Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_378
P. 1
• E limpede acum că suc• CONTRAPUNCT dispensabila dccît regi
1 IUNIE 1 9 din m ult invocata peri- cietate liberă şi democra «
murilor totalitare. O so
cesul reformei şi ieşirea
•
«
oadă de tranziţie depind
........... ■ - i • într-o măsură decisivă de Putere şi autoritate tică insă nu de putere a-
• • schimbarea rne ntalităţi. re nevoie, ci de autorita
te. Pentru a se menţine,
Nostalgia copilăriei • • cenii am fost îndoctrinaţi ta n-ai acceptat niciodată jusculă! — ca pe Un dat puterea recurge lă forţă, «
şi, în ultimă instanţă, la C
indispensabil, ca pa o fa
* Revenim mereu cu gîndul !a anii copilăriei, la anii • cu o unică ideologie ca- totalitarismul, nu e uşor talitate în absenţa căreia teroare ; autoritatea n-are «
să abandonezi o mentali
sa pretindea deţină•
re
cînd dealurile erau munţi, văile-prăpasfii adinei, drumu- • 9 toare a tuturor soluţiilor tate configurată în regim, viaţa unei societăţi ar e- nevoie dccît de prestigiu «
şi respect. Puterea se în
rile—infinite. Anii „grozăviilor" şi ai tuturor lucrurilor re • ce • duc la cea mai bună totalitar, pentru a 0 în şua în anarhie. A m răs temeiază pe constrîngere
alizabile, chiar şi numai în vis. Nostalgia acestor, ani ne locui de la un an la al turnat totalitarismul prin- şi muncă necondiţionată;
însoţeşte întruna oferindu-ne clipe de neuitat. ® dintre lumile posibile, V- tul cu un mod de gîndt- tr-o superbă şt tragică autoritatea mizează pe
De ce maturul revine, nu de puţine ori, la starea • nil de la început, alţii pe re nou, deschis, tolerant, Revoluţie, dar continuăm
conlucrare şi liberă ini
copilăriei ? Pentru a evada dîntr-un univers al grijilor, • parcurs, ne-am convins comprehensiv şi inventiv. încă şi azi să ne conser ţiativă. Puterea îşi îngă «
uneori .al imposibilului, pentru a sparge nişte bariere • că totul n-a fost de cit o Procesul e de durată, poa văm aceleaşi puncte de duie să practice abuzul «
ucigătoare. Uneori, pentru a atinge, eternitatea, a depă • sinistră utopie, întemeiată te chiar da durata unor vedere asupra puterii. Nu pe carc-l instituţionalizca-
şi monotonia vieţii care devine Obsedantă, sau pur şi ? pe o putere pervertită în generaţii, şi presupune, o sîntem (cu toţii) victim e ză prin regulam ent: au
simplu pentru a trăi neprevăzutul aventurii fără mar • teroare făţişă sau dlslmu- dată cu voinţa de a-l par le unei nostalgii, ci ale
toritatea nu depăşeşte ti-
gini, ce numai în imaginaţia copilului se poate naşte. 9 lată. Cu toate acestea, tn- curge, necesitatea m odifi unei convingeri adine şi zanţcle general acceptate
Marele Lucian Blaga, în copilăria sa cu fotul aparte, a 9 doetrinarea ne-a marcat cării radical-! a punctelor perfid înrădăcinate în pe care Ae consfinţeşte «
„pus la încercare şi cerul" - „Umblînd odată pe uliţă 9 profund modul de a gîn- de vedere asupra unei în timp, după care numai prin lega. Oamenii pute *
cui ochii in sus, am băgat de scamă că cerul venea tot 9 di, ceea ce e vizibil acum tregi game de concepte, puterea e în măsură să rii sînt „împuterniciţi" pa * .
cu mine. Zenitul se mişca din tec - ţinindu-se neîntrerupt 9 în dificultatea cu care ne noţiuni, practici, obiceiuri garanteze evoluţia coe criterii de slugărnicie Şi
deasupra mea ! Era o mare descoperire cu totul noua, 9 adaptăm la etica libertă- şi deprinderi Ne-am obiş rentă a unei societăţi. Fu « «
pe care mă simţeam obligat să a păstrez ca ini mare 9 ţii şt la imperativele u- nuit astfel, ie pildă, să roarea rezidă în confuzia RADU ClOBANU «
secret in cel mai ascuns ungher al inimii". 9 nei societăţi democratice. considerăm Puterea — pe dintre putere şi autorita «
Se afirmă, uneori, că vioţa este o copilărie continuă. § Chiar dacă în intimitatea care o şi scriem cu ma te. Căci puterea nu e in (Continuare în pag. 8 2-a)
Copilăria e de altfel _ vîrsţa sensibilităţii metafizice prin
excelenţă. Acelaşi Lucian Blagg menţiona în „Trei feţe"
din „Poemele. Luminii" ; „Copilul rîae": „înţelepciunea
şi iubirea mea e jocul I" jî adaugă: Ţînărul cîntă :
„Jocul şi-nţelepciunea mea-t iubirea !" Băfrînul tace :
„Iubirea şi jocul meu e-nţetepciunea !"
Dar nostalgia copilăriei rărnîne mereu aceeaşi, poate OBER
mai mare, mai profundă...
MINEI BODEA
ZIAR INDEPENDENT SIMBATA, 1 IUNIE 1991
ANUL HI, NR. 378 4 pagini — 3 lei
AL j u d e ţ u l u i HUNEDOARA DUMINICA, 2 IUNIE 199]
0 a
In data de 28 mai 1991, nale : 1. deturnare de fon 1991 a Prefecturii judeţu
am citit cu stupefacţie în duri ale statului prin de lui Hunedoara ? ■ In Parlam entul ţării
ziarul „Cuvîntul liber“ De turnare de proiecte ; 2. con Care este rolul prefectu n început, între altele, dez
va Decizia nr. 168/1991 a curenţă neloială. rii, al secţiei de sistemati baterea atît de aşteptatei
Prefecturii judeţului Hune La toate acestea asistă zare şi am enajării terito legi a sindicatelor. Poate,
doara, prin care se mani în mod conştiincios Prefec riului şi, în ultim ă instan prin acest im portant act
festă grija părintească fa tura judeţului Hunedoara, ţă, al I.S.C.C. ? Nu ar tre
normativ, se va pune or
ţă de neajutoratul Institut făcînd eforturi concrete bui ca toate aceste orga dine în relaţiile dintre sin»
de Proiectare Judeţean Hu (vezi Decizia 168/1991) în nisme să vegheze, prin con- dieate şi eond ureche uni
nedoara, lovindu-i sub cen promovarea monopolului şi petenţa angajaţilor lor, la
mai
tăţilor, se va trece
tură pe arhitecţii şi pro etalîndu-şi din plin inca cunoaşterea şi aplicarea co hotărît la redresarea stării
iectanţii privatizaţi. Pentru pacitatea de a înţelege me rectă a legilor, ia rezolva
că I.P.II. Deva, cu toate că canismele economiei de rea în mod egal a proble grave a economiei naţio
şl-a agăţat un S. A la de piaţă, în care investiţii pu melor tuturor agenţilor e- nale.
numire, proiectează ca în blice sau particulare tre conomici şi nu la favoriza
1989, neizbutind să gîri- buie supuse licitării tutu rea unor anum e situaţii ?:! H La Bucureşti s-a în
dească în spiritul economi ror agenţilor economici. Oare contribuţia bănească cheiat procesul generalului
ei de piaţă un proiect, să Este posibil ca unii a- a agenţilor economici nu Ncagoe Marin, fost şef al
vină în fntîmpinarea be- obligă angajaţii publici la Direcţiei a V-a din Minis
- neficiarilor cu proiecte de genţi economici organizaţi loialitate fală de aceştia ? terul de Interne. Instanţa
în activităţi în baza Legii
calitate şi la timp, făcînd Solicit prefecturii un răs l-a condamnat la 7 ani de
ca aceştia ori să piardă 31/1990 să fie în mod ar puns public, iar agenţilor închisoare, 5 ani de inter
finanţarea investiţiilor, ori b itrar subordonaţi concu economiei care consimt la dicţie a unor drepturi, şi
să-şi schimbe proiectantul, rentului I.P.II.-S.A., care cele scrise să telefoneze ta degradare militară,
o ri' să renunţe la proiect este şi el tot agent econo 956/28075 sau „DARCON"-
i nvestiţie m ic? După cum se stipu SRI-, Of. P.I. CP. 76 — H . Organizaţia Mondială
In plus, foarte multe lează limpede în Legea 31/ Deva. Vă mulţumesc că a Sănătăţii a declarat ziua
proiecte st! fost deturnate 1990, o societate cu râs- sîntem uniţi. de 31 mai „Zi mondială de
T A I N A • chiar PE de angajaţi sau £ sui ionată ' t. ită) Arhitect luptă împotriva fum atu
11 ndeie i te t .• - ' po <\
după fazele SA,
STE şl
a»
lui". Se apreciază că,
foşti angajaţi în funcţii de unei societăţi pe acţiuni. IOAN NICOIAE STANCU, nual, pe plan mondial, se
Copii, am să vă spun acum o taină s răspundere, realizind cel Atun care este • r tul preşedintele înrs -..'ic,.. A trei milioane
Eu cred că Făt-Frumos e tata, puţin două infracţiuni pe legal al Deciziei nr. 168/ „DARCON"-SRL Deva de decese datorate fuma
Cînd îşi încheie nasturii la haină tului. Aviz fumătorilor...
Apoi mă cheamă să-i îndrept cravata... pasionaţi.
Da, fcrtât meu mă ia rhrînd de mină. In ziarul ■ în capitala Albaniei,
Chiar dacă-i iarnă, chiar dacă e vară, la Tirana, se intensifică
Noî doi, de şapte ori pe săptămînă, UM4 PC demonstraţiile împofrivqfţu-
Ieşim să ne plimbăm seară de seară... de marţi :
ycrnului. ţVgtferii au intrat
Dar nu prea mult..; Pîna e cina gata. m c” , .1 c rînd
,i J.|-
insf. nt <1 emisia
Şi-acum, tind' ştiţi ci Păt-Prumos • tata, - Domnule doctor, vă place şl dumneavoastră lui prim-ministru.
roate vreunul dintre voi să spună şahul ?
Că mi-1 mămica Zîna mea cea Buna ? - Cîteodată, ca sâ-tni omor timpul. ■ Vineri s-a semnat la
- Păi... clienţi nu aveţi ? Lisabona — capitala Portu
IOAN EVU galiei — acordul de înce
GGQGG&&GGGGG G Q GGGG Ş tare a focului în Angola,
punîndu-sc astfel capăt răz
dia. Pe marginea comunicărilor goare noul orar al trenurilor, cişi a convinge asupra chemării boiului civil ce durează de
15 ani în această ţară. Sar
prezentate vor avea loc discuţii
care va fi valabil pînă la data
FLASH! şt se va redacta un raport final de 30 mai 1992. Despre noută lo r spre artă, vor susţine o su cina instaurării păcii şi
mă de spectacole în zo n ă : la
pregătirii alegerilor libere
ce va cuprinde concluziile schim-
ţile în noul mers al trenurilor,
jbului de experienţă. citiţi amănunte în ziarul „Cuvîn Ribiţa, Buccş, Blăjcni, Luncoi... iu Angola şi-a asumat-o
Toata sub steaua norocoasă a co
a SCHIMB DE EXPERIENŢA. . ă REVENDICĂRI, născute tu l liber" de marţi, 4 îuriie a.e. pilului, mai luminoasă ca oricind, Consiliul de Securitate al
In organizarea Prefecturii jude dintr-o . stare de lucruri • V A TR A ROM ANEASCĂ a- acum, în iunie ! Organizaţiei Naţiunilor li
ţului Hunedoara, astăzi şi mtine p r o f u n d nemutţumitoare, au nuntă organizarea . unei : confe • ÎNLESNIRE. In perioada se ni le.
va avea loc la Deva un schimb determinat seria de mitinguri rinţe judeţene — miercuri, 5 iu zonului estival în Staţiunea bal
de experienţă pe te m a : „Rolul, din piaţeta Centralei Minereu nie a.c., ora 17 — la . Casa de neoclimaterică Geoagiu-Băi func HI Conflictele din Etio
atribuţiile şi activitatea 'Biroului rilor Deva. Organizatori: anga Cultură Deva. Sînt aşteptaţi pre ţionează o Agenţie de voiaj. Ast pia continuă. Un mare nu
protocol şi mass-media din ca jaţii Exploatării Miniere Hune şedinţi de subfiliala, membri - şi fel se înlesneşte celor sosiţi ■ la m ăr de ofiţeri din solda
drul Prefecturii“. La această ma doara, lucrători la Teliuc şi Ghe simpatizanţi. odihnă ■ şi tratament procurarea fostului preşedinte Men-
nifestare participă şefi ai ser ţari. Civilizat şi decent, m itin ...» SIMPOZION. Astăzi, 1 iu biletelor de călătorie, fără a se gistu ilaile Mariam se re
viciilor şi birourilor protocol şi gul se vă relua zilnic, pînd la nie, ora 12,00, la sediul Băncii deplasa la Orăştie, Deva ori în fugiază în Gibudi, de tea
mass-media, purtători de cuvînt satisfacerea cererilor. Se solicită, Comerciale din Brad, va avea loc alte oraşe. ma eventualelor represalii
şi alte cadre de la prefecturile printre altele, demisia actualei un simpozion cu te m a : „100 de REPORTER ale noilor autorităţi
din 15 judeţe ale ţării, precum conduceri a centratei. ani de activitate bancară în o-
şi invitaţi din presa scrisă şi au rasul Brad“. I
diovizuală. Dezbaterile vor avea • NOUL MERS A L TRENU
• ARTIŞTI ÎN PANTALONI {
loc in plen şi pe două ateliere; RILOR, Incepînd cu data de 2 SCURŢI, M embrii Clubului Co- 1 j â & n n
Protocol şi, respectiv, Mass-me iunie 1991, om 0,00, intră în vi plUor şi al Elevilor din Brad, de- ‘
