Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_334
P. 2
Pag. 2 CUVÎNTUL L
Agricultura j i nostru Hunedoara — permanentă vatră
de locuire românească (III)
Cercetările arheologice zegetusa, Boholt, Federi, ca stăpînire de natură feu
au semnalat persistenţa Turdaş, Valea Nandrului şi dală. începînd cu secolele
populaţiei băştinaşe în pe ruinele cetăţii dacice de VIII—IX, grupuri de obşti
secolele V—VI prin cera la Piatra Roşie. O locuire cneziale din aceeaşi zonă
Va urma şi nei, la Bîrcea Mare şi iana Sarmizegetusa din obşti denumite „ţări", for
mica găsită pe Valea Cer- neîntreruptă a Ulpiei Tra- se constituiau în uniuni de
printr-o monedă de bronz perioada romană pînă în maţiuni statale de tip feu
bizantină din vremea lui secolul al XVI-lea este dal, în scopul sporirii pu
•Theodosius II, descoperită atestată de un document terii politice şi militare şi
f {Urmare din pag. 1) venit diverse divergenţe le neînţelegeri în legătură la Dobra. Mărturii de via din 1377 şi de cercetări a completării economiei
neîntemeiate între specia cu preţul seminţei, dar ţă românească In secolul al arheologice, care au dove prin schimburile de pro
animalelor, pentru că ţă liştii agronomi, cei meca acum s-a convenit vînza- VII- lea pe vatra fostei me dit că o aşezare româ duse dintre membrii obşti
ranii sînt dornici să rein nici şi veterinari. Cert este rea acesteia celor intere tropole a Daciei romane nească fiinţa pe ruinele ro lor. O astfel de „ţară era
tre în posesia pămîntului. însă că redresarea agricul saţi cu 5,60 lei/kg. Facem stau o serie de fragmente mane, in colţul de nord- cea a Haţegului, menţiona
iDar este foarte important turii nu este de conceput demersuri să mai supli ceramice şi o fibulă „digi vest al fostei metropole, tă în Diploma cavalerilor
şă se aplice corect preve fără aportul specialiştilor. mentăm cantitatea de car tală" din bronz, descope uliţele satului românesc ioaniţi, ea ăflîndu-se, ea şi
statale
alte formaţiuni
derile Legii fondului fun Iată de ce avem în vedere tofi — sămînţă pentru vîn- rite în complexul ruinelor suprapunîndu-se pe stră româneşti de la sf şitul
ciar şi prevederile Regula ca inginerii de la ocoalele zare către producătorii străvechi. vechile străzi principale.
mentului referitoare la li agricole, cei ce vor trece particulari, bineînţeles la Dăinuirea populaţiei lo Nepărăsind nicicînd va secolului al IX-lea şi înce
chidarea patrimoniului fos la S.M.A. sau vor rămîne preţuri acceptabile. cale în secolele VIII—IX tra strămoşească, populaţia putul secolului al X-lea în
băştinaşă a ţinutului hune- afara expediţiilor de cuce
telor cooperative agricole. la diferite forme de aso De asemenea, este de a- este adeverită prin cera dorean, ca de altfel de pe rire ale maghiarilor. In
REDACŢIA : Ce preocu ciere ale ţăranilor să se preciat interesul pentru mica, aflată în diverse zone
pări sînt în atenţia Direc ocupe de coordonarea lu cultivarea pomilor fructi ale judeţului. Astfel, pe întreg cuprinsul vechii ox ţiur ij. exj. ns onistă a
ţiei judeţene pentru Agri crărilor mecanice, de apro feri pe terenurile primite cursul inferior al Streiului, Dacii, a vieţuit secole de-a r gatul ij i a ji is? ’t,i i
cultură şi Alimentaţie ? vizionarea cu îngrăşăminte în proprietate. Pentru a la Streisîngiorgiu, pe locul rîndul, după abandonarea 1. -i u nici, relut spre
RĂSPUNS : In paralel cu şi pesticide, de îndrumarea asigura producţia de fructe unde, în secolele II—III Daciei de către administra sfîrşitul secolului al XI-
sprijinirea comisiilor lo tehnică de specialitate, aşa de care avem nevoie, se fusese o necropolă roma ţia şi armata romană, în lea şi începutul- celui ur
cale în aplicarea Legii fon cum se întîmplă şi în ţă cere să îngrijim însă mai nă, iar în secolele XI—XII obşti săteşti teritoriale, mător, doar Valea Mure-
dului funciar, avem de bine toate livezile existen forme de organizare moşte şului a fost cotropită vre
realizat un mare volum de rile occidentale cu agricul te. era reşedinţa cnezială ro nite de la daci, care au melnic, teritorii întinse hu-
mânească, s-a găsit o oală
tură avansată. Fireşte, u-
lucrări în cîmp, la arat şi REDACŢIA: Cum se — borcan, care denotă exis constituit un factor de nedorene cuprinzînd Ţara
semănat, acţiunile amintite nii dintre ei îşi pot dove va asigura producerea se tenţa, încă în secolul al permanenţă, de continuitate Haţegului, Ţara Zarandu-
di competenţa şi iniţiativa
fiind mult rămase în ur în ferme proprii acolo unde minţelor de calitate ? VIII- neîntreruptă. Conducerea lui, Ţara Pădurarilor cit
mă. Ca urmare, sînt nece RĂSPUNS : Aceasta este lea, a u iei aşezări. De juridică şi administrativă şi văile rîurilor Strei, Cer-
sare strădanii permanente este posibil să li se atribuie o problemă ee nu şi-a gă asemenea, o continuitate a obştilor săteşti de către ■ na şi Grădişte, nefiind a-
pămînt în proprietate.
din partea mecanizatorilor sit o soluţionare corespun de viaţă românească a exis juzi, al căror nume provine fectate de urgia năvuino
şi ţăranilor pentru urgen REDACŢIA ; Ce se în zătoare, deşi sămînţa con tat şi pe teritoriul Devei, din latinescul judex, con
tarea lucrărilor de sezon. tîmplă cu elevii care ter stituie un important factor cercetările arheologice sco- stituie o puternică mărturie rilor. Rezistenţa dîrză a
obştilor româneşti faţă de
Chiar ieri am fost în jude mină liceele agricole ? de producţie pe Seama că- ţind la suprafaţă din stra a continuităţii de organi
ţul Alba, unde am văzut tul de pămînt depus peste zare soeial-poiitică şi eco ofensiva feudalităţii ma
de la strămoşii ghiare face ea numai în
că se lucrează mai bine, ruinele unui complex agri nomică, 1276 să fie menţionat do
asta şi datorită faptului că col roman vetre de foc ale romani la români.
s-a găsit înţelegere ca spe unor locuinţe şi fragmen Evoluţia internă a aşeză cumentar comitatul Hune
cialiştii să se ocupe ne te ceramice ale unor oale rilor' româneşti a dus la doara, formă de organizare
mijlocit de organizarea ac — borcan aparţinînd popu diferenţierea socială prin administrativ—politică im
tivităţii secţiilor de meca RÂSPUNS : S-au calificat ruia sporul de recoltă este laţiei locale din secolele aservirea de către unele pusă populaţiei locale.
nizare. ' . mulţi în meserii agricole, de cîteva zeci de procente. IX- X. Ceramică identică, familii a celorlalţi membri
REDACŢIA : Fiind vorba dar puţini mai lucrează Vom insista ca în fermele aparţinînd aceleiaşi vremi, ai obştilor, apărînd astfel Dr. MIRCEA VALEA,
despre specialişti, spune- efectiv în agricultură. Cred de stat să fie organizată s-a descoperit şi la Snrmi- instituţia cnezatului de sat Prof. ANGI1EL NISTOK
ţi-ne care este situaţia lor că este o greşeală ce tre mai bine producerea se
în judeţul nostru ? buie reparată trecerea li minţelor pentru diferite
RĂSPUNS: Acum este ceelor de profil agricol de .plante de cultură, stimula
o stare de incertitudine şi la Ministerul Agriculturii tive fiind şi preţurile ce
se acordă producătorilor.
derută.; în multe locuri, şi Alimentaţiei la Ministe REDACŢIA : Ce oferte
ei sînt acuzaţi că lor li rul Ştiinţei şi Învăţămîn- străine avem privind co
s-a datorat preluarea pro tului. întrevedem ca fiind
duselor din cooperative la reuşită înfiinţarea în per laborarea în domeniul a-
fondul de stat, uitîndu-se spectivă a unui liceu la griculturii ?
RĂSPUNS: Deocamdată
însă faptul că nici specia Pui, Unde să înveţe copiii
liştii nu au dus-o grozav de ţăranilor eu gospodării per nu este nimic concretizat.
Sînt unele promisiuni în
bine, primind doar o par sonale din Transilvania. privinţa ameliorării şep-
te din salariile ce li Ca să facem agricultura teiului şi asigurării semin
cuveneau. Acum tot ingi aşa cum trebuie, avem ne ţelor, precum şl a do
nerii sînt chelnaţi să apli voie de asemenea oameni tării cu utilaje, dar nu s-a
ce Legea pămîntului, dar cu pregătire. realizat încă nimic. Ceva
consider că nu au peste REDACŢIA: S-a făcut s-a făcut tbtuşi în privin
tot suficient sprijin din simţită şi pînă acum lipsa ţa procurării de anvelope
partea primăriilor, a poli legumelor din pieţe. Cum din import.
ţiei şi organelor de justi va fi în acest an ? REDACŢIA : Pentru ma
ţie, în special privind îm rile complexe zootehnice
părţirea corectă a bunuri RĂSPUNS r Apreciind de păsări şi porci, avem
lor din unităţi. Există după cantitatea de seminţe furajele necesare ?
mulţi oameni veniţi de la ce s-a preluat de la RĂSPUNS: Sînt încă
oraş care iau pămînt şi „Unisem", se poate spune goluri de lâ o perioadă la
animale, ce au nevoie de că se menţin în cultură alta, în funcţie de cum
îndrumare de specialitate. aproximativ suprafeţe ega sosesc cerealele. din alte
Unii întrec însă măsura, le cu cele din anul tre judeţe sau din import, cit Stare de incertitudine...
luînd animale gesţante, pe cut'— la roşii, varză, ră-
care apoi le-ău sacrificat dăcinoase, castraveţi, la şi premixurile proteice. Pentru instituţiile de cul co-aplicative, cu cei u- spectatorii în casa de cul
Greutăţi mari sînt cu epu
sau ' le-au vîndut imediat unele chiar cu creşteri u- rarea apelor reziduale din tură, actuala perioadă, di proape 350 cursanţi ai ior. tură, atraşi de . mirajul
după ce le-au scos din şoare. O problemă mai di complexe, dar şi cu asigu ficilă din toate punctele In momentul de faţă con ineditului, al invitaţilor —
grajd. Contribuţia celor ficilă se semnalează la rarea apei la complexul de de vedere, generează o statăm din păcate scade-, nume de rezonanţă în via-
ce au luat animale nu Se cartofi, Dacă cu ani în porci din Orăştie, unde stare de incertitudine. în- rea numărului tinerilor la :ţa artistică românească. Ar
regăseşte corespunzător în urmă se cultivau peste 3000 avem apă de băut doar cercînd să trăiască pe pi fi un lucru de bun augur
discotecă din cauza nenu
creşterea cantităţilor de ha în cooperative, acum pentru 3—4 ore pe zi, ceea cioarele lor, acestea se lo măratelor birturi existen pentru toamnă cînd con
carne şi lapte oferite peh- sămînţa nu este asigurată ce nu este deloc satisfă vesc acut de lipsa unui
ducerea casei de cultură
te în apropiere care, în
tru aprovizionarea popu decît pentru 500 ha. Rău cător. Este neapărată ne punct de sprijin material, plus, oferă tinerilor şi bău . petroşănene „încearcă" să
laţiei. Mai mult, au inter este că au intervenit une- voie de investiţii în acest oamenii cure le trec pra turi alcoolice ia alegere". sărbătorească 2â de ani de
sens, pe care trebuie să gul fiind intr-un număr activitate a instituţiei, cînd-
In dorinţa de a găsi
le asigure Departamentul destul de mic. Intr-o ast modalităţi mai eficiente de; va atît de căutată de mi
Agriculturii de Stat. fel de stare se află şi neri şi . fiii acestora.
REDACŢIA : Conlucra Casa de Cultură a Sindi atragere a publicului în
rea cu alte organisme ju catelor din Petroşani că casa de cultură, de la Plină de miez rămîne
deţene ce concură la rezol reia Confederaţia Naţiona mijlocul acestei luni se reflecţia domnului Dulă
varea problemelor agricul lă a Sindicatelor, deşi i-a organizează videoclpbul miţă în finalul discuţiei
noastre : „Ai cui om fi şi
turii este bună ? promis, nu-i acordă mini «Femina", care se alătură
RĂSPUNS : In general, mum de sprijin, după cum unor manifestări dedicate noi, aceste instituţii ? Sîn-
tem ai sindicatelor ? Ne
da, inclusiv cu prefectura ne spunea domnul Ioan aniversării genialului sculp dezmeticim noi ! Cultura e
şi presa, deşi această con Dulămiţă, directorul insti
lucrare se poate perfecta tuţiei. Nu se poate apela tor Brâncuşi, expoziţii de unică. De ea profită sau
în continuare, fiind în in nici la sprijinul Ligii sin carte etc. Există premise ' ar trebui să profite toţi".
teresul fiecăruia şi al dicatelor miniere din mu certe de reluare > din luna Intr-adevăr, cultura e
tuturor să aplicăm corect nicipiu; unică. Ea trebuie făcută de
reforma în agricultură, să „Ca să putem trăi, ne mai- a organizării Festiva oameni care au chemare,
putem ca în 4—5 ani, prin mărturisea interlocutorul, lului de muzică uşoară care simt pulsul celor care
„Cîntecul adîmtului", ’ că
aşezarea pe bazele econo organizăm discoteci, video- ruia se doreşte să i se dea beneficiază de pe urma ei,
miei de piaţă a activităţii, teci, dar şi acestea ' clin - ;ceva din strălucirea mari Cînd va poate vom scăpa
să ajungem la prqducţii urmă se puteau face nu şi. de starea aceasta de
care vor reflecta potenţia mai cu aprobarea .. foru-, lor concursuri- de Ia Ma incertitudine care stresează
lul real ce-1 avem şi ade rilor superioare ale cine maia şi Bacău. Un gînd actualii slujitori ai insti
Capra... cu trei iezi! Foto PA VEL LAZA vărata dragoste de pă matografiei. O sursă de frumos ! Bine ar fi să se tuţiilor culturale !
mînt şi animale a ţăra autofinanţare mai sigură o şi materializeze ! Poate cu
nului român. constituie cercurile tehru* acest prilej vor reveni şi MINEL BODEA
