Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_376
P. 3
:'V r.
I M A I 1991 Poţî 3
B E R E A D E H A Ţ E G
ÎNTREPRINDEREA DE BERE
H A Ţ E G
iKTflE
„HABER" S;A.
® & e m ® » m « :<r, w
®
SORTIMENTE DE BUNĂ CALITATE 9 PBGFESIONAÎ - "\î
9
Pe fluxul tehnologic
9 al Fabricii de berc din
Fabrica de bere Haţeg fiinţează 'de 33 ani. A » Haţeg lucrează mulţi,
: fost pusă în funcţijme în 1978. In aceasta perioadă 9 oameni destoinici, cu
a avut în fabricaţie nu mai puţin de şapte sorti • un înalt profesiona
mente de bere : „Sarrnis", „Retezat!*, „Ursul bruţi", S lism. Unul dintre a-
„Haţegana", „Rîu Mare", „Zănoaga" şi „Bucura". 8 ceştia este maistrul
in prezent producţia a fost stabilită la ultimele 9 tehnolog Ioan Butu-
trei sortimente, care s-au dovedit cele mai reuşite. 8 roaie, a cărui viată
Dovada V Locurile de frunte obţinute la concursu 9 este strîns legată de
rile din ţară la care berea de Haţeg a participat şi 9 fabricarea berii. Mese
solicitările tot mai mari din partea cumpărătorilor. 9 ria a: învăţat-o lupă
Pe lingă firmele comerciale din judeţul Hune 3» din 1959, lucrind în
doara, cărora li se livrează aproape 70 la sută din 9 vestitele fabrici de be
producţia totală a „HABER“ S.A. Haţeg, se mai . . 8 re de la Azuria, Cr •
aprovizionează cu bere de aici şi unele unităţi din ta-Bucuresti si Piteşti.
judeţele Alba şi Caras Severin, dar, periodic, şi din a Din 1977 este la ha
alte judeţe, cu care berarii din Haţeg au relaţii de ţeg. C ini am -H
aprovizionare cu diferite .materiale. s aici, erau atu ia ■ . ri,
9
De altfel, „HABER" S.A. 1 Haţeg primeşte o se 9 că ci. ie va, un rac • ■ii
rie de materii prime, îndeosebi orz, din judeţele Hu ;® lor, venin ! să vadă Sa-
nedoara, Alba, Sibiu, Timiş, Mehedinţi şi, la rîndul lirica, ne-a înir ■'
său, în cadrul raporturilor da colaborare, livrează 9 „Voi cu ei vrp ,ă
malţ ia Tg. Jiu, Sibiu, Ciclova, -Bucureşti. 9 produceţi bere?". „Oar,
ca orice meserie, .şi a
9 noastră ss învaţă in
■ .* -• jr ' J „..o .• . .. jU S F & S f S JSS7 JT j f 8 timp, experienţa spii-
nîii'lu-şi acum, din
ţ.Ş \tW A W .V ,’ W M W A 7 .T O W M W A W m V W W .W ,* *.* * ~ ” .«.*'.*• VW*.»* B plin, ciivîritul. ' Priviţi
St
. „HABER" — j 8 ■ la Ziniicaţ Erbş, Traian
Avramesc, Giga Şkefă-
LA STBASBOUEG î O BERE MULT APRECIATĂ ® născu, T. Fleşeriu —
operatori la tabloul dc
Urmare a unor vizi- * S
te efectuate de delega• J DE CONSUMATORI: comandă, de a căror is
im
cusinţă depinde
ţii din Franţa în . ju- I © portantul■ proces teh
deîul nostru şi de de- ' 9
legaţii hunedorane în } 9 nologic: da fabrfeare a
vii
berii şi la mulţi
Franţa, s-au- rostit mi- ■ 3
vinte frumoase şi de- s s» colegi dc-ai noştri,
re cunosc: bine ic! ele
spre berea d i Haţeg. J 3 aer,tei mc-crii". J ' di
Aceasta a făcui ca o- i 9 re. se. cunoaşte o :. •
ficialiţătile oraşului '• '» bturî?" — tvt'-cd'ţei
Strasbourg să invite ia , 9 no1. „După culoarea ei
cea de a doua bienală} 9 galban-aurie si n
9
europeană din acest • rdl. c, compactă". /.' >
, O-'QŞ — expo- | ?
re este cea roii L
zii; - -- oia urs de bere 3 'berc.?".' .Aceea
— A reprezentant) 5 3 f;i dă redă .-. b-i
firmei \‘jlABBH" S.A * 3 pc a doua !".
9
Haţeg i
— ii xnim eniol s-o ■*& *4 ■■i Vi ** v- w ^ •
petrecut in luna apri- '
lie ffl.c., unde au fost •
prezente 33 de firme PREŢUI,
din 15 ţări europene :
-D E 'L îĂ 'k A S E A '
şi pentru prima dată
două din România — 1 - -Mi EEB-II ■
de la Haţeg şi. Arad - Sinîem adesea în
— ne spune doamna trebaţi, telefonic sau în
Aurelia Istrătesca, in scris, de ce este atît de
giner şef al unităţii scumpo berea de Haţeg.
haţegane. Am întrebat şi noi a
— Ce sufragii au în fabrică şi iată ce ni ; a
trunit prezenţa dum răspuns.
neavoastră şi berea de - Noi credem câ r -o
Haţeg la acest presti livram prea scump, a-
gios concurs? vînd în vedere creş-e-
— Fără falsă modes rea preţurilor la toate
tie — dintre cele mai materiile prime care in-
bune. Prezentarea stan itră în componenţa berii
dului nostru, ca şi ca - apreciază doamna :e-
litatea berii expuse s w m w m w z a w.v.wzAv.v.'.w. v,vv.w a w.vz,w. , .v ,v r / .\ w . .Yr, .v.v,v.v.v.v.\-,v.v,Y,'.v, contabi
reza
Milea,
s-au bucurat de fru la şefă a „HABER" S.A.
moase : aprecieri din -Haţeg. Cele .trei sorti
partea expozanţilor, mente pe care le c-o-
publicului şi a presei, - Se lucrează cu pasiune - De exemplu, pe patru toate cerinţele. De altfel, cl ■ ducem acum pieacă clin
nu. mai puţin de 12 Convorbire cu d). inginer şi dăruire, cu înţelegere şi luni din acest an, ce bene ine fcece prin oraşul nosru fabrică la urmăfoareie
IONE1 IŞFÂN,
firme din Franţa, An directorul întreprinderii satisfacţia datoriei împlinite. ficiu a obţinut „HABER" S.A. observă zilnic zeci de ma preţuri (sticla de jumă
glia, Belgia, Olanda, - N-aţi dat oameni afară ? Haţeg ? şini mari aşteptînd la poarta tate) .- „Rîu Mare" - -9
Italia şihGermama ex- - întreaga conducere a - Nici unul. Mai mult, sa - Un profit net de 42,2 fabricii să încarce mult cău lei; „Zănoaga" - 11
primindu-şi. dorinţa de fabricii de pînă la Revoluţia lariile, liberalizate, sînt la milioane iei, la producţii lu- tata bere de Haţeg. lei; „Bucura" - 12,50
a importa bere de la din decembrie 1989 este în - înseamnă că este şi bu lei. Dacă, în comerţ,
noi, de la Haţeg. Ur continuare în funcţii. Nu v-au nă... preţurile sînt mult mai
mează să ne mai întîl- recuzat oamenii, domnule di OAMENII MUNCESC, IAU SALARII BUNE,' - Noi zicem .cp da. .Am mari, diferenţele apatţin )
nim, să mai discutăm,-. rector ? mai umblat şi noi prin ţara, lucrătorilor de acolo.
Poate iese ceva. - Nu. Noi am lucrat bine, SIMT MULŢUMIŢI prirv lyme şi. am; văzut. Dar. - Sînt preţuri stabile,
— Alte colaborări nu am produs bere multă şi aprecierea s-o facă, cel mai liberalizate? ,,
aţi mai stabilit ? bună şi pînâ atunci. Oamenii bine, consumatorii. - Nu. Noi n-am a-
— Ba da. Ni s-au o- îşi făceau şi înainte dato - Şi dacă este aşa de bu doptar încă etapa a 11-a
ferit linii de îmbute- ria. Numai că munca lor, un nivel destul de înalt, în nare de 40-42 000 hectolitri nă şi atît de iwh solicitată, de majorare a costuri
liere moderne, de ma de şase şi chiar şapte zile baza muncii depuse, în cinci de bere. ' nu vă gîndiţi să dezvoltaţi lor produselor. O vom
re capacitate, din Fran pe săptămînă, nu era retri zile săptămînal, şi a rezul - -Este mult, este puţin ? capacitatea do producţie ? face de ia 1 iunie cuc.
ţa, Anglia, Belgia, O- buită în mod corespunzător. tatelor obţinute. - Este aproape la taoa- - Ba da. Avem în perspec - Ccire vor fi creşte
landa. Să vedem cum Duceam acasă bani puţini, - Mai lucraţi după sarcini citatea noastră de 500 000 tivă nu prea îndeoărtată a- rile ?
ne vom descurca. Ori iar toate celelalte condiţii de plan ? hectolitri pe an. ducerea unei linii de îmbu- - in jur de 2 lei de
cum, perspectivele, pro se cunosc. — Nu, dar ne stabilim noi - Deci, aceasta ar fi pro-, teliere din Franţa sau din Sticlă la fiecare sorti
misiunile sînt încura - Şi acum nişte niveluri posibile, nu ducţia şi oferta. Dar cere Anglia. Să vedem cum vom ment. .’
jatoare. Dar cîştigul - Acum, la noi, este chiar mici, pe care însă le rea? ''V'-'.Ţi procura valuta sau ce măr - Înseamnă că şi co
trebuie să fie reciproc mult mai bine. depăşim lună de luna, tn - Dacă am avea de cinci furi în contrapartidă vom merţul le va majora ?
avantajos. Aşa că... - In ce sens ? condiţii de eficienţă sporită. ori pe atlt n-am satisface putea exporta. . - Nu ştim. ProbabiR.
« ra s s » -----------------------
P U B L IC ITA T E - P U B L IC IT A T E •• P U B L IC IT A T E •• PUBLICITATE-
