  încălcate.  Cred   că   —  Lucrătorii  justiţiei  se   —  Nu  dau  lecţii  despre   %
     Răspuns:                lipsa  unei  opinii  contra   mai  lasă  influenţaţi?  felul  cum  trebuie  să  ple­  I  valutară  şi  a  licitaţiei de valută, invităm  agen­
     —  Statistic, - datele  noas­  răufăcătorilor  se  face  sim­  —  Nu  există  pădure  fără   deze  avocaţii.  Nu  mi   se   *  ţii  economici  doritori  să  vîndâ  şi/sau  să  cum­
    tre  diferă  de  cele  ale  po.   ţită.  Trecem  nepăsători  pe   uscături.  pare  să  fie  nici  o   con­  pere lei sau valută şi care au cont în lei şi/sau
    liţiei   şi  procuraturii   în   lingă  fapte  de  agresiune               tradicţie  între  apărător  şi  I *
    sensul  că  ele  includ  doar   asupra persoanei altuia, dar   întrebare:  lege.  Evident,  rolul  apă­  valută  la  Banca  Comercială  Deva, începînd  de
    acele  fapte  care  au   fost   devenim  deosebit  de  in­  —  Cum  vă  simţiţi  fără   rătorului  a  crescut.  Oricine  I  luni, 18 februarie 1991, la sediul .Băncii din Deva,
    soluţionate   definitiv   de   transigenţi   atunci   cînd   indicaţii?    are  dreptul  la  apărare  şi   ' %
    justiţie.  Din  punct  de  ve­  nouă  ne-a  dispărut  port-                oricui  trebuie  să  i  se  asi­  pentru  prezentarea  regulamentului  şi  a  modu­
    dere  al  condamnărilor  de­  moneul  din  buzunar.  Răspuns:              gure  asistenţă  juridică.  Noi  I  lui  de  organizare.
    finitive  nu  se  înregistrează   Sistemul  de  educaţie  teh­  —  Personal  foarte  bine,   avem  interesul  şă  fie  prac­ ■ *
    creşteri  faţă  de  anul- 1989.   nicizat  la  care  am  ajuns   dar  pentru   unii  această   ticată  o  avocatură   com­  l              (H I)
    în  1990  putem  vorbi   de  face  “ca  educaţia   morală  independenţă   este   mai  petentă.
                                                                                                         I
                                                                                                        ,*»■        PRODUCĂTORI  AGRICOLI!              I
                                                                                                         I       PENTRU  LAPTELE  PREDAT  DE  LA        %
                                                                                                        ■ *
                                                                                                                         1  IANUARIE  1991
             Drum urile  judeţene  între                                                                 I  SOCIETATEA COMERCIALĂ „DEVIL" — S.A.        I *  ’
                                                                                                         *                 (i.l.L.  DEVA)               I %.
                                                                                                         I              V Ă   O F E R Ă :
                                                                                                        • *           PREŢURI  STIMULATIVE              I
                                                     s  i                                                I    —  7  lei/litru  de  lapte  de  vacă,  recalculat |;
                                                                                                        • «t-
                                                                                                          la  3,5  %  grăsime  pentru  cantităţi  lunare  sub ţ
     în  judeţul  nostru,  dru­  la  drumurile  asfaltate.  de  lucrări,  dar  realizarea   Sus  —  Hondol  —   Săcă-   1100  litri;                    î,
    murile  judeţene,  comunale   „Desigur,  nici  acum  nu   celor  prevăzute  ar îmbună­  rîmb;  Ilia  —  Vorţâ  —  Ţe-   %
    şi  locale  —  cuprind  o  lun­  dispunem  la  discreţie  de   tăţi  in  mod  substanţial  cir.   b ea;   Crişcior  —   Bucu-   I  — 8,15  lei/litru  de  lapte  de  vacă, recalcu- £
    gime  totală  de  1680  km.   bitum  şi  alte  materiale  ne­  culaţia  pe  unele  drumuri   reşci  —  Almaşu  Mic  de   * lat  la  3,5  %  grăsime  pentru  cantităţile  lunare |
    Din  acestea,  sînt  moderni­  cesare  modernizării  dru­  ce  leagă  satele  şi  comunele   Munte  (Balşa),  Costeşti  —   \  de peste TOI
    zate  31  la  sută,  apropiin-   murilor  judeţene -—  ne  re­  de  şoselele  naţionale.   Ni   Grădişte  etc.  Printre  dru.   *  —  16,30  iei/litru  de  lapte  de  oaie,  recal-1
    du-se  -  oarecum  de  media   lata  dl.  ing.  Titus  lonescu,   se  pare  foarte   interesant   murile  comunale   putem   culat la 7 % grăsime.   %
                                                                                                         [
    pe  ţară  care  este  de  39  la   directorul  Direcţiei  Jude­  să  subliniem,  mai  ales pen­  aminti  cele  de  la  Dobra  %
    sută.  Din  această   cauză,   ţene  Hunedoara  de  Dru­  tru  locuitorii  din  împre-   —  Roşcani;  Şilvaş  —  Pris­  •   ALTE  AVANTAJE  DEOSEBITE:   ; ;   |
    Direcţia  Judeţeană  de  Dru­  muri  şi  Poduri.  Este  însă  - jurimi,  că  se  prevede  şi   lop ;  Buceş ‘ r-  După-Pia-  \  — 30  kilograme  târîţe^pentru  fiecare  100 5
    muri   şi  Poduri   insistă   deja  stabilit  şi  aprobat  un   construirea a 2 poduri peste   tră ;   Căstău  —  Sibişel;   litri de lapte predat.   I
    mereu   pentru  aprobarea   program  de  modernizare  a   Mureş  —  la  Gelmar  şi   Blăjeni  —  Criş ;  Bucureşci  I  — prima de 100 kilograme târîţe la fiecare |
    unui  volum  sporit  de  lu­  drumurilor   judeţene   —   Zam  şi  un  pasaj  superior   —  Rovina  şi  altele.  In  ce   . «  800 litri de lapte predaţi în perioada 1 .L-—31 .III- *
    crări  de  modernizare   a   pînă  în  anul  2000,  în  care,   la  halta  C.F.R.  Geoagiu.   ne  priveşte  aşteptăm   să   \                       I
    drumurilor.  Dacă  pînă  la   se  prevede  să  fie  moder­  Volumul  total  al  investi­  informăm  pe cititorii  ziaru­  . -* 1991.
    Revoluţia  din  Decembrie   nizate  256  km  din  care  110   ţiilor  necesare  acestor  lu­  lui  nostru,  pe  cei  direct  I  —  acordarea  de avansuri  în fura ie  pentru*
    1989  era  foarte  greu  să   km  pînă  în  anul  1995.  Tot­  crări  în  perioada   1991—   interesaţi  în  folosirea  a-   *  contractanţi,  sumele  fiind reţinute  din contra-1
    „smulgă"  în  plus  o  apro,'   odată,  se  are  în  vedere  câ   2000  este  de  peste  2,6  mi­  cestor  artere  de  circulaţie,   l valoarea laptelui predat-
    bare pentru  construcţia  sau   în  acest ■ deceniu  să  se  a-   liarde  lei.  atît  despre  începerea  lucră­  —  acordarea  de  inlavit  pentru  hrana  vi-1
    modernizarea  unui  km  de   nţgnajeze   şi   consolideze   Sînt  prevăzute   printre   rilor  de  modernizare   a  : * I
   drum  faţă  de  „planificat",   1Î5  km  din  care,  46  km   altele modernizarea drumu­  drumurilor  cît  şi  despre   I  Pentru  a  beneficia,  de  aceste  avantaje,  în-  I
    era   lucru   mare.   Abia   în  anul  1995".     rilor  judeţene  Călan   —   'desfăşurarea  lor.  ■>.  cheiati  contracte  şi  predaţi  la  fondul  de  stat i
                                                                                                               .
                                                                                                                            . . . . . . .
                                                                                                           ------------------------: ------:  -1-  (««tn  I
   se  putea  face  rost  de  ma­  Desigur  că  nu  este   un   Mărtineşti  —  Turdaş;  Bal-             | cantităţi  cît  mai  mari- de  lapte  (105)   ®
    terial  pentru...  „plombe"  volum  cu  totul  deosebit  şa  —  Zlatna j  Certeju  de  SABIN  CERBII                                               - 4
   1   2   3   4