Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_334
P. 3

)!, 28 MARTIE 1991                                                                                                                                Pog  j





               Focul să nu „ucidă" pădurea!                                        0 franzelă, două? Nu, 3 saci cu pîine!
                                                                                                                                  *
                                                                                    In  loc  să  se  elimine  o  provizie  pentru  hrăni-
                                                                                  specula, cazurile de supra-  rea  porcinelor.  Iată  . un
      Din  scurtul  dialog  purtat  cu  dl.  ing.  constituie aurul verde  al  naţiunii noas­  aprovizionare  eu  anele   exemplu concret, de mier­
    ALEXANDRU BRATEAN, directorul Flin­   tre şi  cel  mai  important  factor  de  echili­  produse  alimentare,  aces­  curi,  20  martie  a.c.,  cînd,
    tei  Regiei  Autonome  „ROMSILVA"  Deva,  bru al  mediului înconjurător.      tea  proliferează.  €u«  se   la  Orăştie,  doi  cetăţeni
    am  desprins  că  două  sînt  preocupările  de                                explică  că  la  Petroşani,   încărcau  sacii  cu  pîine               I
    actualitate  ale  salariaţilor  din  domeniul   •  Acum,  cînd  privatizarea  în  agricul­  Hunedoara,  Deva  şi  in   intermediară  într-o  Dacie
    silviculturii  judeţului nostru.  Pe de o par­  tură  a  trezit  dorinţă  de  muncă  a  multor   celelalte  pieţe  din  ora­  1300.  ;  y
    te,  este  vorba  despre  realizarea  progra­  proprietari,  care  au  trecut  în  numeroase   şele  judeţului  se  găsesc   Dar  şi  în  alte  locuri  se
    mului  de  împăduriri,  iar  pe  de  alta,  de-   locuri  la curăţarea terenurilor, se  cere ma­  de  vînzare  la  persoane   procedează  la fel.  Dacă
   . spre  acţiunile  de  apărare  a  pădurilor  îm­  ximă  atenţie  şi  supraveghere  permanentă   particulare,  la  preţuri     I
    potriva  incendiilor.  Vom  insista  asupra  la  arderea  resturilor  vegetale  cit  mai  de­  exorbitante, produse prin­
    celei  de-a  doua  probleme,  devenită  în­  parte  posibil  de  liziera  pădurilor,  deoa­  tre  care  ciocolată,  un         comercianţii  n-ar  vinde I
    grijorătoare  în  condiţiile  de  secetă  din  rece  seceta  şi  vîntul  pot  provoca  izbucni­  sortiment  care  în  maga­    la unii cu toptanul ar nari *
    ultima  perioadă,  întrucît  de  curind  s-au   rea  şi  extinderea incendiilor în dauna fon­  zinele  de  stat  costă  7  lei   ajunge  şi  la  alţii.  Dacă... |
    semnalat  cazuri  de  incendii  (la  Muncel,  dului  forestier.               —  la  particulari  este  30                    nu-i  întreabă  nimeni  d  - 5
    Bunila,  Vaţa),  cauzate  îndeosebi  de negli­                                lei,  citronada  „Orange",                      spre  afacerile  lor.   unii
    jenţa  unor  cetăţeni  ce  aprind  focul  şi-l   •  Aceeaşi chemare este adresată şi păs­  care  la  unitatea  de  des­        cumpără  1—2 franzele  iar
    lasă  nesupravegheat  în  apropierea  păduri­  torilor  (crescătorilor  de  vite)  care  sînt   facere  a  apei  minerale      „clienţii"  unor  respon- 5
    lor.      ■■       ’ ■"'■■■■■  .   ;  ’   ■■  tentaţi  să  aprindă  focul  pe  pajişti  şi  în   din  piaţa  Devei  costă  30   săbii i  de  unităţi  corner- (
      In  legătură  cu  grija  faţă  de  pădure   apropierea  pădurilor.          lei  litrul,  se  vinde  Ia  un                  ciale,  2—3  saci  cu  pîine!;
    ne-au  reţinut  atenţia  cele  relatate  de  in­                              privat  cu  10  lei  pâharul 1                  (C.  Brădeanu).
    terlocutor,  care  a  notat  ceea  ce  scria  de­  •  De asemenea,  turiştii  sînt  rugaţi  să   Mai  nou  a  început  supra-
    spre pădure  pe  un  panou  situat la  margi­  aibă  un  comportament  civilizat,  să  nu  a-   aprovizionarea  cu  pîine
    nea  unei  păduri  dinţr-o  ţară  occidentală,   runce  ţigări  aprinse  la  intîmplare,  să  nu   intermediară.  Se  cumpără
    unde  se spunea :                     lase  copiii  să  se  joace  cu  focul  în  zona   cu  sacii,  pentru  că,  după
      „Omule  sau  călătorule !  Eu sînt căldu­  pădurilor,  sau  să  uite focul  aprins  la  locu­  1  aprilie  se  majorează   Cine se „descurcă"  poat  cumpăra  pîine  intermedia-
    ra casei tale în  nopţile de  iarnă ;  sînt per­  rile  de  agrement.         preţul  şi  trebuie  făcută  ră cu sacii!         Foto  PA VEL  LAZ A
    deaua  răcoroasă  a  capului  tău  în  verile
    arzătoare.;  sînt  patul  odihnei  şi  suferin­  •  Pentru  fiecare  agricultor,  crescător
    ţei tale,  acoperişul  casei  tale.  Sînt  masa   de  animale  sau  turist  este  o  probler.ă
    pe  care  fiecare  pîinea  şi-o  dăruieşte.  Eu   de  conştiinţă  şi  de  suflet  să  ia  atitudine
    sînt  uşa  cabanei  care  te  primeşte  cînd   împotriva  oricăror  cazuri  de  încălcare  a
    nimeni nu te  cunoaşte ;  sînt  lemnul  care   tori  potenţiali  ce  ar  putea  provoca  daune  Ucigaşa  de strigoi -  în faţa instanţei
                                          normelor  de  p.s.i.,  combătînd  orice  fac­
    cu  răbdare  te-a  legănat  şi  sicriul  care
    cu  jale  te-a  îndepărtat.  Sînt  materia  ope­  pădurii.
    rei  tale  şi  cununa  universului  tău.  Fii                                Pentru  a  înţelege  bine  trecut  —  s-a  culcat,  în  a-   meie  sărmană...  N-am  cre­
    demn  şi  ascultă-mi  dorinţa.  Nu  mă  dis­  •   Să  avem  permanent  în  atenţie  devi­  cazul  de  care  ne  ocupăm   ceeaşi  cameră  cu  cinci  zut  că...
                                                                                                                        cărora  le
                                                                                                         copii  din  opt
                                                                                astăzi  v-am  ruga,  dragi  ci­
    truge !“.                             za  potrivit  căreia  „paza  bună  trece  pri­  titori,  să  recitiţi  articolul  dăduse  viaţă.  Noaptea,  a-   S-a  trecut  apoi  la  au­
      Iată  adevăruri  de  viaţă  incontestabile,   mejdia  rea".               «Strigoiul"  apărut  in  „Cu-  proape  de  miezul  ei,  a  au­  dierea  martorilor.   Sub
                                                                                                                                  prestare  de  jurămînt,  a-
    îndemnuri  şi  chemări  de  adîncă  trăire  şi   •  Să  fim  demni  şi  să  ascultăm  glasul  vîntul liber",  din  16. octom­  zit:  „Eva  dă-mi  bani  să   ceştia  au  spus :   i
    înalte sentimente cetăţeneşti.        pădurii,  nu să o  distrugem, pentru  că  prin   brie  1990.  Dar  mai  bine  să   plătesc  puntea". -  E. H.  şi   Elvira  Salac:  Eram  îri
       Pornind  de  la  considerentele  arătate,   orice  neglijenţă  sau  rea  intenţie  ne  tă­  vă  redăm,  pe  scurt,  ce  se  ' copiii  s-au  speriat.  Şi  pe  casă  la  inculpată  Am  re­
    readucem în  atenţia tuturor cetăţenilor cî-   iem  singuri  creanga  de  sub  picioare  sau   scria  acolo :  Eva  Hegeduş  bună  dreptate,  fiindcă  gla­  cunoscut  glasul  celui  în­
                                                                                                         sul  semăna  cu  al  celui  ce  gropat.  Am  leşinat  şi  nu
    teva  din  regulile  ce  trebuie  avute  în  ve­  oxigenul  de  care  avem  atîta  nevoie.  —  din  Chimindia,  comuna   fusese  aşezat  în  mormînt  mai  ştiu  ce  s-a  întîmplai
    dere pentru  apărarea  şi  păstrarea  integri­                              Hărău  —  după  ce  a  luat   în  ziua  aceea.  Femeia  a   Gheorghe  Lăcătuş ; .  Vo­
                                                                                parte la înmormîntarea fos­
    tăţii  fondului  silvic,  a  pădurilor  car:           NICOLAE  TIRCOB      tului  soţ,  a  venit  acasă  şi   luat  un  topor  şi  a  deschis  cea  celui  de  afară  era  a
                                                                                                                                  tatei.
                                                                                şi-a  văzut  de  treburi.  Sea­  uşa.  A  văzut  în  holul  în­  Gheorghe  Candrea ;  In
                                                                                ra  —'era în  toamna anului  tunecos  o  arătare  albă.  A
                                                                                                         ridicat  toporul  şi  a  lovit.  ziua  aceea.  Petru  Baciu  a
    ■WWWW'JWW.'WViWWVWift'W/WWWVVWWhVW ^W  tfwwwwwwwwwvwwwwwwwwvw                                        O  dată,  de  două  ori,  de   lucrat  la  noi.  Pe  ia  ora
                                                                                                                                  9  seara  a  zis  că  pleacă  la
                                                                                                         trei  ori.  Şi-a  luat  apoi  co­
                                                                                                         piii  şi  a  plecat  la  fratele   pomana  mortului.  Am  aflat
     Datorită informaţiilor da­                                                care  le  limitează  nu  doar  ei.  A  doua  zi  dimineaţa   a  doua  zi  că  e  mort.
    te  publicităţii  după  Revo­     G î n d u r i  p e n t r u                mişcările  în  spaţiu  ci  şi                       Instanţa :  Ce  fel  de  om
    luţie.  cînd  spunem  „casă                                                 accesul  la  o  viaţă  normală.   s-a  constatat  că  strigoiul  era  Baciu ?
    de  copii"  în  mod  reflex  ne                                             Căci  pentru  ei  acest  gard   —  ce-şi  pusese  în  cap  un   Caridrea ;  Adică ?
                                                                                                         cearşaf  cu  gîndul  de  a  o
    gîndim  Ia  aceste  aşezămin­            ***  n im ă n u i                 ' mai  înseamnă  situarea  în-   speria  pe  femeie  —  era   Instanţa ;  Cum  îi  era  fi­
    te  ca  la  un  loc  al  dure­                                              tr-un  mediu  lipsit  de  căl­  Petru  Baciu,  un,, om  ce  fă­  rea 7  ■  '   _  j
    rii.  Chiar  dacă  n-a  fost  şi   din  comurjă  pentru  ca  bă­  arate  ca  să-ţi  atragă  aten­  dura  unei  familii,  de  dra­  cea  diverse  lucrări  ocazio­  Gh.  Candrea:  Era  cam
    nici  acum  nu  poate  avea  ieţii  să-i  cunoască,  să  se  ţia  asupra  lor. ‘  Măcar  o  goste  părintească.  Şi  ce-i  nale pe la  oamenii  din  sat.   glumeţ,  cam  şugubăţ  dp
    pretenţia  că  este  paradisul-  apropie  de  colegii  lor  de  clipă  să-i.  priveşti,  să  le   _mai  trist,  e  că  în  foarte  Era  bine  cunoscut  în  Chi-   felul lui.
                                                                                                                                    Ioan Hegheduş : Sora-mea
    pe  pămînt,  la  Baia  de  generaţie  care  nu  erau  zîmbeşti,- să-i  mfngă  sau   'multe cazuri  ei  se  află  aici  rnindia,  inclusiv  de  cea   a  venit  la  mine  noaptea
    Criş  realitatea  n-a  fost  condamnaţi  să  trăiască'  în­  să-i  lauzi.  Ţi-e' greu,  dacă  prin   „grija"  celor  care  care  i-a  luat  viaţa.  tîrziu.  Avea’ un  topor  plin
    niciodată  atît  de  crudă  ca  tr-o  casă  de  copii. ‘  nu  imposibil,  să  le  răs­                 La  prima  înfăţişare  i  de  sînge  în  mină.  Mi-a
    în  alte  centre. -  Ba  chiar   Recent  am  trecut  pe  la   punzi  la  toţi,  să  riu-1  ne­  le-au dat viată;              spus  că  a  venit  fostul  băr­
                                                                                 Mai  ales  de  la  Revoluţie  s'a  dat  cuvîntul  inculpatei
    s-a  încercat  ca,  pe  lingă  Casa  de  Copii  din  Baia  de   dreptăţeşti  pe  nici  unul fie  încoace  aceşti  copii  au  a-  o  femeie  mică  de  sta­  bat la  ea şi  i-a  cerut  bani
    casă  şi  masă,  în  viaţa  bă­  Criş.  Evident,  băieţii  s-au   şi  cu  O  frîntură  de  zîm-      tură,  puţină  la  trup,  A  să  treacă  puntea.  A  mal
    ieţilor  de aici  să se  aducă  schimbat : cei de-atunci  au   bet.  Căci  toţi  sînt  la  fel   sigurate  şi  mîncare  mai   rostit  întrerupt,  plîngînd :   zis  că  l-a  lovit  cu  topo­
    şi  cîte  o  rază.  de  bucurie.  plecat,  au  venit  alţii.  Dar   de  dornici  de  mîngîieri,  de   bună  şi  haine,  cum  nu  au   — Eu  aşa am  crezut  că...  rul.
    Am  participat,  cu  ani  în  s-a  schimbat  aici  şi  felul   priviri  blajine,  de  cuvinte   mulţi  aflaţi  în întreţinerea   e  mortul.  Ştiţi,  fostul  băr­  Au  fost  audiaţi  şi  alţi
    urmă,  la  un  astfel  de  eve­  cum  te  privesc  şi  te  în-  de  apreciere  şi  încurajare.   propriilor  părinţi.  Dar  a-   bat..  .avea  la  spate...  să mă  martori,  dar  instanţa  a
                                                                                ceşti  copii  au  şi  suflete.
    niment  — -sărbătorirea  tu­  tîmpină  aceşti  copii.  Dacă   Toţi  simt  nevoia  de  a  se  Or,  la  aceste  suflete  ale   scuzaţi...  o  coadă  mică.  considerat  —  şi  pe  bună
    turor  copiilor  a  căror  zi  altădată  erau  reţinuţi  şi   şti  ocrotiţi  şi,  de  ce  nu,        Şi-apoi..,  era  vocea  Iui.  dreptate   —  că  adevărul
    de  naştere  era  în  cursul  timizi  cu  străinii,  acum  te   iubiţi 1  Toţi  jinduiesc,  con­  copiilor  nimănui  nu  te  Exact  a  lui.  Eu...  m-am  încă  n-a  ieşit  la  suprafa­
                                                                                poţi  gîndi  decît  cu  strîn-  speriat  tare...  că-s  fricoasă.  ţă  şi  a  amînat  dezbaterile,
    trimestrului  şcolar  respec­  iau  în  primire  de  la  poar­  ştient  sau  nu,  spre  o  cit  gere  de  inimă.  Şi  era  şi...  noapte...  In  hol  fixînd  un  nou  termen.
    tiv.  Fuseseră  invitaţi  a-   tă.  Nu  ştiu  ce  să-ţi  spu­  mai  mare  deschidere  spre           nu  era  lumină...  Şi  ăla...
    tunci  elevii  de  la  şcoala  nă,  să  te  întrebe  sau  să-ţi  lumea  exterioară  gardului  VIORICA  ROMAN  în  alb...  Eu  sînt...  o  fe­  TRAIAN  BONDOR
                                                                                fer  de  a  evita  un  acci­  se  asigure.  Se  afla  şi  in   Chiar  şi  conducătorul
                                       V in o v a ţi  şi...  v ic tim e         dent.                    stare  de  ebrietate.  Gestul  unui  tractor  —  care  prin
                                                                                  Dar  să  vedem  ce  s-a   nesăbuit   i-a  pricinuit   natura  construcţiei  auto­
                               tării  lor.              ricolului  real  la  care  se   tntimplat  în  ultima  pe­  multe  zile  de  durere  şi   vehiculului nu poate să  e
                  M A F O F
                                 Şi  totuşi  strada,  in  ani­  expun.  Ştiu  foarte  puţi­  rioadă  pe  şoselele  jude­  chin,  intrucit  a  fost  lo­  deplaseze  cu  mare  viteză
                               maţia  ei,  îşi  ia  zilnic  vic­  ne  lucruri  sau  nimic  în   ţului.   vit  violent  de  autoturis­  —,  in  anumite  condiţii
                               timele.                  legătură  cu  efectele  coli­  Costinaş  Nicolae  din   mul  nr.  4  HD  2316.  La  o   nu  poate  opri,  la  apari­
                                 Cauza  principală  este   ziunii  dintre  un  automo­  Pui,  in  etate  de  47  da   oră  tîrzie  din  noapte,  pe   ţia  bruscă  a  unui  pieton
                               neasigurarea la traversare.   bil  şi  un  corp  uman,  sau   ani,  s-a  angajat  in  tra­  raza  localităţii   Peştiş,   în  faţa  sa.  Aşa  s-a  in-;
        Procentajul  victimelor   Iată  cîteva  răspunsuri  la   cu  posibilităţile  unui  şo-   versarea  străzii,  fără  să  Ghinda  Constantin,  mun­  timplat  în  Hunedoara,
       din  rîndul  pietonilor  în   cei  aflaţi  în  culpă:  „Mă     ..  M*                             citor  la  Societatea  comer­  cînd  Dumitru  Lucreţia,
       accidentele  de  circulaţie   g r ă b e a m „Maşina  era                                          cială  •>Siderurgica"  S. A.   impiegată  de  mişcare  .  la.
       este  din  ce  în  ce  mai  ri­  departe  şi  credeam  că                                         Hunedoara,  nu  s-a  uitat   Societatea  comercială  „Si­
       dicat.  De ce ?  Sînt pietoni   pot să  trec" ; „Nu am fost                                       nici  in  stingă,  nici  în   derurgica"  S. A.,  s-a  an­
       necunoscători  ai  reguli­  atent";  „Dacă  aş  fi  văzut                                         dreapta  şi  s-a  angajat  în   gajat  in  traversarea  stră­
       lor  de  circulaţie,  care  nu   agentul  de  circulaţie  nu                                      traversarea  şoselei,  fiind   zii,  fără  să  se  asigure  şi
       ştiu  cum,  să  folosească   treceam  pe  acolo".  De                                             surprins   şi  accidentat   prin  loc  nepermis,  fiind
       drumurile  publice,  expu-   multe ori răspunsul se re-                                           grav  de  autovehiculul  21   .accidentată  grav  de  trac­
       nindu-se  astfel pericolului   zu?nă  la  o  simplă  ridica­                                      HD  3094,  care  aparţinea   toristul  Grigoraş  Petru,
       accidentării ?          re  din  umeri,  însoţit  de                                              unităţii  în  care  lucrează.  de  la  S.M.A.  Teliuc.
        Nu  credem !  Din  discu­  o  privire  dezorientată,  iar,                                         Starea  de  ebrietate  nu   Atenţie  deci,  pietoni. A-
       ţiile.  pe  care  le  avem  cu   în  ceea  ce-i  priveşte  pe                                     l-a  iertat  nici  pe  Poenar   sigurarea  la  traversarea
       diferite  categorii  de  oa­  cei  aflaţi  sub  influenţa                                         Ovidiu,  de  34  ani,  din   străzii  vă  garantează  o
       meni  reiese  că  majorita­  alcoolului  sau  in  stare  de                                       Luncoiu  de  Jos,  miner,   deplasare  în  siguranţă  pe
                                                                                                                                 arterele  de  circulaţie.
       tea  cunosc  regulile  de   ebrietate... nici atit.                                               care  nu  s-a  asigurat  la
       circulaţie  care-i  privesc   Concluzia  este  că foarte                                          trecerea  drumului  şi  a   POLITIA  RUTIERA
       şi  pericolul  la  care  se   mulţi  trecători  nu  OU,  re­  Poliţia  rutieră  a  municipiului  Deva  la  datorie.  fost  accidentat  de'  un   A  JUDEŢULUI
       expun.  în  cazul  nerespac-  prezentarea  exactă  a  pe­                  Foto  PA VEL  LAZA     autobuz.                     HUNEDOARA
   1   2   3   4