Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_376
P. 2

~ > q .    t                                                                                                                    C U V ÎN TU L  USER   NR


                                                                                  Domnul
                                                                                                  Vasile
                                                                                           Rădac
                 Mai  multă  înţelegere                                         din  satul   Vaidei  (Rofnos)
                                                                                este  abonat  al  „Cuvântului   ANCHETA
                                                                                liber"  de  multă  vreme.  In
                                                                                ultimele  două  luni  însă
         şi  sprijin pentru  handicapaţi                                        nu-1  primeşte  cu  regulari­  MARIAIKGE          mai   wmi
                                                                                tate  In  aprilie,  spre  exem­
                                                                                plu,  n-a  prim it   decît  14
      în  calitate  de  conducător   adecvat   acestei  activităţi   Ce  vor  face  aceşti  oameni,
    al  secţiunii  de  tineret  din   întrucît  cel  solicitat  (situat   dacă  noi  ceilalţi  cu  care   „DE  CE NU  PRIMESC   (Urmare  din  pag.  I)  ’  a  fi  asistata  Casei  Cruştie.
    cadrai  filialei  judeţene   a  în  spatele  Palatului  Cultu­  soarta  a  fost  mai  generoa­  j  ZIARUL?"                   Cea  care  poarta  răspunde­
    Asociaţiei  -  handicapaţilor,   rii  Deva)  va  primi  destina­  să  nu-i  privim  cu  întele- ,    tenţi ?  !  în  orice  caz,   în   rea  administrativă.,  Şi  ,sin­
    Marius  Boldoi-  ara  destule   ţia  de  altădată,   deci  va   gere ?   Dacă  nu-i  ajutăm  :       catalogul  clasei  a  X-a  B   gura  care-poate  emite  lip-
    probleme.  Una  e  deosebit   redeveni  popicărie.  să  ducă  o  viaţă  demnă ?   ziare1  iar  în  cursul,  acestei   nu  este  prinsă   nici'  după   tarîrea  de  externare.   Or,
    de  spinoasă,  în  condiţiile   Fireşte  că  toate  solicită­  Pentru  că,  lucru  rem arca­  luni,  pînă  în  ziua  de  '23,*   intervenţia  directorului  la   de  aici  nu  s-a  primit  nici
    în  care  toată  lumea  cere   rile  d e. spaţii  trebuie  rezol­  bil,   în  timp  ce  persoane   a  prim it  7  ziare.  „Ce  se  în-  ‘   secretariat.  Pedagogele  nu-i   m ăcar  o  sesizare,  verbală.
    spaţii,  iar  acestea  ’nu-s  de   vate  pentru  că  ele  se  jus­  tefere  se  ocupă  de  bişniţă   tîmplă  că  eu  plătesc  abo­  sesizează  prezenţa  nefiresc   Detaliile  legislative  .  ic  am
    gumă  să  se  poată  întinde,   tifică  într-un  fel  sau  altul.   sau  de  alte  lucruri  nu  prea   namentul,   dar  de „ pritait   de  îndelungată  în  cameră,   prim it   de  la  auto si'-  '.ea
     îm preună  cu  vîrstnicii  din   Dar  credem  că  unei  ase­  curate,  aceşti  oameni  do-,  nu-1  primesc   deeît  une-  îndelungată  şi  la  ore  ne­  tutelară'  Hunedoara,  Cate  a
    cadrul' asociaţiei,  secţiunea   menea,  activităţi  ar , trebui,   resc  să  cîştige  cinstit   un   ori ?"'  —  se  întreabă  citi­  potrivite,  Cînd  celelalte  sînt   preluat  în  evidenţa  ::   ,şi  XC
    de  tineret  doreşte  realiza­  să  i  se  acorde  prioritate,   ban,  să  nu  trăiască' din  mi­  torul  nostru.  întrebare Ha   la  cprsuri.  Oare  chiar  ta­  cazul  Măriei.   Deşi,
    rea  unei  compactorii-legă-   pentru  că  oamenii  cu  pro­  la  altora.  Iar  pentru  acest   care  sperăm  să  primească   lente  de  detectiv  sînt  ne­  tăm,  competenţa  este   O-  1(
     torii-  în  care   să  lucreze   bleme  nu  numai  că  nu  sînt   lucru   merită  nu  numai   un  răspuns  operativ  şi  e-   cesare  pentru  a  sesiza   o  răştiei !  Conform  uni" in­
    persoane  cu  probleme  (ter­  . e..gajaţi  de  către   agenţii   consideraţia  noastră,  dar  şi   ficient  din  partea  Oficiului   stare  anormală  ce . trenea­  formaţii  de  ultimă orfi.  Ha­
     menul  de  handicapaţi  ni  se   economici,  dar  sînt  şi  prin­  un  sprijin  efectiv.  poştal,  a  celor  care  distri­  ză  luni  de  zile ?!  Să  se  fi   ria  a  fost  angajată   lfi  Pa­  1(
    pare  dur  şi  nedrept  pen­  tre  primii  pe  care  aceştia                buie  presa  şi  care  răspund   înconjurat  fata  de  o  mis­  brica  de  încălţăm inte.
     tru  aceşti  oameni).  Au  în   îi  concediază.  Şi  atunci... ?  ViORiCA  ROMAN  de  această  activitate.  terioasă  aură   ce  o  făcea   Pe  Marfa,  eroina  povesti­
    acest  sens  asigurări   din                                                                         invizibilă ?!  Sau  aura  era   rii,  am  cunoscut-o  la  can­
     partea  Fundaţiei  de  tiner                                                                        a  celorlalţi  şi  se  chema  ne­  tina  liceului.   Poarta  un   11
     reţ  care  s-a  angajat   să-i                                                                      păsare ? 1               modern  trening  mov   —
     sprijine  financiar   pentru                                                                          PUNCTUL  CULMINANT.    prim it  de  la  Oră.ştie   şi
     cumoărarea  utilajelor.   E-          Intre  dispensar  şi  bani. . .                               In  urma  unor  certuri,  una   este  ceea  ce  se  chea.  •  ,o
     xistă  şi  o • ofertă  pentru  a-                                                                   dintre  colegele  de  cameră,   fată  frumuşică  foc".  O  în­  12
     ceste  utilaje.  Ceea  ce  lip­                                                                     crescută  şi  ea  tot  la  Orăş-   treb  cum  îşi  omora  timpul
     seşte  deci  este  spaţiul   în   (Urmare  clin  pag,  1)  recţia  Sanitară  şi  alţi  fac­  faţă  de  m ajoritate  invocă   tie,  o  decOhspiră  pe   Ma­  pe  care  ar  fi  trebuii:  să-l   11
     care  mica   unitate   să-şi                      tori, interesaţi  sînt,  în  prin­  chestiuni  lipsite  de  impor­  rfa.   Pedagoga  Cocrean  îi   petreacă  la  şcoală.   Tri vo­
     desfăşoare  activitatea.                          cipiu,  de  acord  să  fie  apli­  tanţă,  cum  ar  fi  şi  aceea   comunică  directorului  Băr-   tam.  Mai  mergeam  ca.  Mia   13
      Cum  dem ersurile  pentru                        cată  o   asemenea  soluţie,1   că  noua  clădire  are  şi  etaj,   bulescu.  (o  colegă  —  n.r.)  la  fabri­
     obţinerea   spaţiului   ş-au   dicamcntclor  necesare   şi   vizind,  în  esenţă,  opţiunea   iar  pacienţilor   le-ar   fi,   DEZNODAm ÎNT.   Fata  că.  Am  fost  o  săptăRiîsă  Ia   ie
     împotmolit,   Marius.  a  ve­  poate  a  lemnelor  de  foc,   şi  interesul  major  al  obştii   vezi  doamne,  greu  să  urce   este  am eninţată  cu  exma­  Vulcan  (cu  6  altă  colegă
     nit  iar  la  ziar.  Ne-am  adre­  ar  fi  bine  ca  dispensarul   din  Gurasada.  Pe  cînd  cei   scările (!).  tricularea.  Disperată,   bate   —  nai.).  Vacanţa  de  iarnă
     sat  Prefecturii  pentru   a   să  se  mute  în  noua  clădi­  ce  ar  dori  licitarea,  sediu­  Punînd  în  cumpănă  ar­  la  uşa  unei  cunoştinţe  din   am  petrccut-o  la  Oră-tio.  v,
     află  ce  şan-;;'  există  în  ob­  re,  urmînd  ca  cheltuielile   lui  nu-şi  văd   decît  nişte   gumentele   pro  şi  contra,   Deva.  Şi  dacă  pînă  în  ă-   Subscriem  la  opinia  d-lu'i
     ţinerea  spaţiului.   Domnul   de  am enajare  aferente  să   interese  minore  personale,   parcă  este  mai  înţelept  şi   cest  moment  statutul   de   director :   a  fost  un  con­
     Alexandru  Pop,  subprefect,   fie  suportate   de  parohie,   acelea  de  a-şi  mai.  însuşi   mai  raţional  ca,  în  loc  de   clandestinitate  al  Măriei  a   curs  de  îm prejurări  !   S-   ii
     cunoştea  situaţia.  A  subli­  care  va  prelua  apoi  actua­  nişte  bani  rezultaţi  din  vîn-   bani,  comuna  să  beneficie­  stat  sub  semnul  sălbaticei   xistă  însă  un  adevăr  pe
     niat  că  personal  are  inten­  lul  dispensar.  zare.  Pentru  ca  unii  din  ei   ze  de  un  nou   dispensar   omerta   (legea  mafiotă  a   rare  ne  vedem  siliţi   a-1  ii
     ţia  sa  identifice  un  spaţiu  Prefectura  judeţului,  Di­  să-şi  „motiveze"   opoziţia  uman.   tăcerii)  şe  trece  acum   în   recunoaşte  tranşant  1 şi  fă- ■
                                                                                                         cealaltă  extremă.   Prin  a   ră  menajamente-.  Peste  l.pa-
                                                                                 .V O T A W .W a W i.V A V  cere  sprijinul  poliţiei,   al   te  s-a  întins  aripa  largă  a
                                                                                                         autorităţii  tutelare   de  pe   nepăsării.  P.edagogi-suDra-
                                                                                    ~  VIŢELUL,          lingă  Prim ăria  Hunedoara,  veghetori,  .  profesor-diri rin -.
                                                        Unitatea’  .se  ştie,
                                                                         face
          Nevoia  (le  imitate                         puterea,   iar  puterea  se •                     'al Câsei 'de  Fete;; Orâştie.  te, director  al Casei  de : Fete  15
                                                       reflectă  benefic  in  munca 1   MAGNETOFONUL     Prin a s e   caiuta . m ama,  ce  'Or,fistic ! AltTe1  cum  se : ex-
                                                       şi  Piaţa  societăţii,  ale  fie­  ŞI  RADIOUL    locuioşte in Hunedoara  şi  ’ pircă  neţnmsitricularek  \itruii:-
         (Urmare  din  pag  I)  răm.  s-o  slujim,  nu  inte­  cărui  membru  al  său.  Cu               cai*e  refliză  să  o  primească.  . elev   În;.':cată;To  n a r ■ ne--
                               resele- individuale,  egoiste,   Otit  mai  mult  intr-o  so­             Fir•esc f '; Da că  .n-a .accep-  cuiîoăşţejrea' si,ţuaitief" sc•ala-
                                                                                                                                  re la  si"ir şiC de trime st m
                               de  a  accede  la  fotolii  şi   cietate  ca  a  noastră,  şu-  j   La  l.uncoiu  de  Jos  tră­  tşt -O  de mic•ă,  de ce  s-ar
       să  caute,  să  găsească   şi   la  putere  cu  orice  preţ.  bredă,  în  formare-;  la  e-   iesc  oameni  blînzi  şi.  har­  îin povara  acum  cu o  d o m -’ de către cei ce . poartă' încă
       să  adopte  măsuri  conju­  .  Nevoia  de  unitate   şi   dificiul.  căreia  t-ehuie  să   nici,   omepoşi  şi  cinstiţi..  nisoară ? 1  M  13 ani,  să  ras puade*rea ci- st ‘.iior lor ?.
       gata.  perseverente,  pentru   acţiune  comuna  şe  resim­  punem  umărul,  cu  .toţii,   Dar  cum  pădure  fără  us­  te descU:rci  singură. ■ r î i  Cu atât mă:  millt  (U cit
       binele  şl  progresul  naţiu­  te  extrem  de lacăt  în  în­  mi  s-o  'pârtegfitH;  hu  s-0   cături  ţiu  exista...  Q  ase­  spiiile; „iliari:n imdasa"  .  M?triă  nu  pr>7>n nov■ase ?.’'Dă-
       nii  —  şe  ceartă  cam  des .   treprinderi   şi  instituţii,   şubrezim  şi  mai  mult.   ,  menea...  uscătură  este  Va­  măl. ..Şu spre. a  o.,.pionvinge,  că banii nec «iri întraţ
       şi  cam  violent,  îşi,  neagă   unde  unii  muncesc,   iar              sile  Dud.  Unde  credeţi  că   îi trage şi-o bătaie.  rit ei —’$1, h<ir Domnili iui.
                                                                    diplomaţi,
                                                         Specialişti,
       unii.  altora  părerile, şi  ob-i   alţii  şe  fac  că  muncesc,   întreprinzători,  oameni"de ]   l-a  duş  capul  într-una  din   Sîntem  prinşi  şi  noi   în   reprezintă  o  suină  frumu­
       servaţiile  critice,   acuză   unde  unii  lideri  sindicali   bună  credinţă  ce  ne  vizi-  .   nopţi ie  trecute ?  La  graj­  caruselul  întîmplării.  Soli­  şică  —  ar  fi  fost  daţi  din
                                                                                                                                                   dezinte­
                                                                                                                                  buzunarul  cuiva,
       preşedinţia  şi  .  guvernul   gin dese  doar  la  drepturi   tează  ţara  ne  avertizează j   dul  lui  taică-său.  A  dezle­  cităm  şi  obţinem  informa­
      . (şi.  nu-i  nici  un  rău   în   şi  privilegii,  urmărindu-le          gat  un  viţel  de  la  iesle  şi   ţii  pertinente.  Conducerea   resul  ar  fi  fost,  dare,   la
       asta,  cinci  o  fac  cu  decen­  cel   mai  adesea  brutal,   aproape  la  unison  asupra  ,   pe  aici  ţi-e  drumul.  într-o   şcolii   mărturiseşte :   Nu   fel  de;  profund?!  ■Retorică
       ţă  şi  obiectivitate  —  n.n.;.   prin  demonstraţii  şi  gre­  necesităţii  de  unitate,  de j   altă  seară,  după  ce  s-a  o-   ştim  cine-i   vinovat.  Exis­  întrebare  !..Marfa  este  crea- .
       insă . nu  aduc  idei-  şi  so­  ve,  în  loc  să  le  revendi-,   contopire   q   eforturilor ,   menit  peste  măsură  la  Ha­  tă  un  concurs  de  îm preju­  toarea  neplăcutei  situaţii  pe
                                                                                                                                                  Cei  de
                                                                                                                                  care  o  parcurge.
       luţii  viabile,   care  să  se   ce  în  baza   rezultatelor   într-unul., singur,  puternic, j   nul ' „Cerbul”,  s-a  oprit  la   rări !   A  fost  am eninţată
       constituie  în  cărămizi  du­  obţinute  în  muncă,  după   prin  care   să  învingem  ;   Dispensarul  medical   din   cu  :  exm atricularea   doar   lingă  ea  îşi  au  însă  partea
                                                                                                                                  lor  de  contribuţie.  Şi.  fără
                                                                                Vălişoara.
                                                                                          înnoptase  de-a
       rabile  la  edificiul  liber­  cum  nevoia  de  unitate  se   greutăţile,  să  ne  apropiem  i   binelea  şi'  dacă  a- văzut  că   pentru  a  fi  speriată.  Con­  să  ne  silim  a  fi  pesimişti,
                                                                                                         tinuă. a  răminc  în  internat.
       tăţii  si  democraţiei cin  ţa­  impune  mai  mult  ca  ori-   tot  mai  mulţi  prieteni,  „ă |   e  .închis,  1-a  deschis  dum­  Spre  a  şi  ocupa  timpul,  a-   gîndim  :   Scăpaţi  de  sub
       ra  noastră-.  Pentru  că  o   cînd  si  în  rîndul  minori­  asigurăm   credibilitate i   nealui.  Nu  cu  cheile  L-a   jută  la. cantină.  Facem  act   teroarea  obligativităţii  de
       ţară  avem  toţi  cei  care   tăţilor   cu  care  convie­  României  peste  hotare..  spart.  A  luat  un  magneto­  de  filantropie   pentru  un   a  crea  o  naţiune  de  baca­
       trăim  azi  în  România  şi   ţuim.  ca  şi  între  slujito­  Numai  uniţi   vom  iz- j   fon  şi  u n ,ap arat  de  radio.   copil  care  n-ar  ,  merita !   laureaţi,  într-atît  de  nepă­
       pe  care  trebuie  s-o  apă­  rii  credinţei.   bindi.                   Dar  pe  cînd  să  pună  mu­  N R,  -   Ni  se  pare  impro­  sători  să  fi  devenit  das­
                                                                                zica  a  pus  cine  trebuia  mi­  priu  spus.  filantropie.  Ţi-   călii ?  !  Răspunsul  e  unul
                                                                                na  pe  el.  (Gh.  1. N.).  nlnd  cdnt  că  fata  continuă  singur :  nu,  categoric  nu 1  ,
                         v p t f v l a f                    O  uşoară  rumeneală  i  se  urcă  în  o b raji:  , '  — .Da,  bineînţeles.  Kaleeky  răspunse  prompt,  dar
                                                            —  Trageţi  în  vînt,  domnule,  şi  contaţi  pe  întîrn-   pe  urm ă  se  opri,  brusc.;.  Ce  tot  aveţi  cu  Faltys ?  Nu
                                                         plare,  nu-mi  place.                             cumva  credeţi  că  s-a... ?                ;
                                m             1             —  Nu  vă  grăbiţi  cu  aprecierile,   replică  rece   Frantisek  înclină,  puţin  nesigur,  capul.
                                                         Frantisek,  spuneţi-mi,  cine  s-a  gîndit  de  fapt la  foto­  —  Spuneaţi  că  l-aţi  cunoscut  bine,  aşa  că  tro
                                                         liul  dumneavoastră,  cuiva  i-a  venit  acest  gînd...  a   bule  să  ştiţi  dacă  se  gîndea  adesea  la  moarte  -,t
                 30.  TRASUL  ÎN  VÎNT                   fSeBt  cineva  propunerea  asta?                  vorbea  despre  ea.             '  ■■   •••  o  •
                                                            Kaleeky  înălţă  tăcut  din  umeri.               Kaleeky îşi  manifesta  însă  vehement  dezacordul
         Frantisek  avea  în  privinţa  aceasta  o  părere  pu­  —  Dum neavoastră?               .   .       —  Astea-s  prostii  !  Nu  ştiu  cine  v-a  băgat  în  can.
      ţin  diferită,  dar  nu  vru  să  discute  în  contradictoriu   —  Nu.                               ideea  asta  greşită,  dar  Jan  n-ar  fi  făcut  nicioda. ă
      şi  continuă :            .                           —  Nu  cumva...  chiar  Faltys ?               aşa  ceva.  Să  vorbească  despre  moarte,  asta  da,  eh:
         ■—  Cine  a  venit  cu  îdeea  de  a . se .aduce  un  aii   —  Nu  ştiu...  piă  îndoiesc  că  am   mai  putea-  afla   n-a  fost  decît  un  joc...  un  fel  de  igienă  sufletească
      fotoliu  de  la  dumneavoastră ?                   acum.                                             dacă  mă  înţelegeţi,' îşi  juca  lui  ihsuşi  o  comedii
         Era  o  întrebare  periculoasă-  Kaleeky  o  ştia  la   Frantisek  nu  voia  să  renunţe: Suda  l-ar  fi  sfătuit   Omul  însă  nu  trebuie  judecat  după  ceea  ce  spun
      fel  de  bine  ca  Frantisek  şi  de  aceea  răspunse,  cu   şi  el.  probabil,  să  se  dea  bătut.  Dar. era  de  ajuns  ea   ci  după  ceea  ce  face.  după  modul  în  care  trăic ‘
      foarte  m ultă  prudenţă :                         din fiecare o mie  de  întrebări  să  clarifice  )  -ăear  două   Âsta-i  şi  punctul  de  vedere  a l  marxiştilor...
         —  Nu  ştiu...  iniţial  am  propus  eu  totul  altceva,  său trei amănunte, chiar şi detalii aparent nesemnifioa'.   îl  spusese  ca  pe  cel  mai .convingător  argument.
      cum  ştiţi  probabil şi  dumneavoastră,  un  fotoliu  vechi,   tlve :  urm ătoarele  întrebări  au  după  aceea  un  curs   Avea.  după  cum  se  pare,  o  idee  destul  de  vulgară
      demodat,  capitonat.  La  repetiţia  generală  însă  s-a   şi  o  direcţie  mai .precise.  Frantisek  rămînea  cu  per­  despre  marxism.  Era  însă  inteligent,  se  vedea  din
                                                                                                           fiecare  vorbă  a  lui.  Se  comporta  şi  vorbea  cu  sigu­
      constatat  că  e  stricat...  aşa  că  ne-am  aflat  în  fata   severenţă  la  probiema  scaunului  fatal-'  încereînd  să
      unei . probleme :  unde  să  găsim  repede  alt  fotoliu.  în    descopere  cine  l-a  propus  pentru  decorul  respectivei   ranţa  oamenilor  care  au  succes.
                                                                                                              Lui  Frantisek  îi  trecu  prin  minte  că  n-ar  strica
      Ultima  clipă..                     ;              piese.                                            dacă  s-ar  cerceta  toate  ieşirile  sale  din  ţară,   mai
         —  Nu  s-ar  fi  găsit  în  toată  televiziunea  un  altul  ' —  Pentru  ea  cineva  să  fi  venit  cu  propunerea
                                                                                                           ales, cele  din  urmă,  dacă  nu  au  cumva  vreo  legătură
      de  rezervă ?   .w.                               âceasţa.  trebuia  să  cunoască  mobilierul  din  locuinţa   cu  moartea  lui  Faltys.
         —  Ba  da,  bineînţeles.  Sigur  că  s-ar  fi  găsit  cel   dumneavoastră..;                         —  Cine  lua  parte  la  consfătuirile  din  casa  dum­
      puţin  douăzeci  şi  cinci,  dar...                   Kaleeky  mişcă  din  nou  mina,  cu  un  gest  ce  voia   neavoastră ?
       ‘  Frantisek  aştepta  răbdător  ca  arhitectul  să-şi  în­  să  exprime  îndoială.                    —  Uneori  toată  echipa.
      cheie  fraza.                                         —  Unele  şedinţe  de  lucru  se  ţineau  la  mine.  Am   —  Cine  venea  cel  mai  des?
         —  ...nici  unul  nu  ar  fi  fost  potrivit.  o  locuinţă  destul  de  spaţioasă  am  pus-o  la  punct
         —  Potrivit  pentru  ce ?                      vreme  de  doisprezece  ani.  e  pasiunea  mea  şi  totoda­                        (Va  urma)
         Kaleeky  răspunse  puţin  irita t:.            tă  reclama  muncii  mele  de  arhitect  decorator.
         —  Pentru  emisiune,  la  dracu...  şi  pentru  inten­  —  A  participat  la  vreuna  din  aceste  şedinţe  şi
      ţiile  artistice  ale  regizorului.               Faltys ?                                                Romas   publicat  ta  Editura  „Univers*  —  757?
   1   2   3   4