Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_378

lAINlCA, 2 IUNIE 1991 Pag. 3

GLUME... COPILĂREŞTI
CH LE 3D 0SC 0P mmsmcm micul, Ionescule ?
Ce crezi că e co- ţe, m-aş face că nu ob­
— Totul în legătură cu serv..,
• — Mămico, dracul e
alţii, domnule profesor. bărbat ?
• — Spune Popcscule, — Mai rău, m ult mai SUFLETUL
REFLECŢIA ZILEI care-i efectul ploilor? r ă u ! RĂMÎNE VEŞNIC
PLANTE MEDICINALE — Apa trece, pietrele — Aha, atunci e fe­
■ „C în d nu mai suntem copii, suntem rămîn, domnule profesor. meie... Ploaia îmi curge şiroa­
d e ja morţi". PĂPĂDIA • — Cum se formează • — Florine, ţie de ce ie pe creştet, pe faţă,
după guler, pe şira spi­
rouă ? nu-ţi semnează tăticul no-
BRÂNCUŞI Se recoltează .- frunzele — Păm întul se învîrte tele în carnet ? nării. G îndesc: sufletul
meu al cui trup l-a tre­
iarba cu rădăcini. neîncetat în jurul axei — Pentru că doctorii cut prin viaţă înaintea
Momentul optim : apri­ sale şi transpiră™ i-au recomandat să evite mea ?... Oamenii grăbiţi
lie - septembrie. • în v ăţăto ru l: Cine ştie şocurile... trec pe lingă mine cu
Răspîndirea : în în­ să-mi spună ce gust are • “ De ce ai o ureche
DESPRE COPILĂRIE capul între umeri, cu­
• „Bambusul nu se îndoaie după ce a crescut, treaga fără, în locur sifonul ? mai m are ? fundaţi în gînduri. Su­
— Asta-i urechea de
copilul nu învaţă cînd e mare". însorite. Un elev : Sifonul are care mă „critică" tăticul... flete călătorind în ace­
Recoltarea : frunzele se
Proverb bengalez taie de la suprafaţa so­ gust de picior am orţit. laşi tren al vieţii, ureînd
• „Singura lecţie de morală care se potriveşte Un copil, la grădina în * *” * * * ‘3bla — coborînd în gările
iO rm s i. vede un păun
*L
copilăriei, şi cea mai im portantă la orice vîrstă, este lului ; iarba cu rădăcini zoologică, vnrlo fir» n n i m — în v ă ţ! mai am o Timpului. Doar în gări
pe sol moale, prin smul­
de a nu face niciodată rău nimănui". gere, pe sol tare, uscat şi zice : strofă !... sufletul işi va aminti
Rousseau — Bunico, bunico ! Vi­ • — Ştiţi copii, cînd e trupurile prin care a că­
• „Sînt două feluri de promisiuni sa cre: cea cu cazmaua sau cuţitul no să' vezi cum a înflorit frig, obiectele se contrac­ lătorit. Călătoria lui nu
făcută unui copil şi cea făcută unui duşman". Cantităţi foarte mari se o găină ! ! tă, iar cînd e cald se di­ va sfirşi nidctnd. în că­
pot culege la întoarcerea
Hcnry de Montherlant culturilor de lucernă, di­ • — Bunicule, am gă­ lată — explică profesorul lătoria mea să încerc să
• „Nu e satisfacţie mai mare ca aceea de a rect din brazdă. sit 4 potcoave. Ce înseam­ de fizică. Cine îmi poate dau numai binele, să
învăţa şi o cauză mai onorabilă ca aceea de a-ţi Uscarea : la umbră nă asta ? da un exemplu ? fac binele, să ştiu că
învăţa copiii". nesuprapuse, cît mai re­ — înseam nă că bietul M ihăiţă ridică două sînt un simplu călător
Proverb chinezesc pede după recoltare. Din cal umblă desculţ. degete : pe care ti aşteaptă o ga-
• „Sufletul copilului este ca apa limpede de iarbă se îndepărtează in­ • Profesorul: — Tom- — Vacanţa de vară e } ră necunoscută şi nu
izvor, pe parcurs, se poluează". florescenţele. my, mîinilc tale sînt foar­ mai lungă decît cea de ‘ ştie cînd va trebui să
Hrant Avakian te murdare. iarnă. coboare, iar în gări nu
întrebuinţări : ceaiul de
0 „Din gura copiilor iese adevărul". păpădie se recomandă în Ce-ai zice dacă eu aş • — Cine 'a fost Mihai \ poate pătrunde materia­
Pluton afecţiunile ficatului. veni la şcoală m urdar pe Viteazul ? litatea vieţii ci doar
• „Cruzimea naşte cruzime şi blîndeţea, blîn- mîini ? — Amza Pellea, domnu­ undele sufletului. Gări
deţe. Copiii cărora nu li se arată dragoste, ajung să Tommy : — Din poliţe. le profesor. din care ureînd, sufle­
nu mai iubească". tele vor călători in alte ,
II. Spencer i trupuri cu trenul ce
# „Copiii învaţă bunătatea de la natură, iar CEA MAI VECHE ŢARÂ INDUSTRIALA I merge veşnic înainte pe
răutatea de la oameni". Marea Britanie este con­ prie, este astăzi puternic ^ drumul ce nu se termi- t
Nicolae Iorga siderată cea mai veche ţa­ orientată şi spre importul i nă... „Nimic nou sub i
# „Dacă un copil m ărturiseşte greşeala fără ră industrială din lume. acestor materii prime. In ' Soare" poate calea aste \
înconjur, lăudaţi-1 pentru sinceritatea de care a dat Industrializarea tim purie a Marea Britanie este dez­ ţ un contur închis la alt
dovadă". condus la mari transfor­ voltată şi industria chimi­ i nivel şi trece prin pro-
J. Locke m ări în structura popu­ că şi de construcţii de ma­ ■ iecţia aceloraşi puncte
# „Pentru părinţi,copilul rămîne tot copil, Chiar laţiei şi a modului ei de şini. Această ţară insulară doar în alt timp, eu alţi
dacă devine conducătorul unei ţări". viaţă. Desigur, şi astăzi participă în comerţul mon­ călători. Trec prin plba-
Proverb libanez Marea Britanie reprezintă dial cu 8,7 la sută şi ocu­ ie şi încerc să învăţ
ţ „Copilul este ca o oglindă care te ameţeşte un im portant stat indus­ pă locul cinci, după S.U.A., că nu trebuie să te legi
puţin. Sau ca o fereastră". trializat, deşi a fost depă­ Germania, Japonia şi Fran­ de nimic material, că
Antoine de Saint-Exupery şit de multe alte ’ ţări. In ţa. trebuie să pătrunzi pe­
Selecfie de IUE LEAHU prezent, ea ocupă locul Cîndva a fost şi un pu­ trecerea vieţii sufletului
cinci în lume in construc­ ternic stat minier. Cu 120 prin trupul tău în a-
ţii navale, locul opt în in­ de ani în urm ă se extră­ ceastă lume, să înţelegi
dustria oţelului etc. gea în Marea Britanie ju­ menirea fiecărei Intim-
„ S E M N U L ” Tradiţionala industrie tex­ m ătate din producţia mon­ plări, să fii doar parte
din întreg şi să între-
— Vai, ce copilaş drăguţ a v e ţi! — exclamă un tilă dezvoltată în Anglia dială de huilă. Astăzi, deşi i geşti acel TOT conştient
astrolog, aplecîndu-se asupra căruciorului. Sub ce mijlocie şi Scoţia, care fn cantitatea de huilă extrasă * că întregul nu va fi
semn s-a născut m icuţul ? trecut prelucrau doar lîna a crescut în raport cu pe­ niciodată perfect căci
— Nu ştiu, — răspunde roşind tînăra mamă. îm i şi inul din producţia pro- rioadele anterioare, Marea doar sufletul rămîne
amintesc numai că scria : „Nu călcaţi pe iarbă..." Britanie ocupă doar locul . veşnic.
patru în lume.
DE PRIN EXTEMPORALE... P. STOIANOV \ INA DELEANU
SFATURI PRACTICE
Deccbal, regele dacilor, ventate de chinezi in Urn­
• Petele de grăsime sau • Petele de rugină de pe i-a învins pe turci în bă- pul luptelor dintre sa-
urmele de muşte se înlă­ lenjerie dispar uşor dacă tălia de la Tapae în Ba- murai. • Cursa de mara-
tură spălînd locul cu cre­ introducem partea de ţesă­ nat, in anul 101 e.n. • Pe ton a fost inventată de
tă am estecată cu alcool al­ tură pătată în zeamă de Columna lui Traian de perşi in timpul bătăliei
bastru sau CU' naftalină. lămîie fierbinte. la Adam-Clisi sînt mobi- de la Termopile. • Le-
• Petele de cafea, ceai Uzate imagini din cele gendele sînt poveşti şt iin-
• Petele de sirop sau de două războaie dintre ro- ţifico-fantastice pentru
băuturi dulci se şterg cu sau cacao se înlătură fre- mani şi daci. • Scrierea ascuţirea m inţii preşcola- # Scoţianul Mc Maşter penny. Mă duc pe jos la
cînd locul m urdar cu un
zaţul de cafea, apoi se lus­ tampon înm uiat intr-un a- este de trei fe lu ri: cu rilor. • Secolul X X a in- moare. In faţa catafal­ cimitir!
truieşte locul respectiv cu mestec de glicerină şi apa litere mari, cu majuscule ceput la 1 ianuarie 1900 cului, cei trei fii se toc­ O
esenţă de terebentină şi călduţă (o linguriţă de gli­ şi cu Utere mici. • Scrie- iar secolul X X I va ince- mesc asupra cheltuielilor • Intr-o şcoală catoli­
ulei de in în proporţii e- cerină la 0,5 litri de apă). rea cuneiformă egipteană pe la 1 ianuarie 2000. • de inmormîntare. Cel mai că din Irlanda, învăţătoa­
gale. mare susţine : rea încearcă credinţe co­
• Petele de păcură de a fost descifrată de ita- Corabia Titanic s-a scu- — Fiind un om de vază piilor:
• Petele de transpiraţie pe orice fel de ţesătură se lianul Champollion. • fundat în Oceanul Pacific al oraşului, consider că ■— De ce ne rugăm
abundentă se curăţă ast­ scot uşor prin frecarea lo­ Cînd spui Univers spui la 15 aprilie 1912, la ore- se cere neapărat un dric Domnului zilnic pentru
fel : de pe ţesăturile lava- cului pătat cu un gălbenuş infinit, iar cînd spui in- le două şi douăzeci de cu şase cai. plinea noastră cea de
b ile : se freacă cu puţin de ou crud. Apoi spălăm finit spui Calea Lactee, minute, in urma lovirii — Scump, tare scump, toate zilele ? în definitiv
oţet sau se spală cu apă eu apă caldă. • Jocurile Olimpice îşi de un gheţar transparent, protestează fiul mijlociu. am putea face acest lu­
caldă, dînd apoi cu puţină • Petele de apă de pe au originea la vechii • Cîntecul „Gaudeamus Cred că patru cai sînt cru o dată pe săpîămînă.
benzină ; pe lină : se şterg lemnul lustruit se îndepăr­ greci, care se luptau cu igitur" a fost conceput de suficienţi. Deci, de ce ne rugăm zil­
uşor cu un amestec din 3 tează frecîndu-le cu petrol, animalele sălbatice in a- compozitorul nostru Ci- — Eu, adaugă cel mal nic ?
părţi eter, 3 părţi alcool şi în care s-a dizolvat în pre­ renă. • Faraonii nu per- prian Porumbescu in anul mic, consider că şi doi — Ca să fie piinea
1 parte amoniac ; pe măta­ alabil sare fină. Se lasă să miteau femeilor să ia 1880. • Circul este un sînt de-ajuns. Trăim vre­ proaspătă! — veni un
se : se întinde o pastă de se usuce, apoi cu o flane­ parte la Jocurile Olimpi- teatru pe roţi, care se a- muri grele ! răspuns.
bicarbonat de sodiu şi apă, lă moale se îndepărtează ce nici măcar ca simple dăposteşte într-un cort — Opriţi-vă, invie subit
care — după ce s-a uscat cristalele minuscule de sa­ spectatoare. • Luptele mare. bătrînul Mc Maşter. Nu Culese de
— se şterge cu o perie re răm ase pe suprafaţa greco-romane au fost in- L. D. MĂNOIU mai cheltuiţi nici un IUE LEAHU
moale. lemnului.
r~W,
NU-I GREU! Dezlegarea careului mg
„COLOCVII" ■fit m
ORIZONTAL: 1) Cu mai multe braţe,
în m are ; 2) Strîngător la superlativ; 3) -STROPI; S S S ; TROGLODIT!; RE­ m
Merg pe linii paralele ; 4) Apare la c a p ! PAUSURI ; A PO R T; M AM E; M IT ; i m n
— Pus sub brazdă ; 5) O misiune aparte I P I ; AF ; OD ; STOCATE ; SARCOFAG;
— Mii de ani i 6) Viraj în plin centru! TURAT ; ARE ; TITIREZ ; OR ; LIA­ n %
— Scormoneşte p ăm în tu l; 7) Unul mic NE ; COBE.
— A face paşi II; 8) In plină v a ră ! — & An
în strictă legătură cu evenimentele; 9) MAT ÎN 2 MUTĂRI Wa M,
Meşteri de sto fă; 10) Valuri, valuri la Controlul poziţiei:
atac. ALB : R a 7, Dg4, p : d 2 i fii mW m
VERTICAL: 1) Mai rău nu se poate ; NEGRU : R a 5, p : a 4, b 5 şi h 4.
2) Acţiune de apărare ; 3) Retrograd că­ n ty///
zut în desuetudine — Nun — Sărită la Soluţia problemei din nr. 368 Wf, m
cap I ; 4) Cu multă, m ultă apă —• Un (18—19 mai 1991}
ceas în dialect m oldav; 5) Diviziune în Si flf m
tiioe — Nu face nimic ; 6) Detectate cu 1. D e 6 R f4
nasul — Inel în Pacific 5 7) Două note 2. N e 3 m at n : M IŞI
la trom petă — O contribuţie aparte ; 8) 1. . . . h5 /As-///
Calea aleasă 5 9) Doi într-o afacere ; 10) 2. C h 3 m at
Pasăre de pradă — O zi din trecut. 1. . . . R h 5
I. A. 2. D f 5 m at
WMj.mm mmm 0
i m n