Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_378

2 CUVÎNTUL LIBER NR, 378 \

Concedierile — intre FRECVENŢA ŞI GRAVITATEA
ACCIDENTELOR RUTIERE CRESC ÎN
obiectivitate şi arbitrariu CONDIŢII ATMOSFERICE NEFAVORABILE
iar carosabilul era ca o te în cea mai mare mă-
oglindă. sură, starea de euforie,
'Am ajuns în ultim a vre­ te şi altor cauze. Fiul, de Aceleaşi explicaţii le-a mai cinstit spus beţia şo­
In localitatea Veţel, au­
me să nu îndrăznim să pu­ 18 ani, a term inat şcoala dat domnul Iuga şi consi­ toturismul a fost scăpat ferului KISS ARNOLD
nem prietenilor ori cunos­ profesională auto, dar fir­ liului sindicatului, care a
cuţilor banala întrebare „ce ma la care a fost reparti­ dorit s-o sprijine pe doam­ Reducerea vizibilităţii de sub control şi a trecut ALFRED TIBERIU, sta-
bilindu-i-se o îmbibaţie
mai faci ?“. Ne îngrozeşte zat s-a desfiinţat. Deci sin­ na Cotoc. Lidera sindica­ în condiţii meteorologice pe sensul opus într-o pi- alcoolică în sînge de 1,74
ruietă scurtă izbind vio­
gîndul că cei întrebaţi ne- gura posibilitate de a cîş- lă, doamna Cornelia Lazăr, nefavorabile constituie u- grame la mie.
ar putea răspunde „sînt tiga un ban este de a in­ mi-a făcut precizarea că nul din principalii factori lent un alt autoturism,
şomer“. Fireşte nu e o ru ­ tra în subteran, de vreme „s-a lăsat la aprecierea şe­ care influenţează negativ Dacia 1300, al cărui con­ Era deci, la lim ita cînd
şine. Âm zice chiar că fe­ ce mama — întreţinător de filor de unităţi alegerea ce­ capacitatea de percepţie ducător nu a mai putut cu o astfel de alcoolemie,
nomenul a devenit „nor­ familie — a răm as fără lor cu care vor lucra, în- şi reacţie a conducători­ evita în nici un fel acci­ omul are reflexe mult
mal". Nu însă şi pentru slujbă. Dar au răm as şi trucît au gestiuni şi răs­ lor auto, sporind conside­ dentul. Ambele autovehi­ diminuate, percepţia şi
cei atinşi de necaz, mai a- fără casă. Imobilul cum pă­ punderi mari. Pentru Otilia rabil în aceste condiţii cule au devenit mormane reacţia îi sînt m ult defor­
îes cînd se găsesc într-o rat (fără contract) în satul însă am intervenit pentru gradul de risc pe timpul de fiare contorsionate iar mate şi asupra sa se in­
situaţie limită. Plopi, comuna Bretea Strei, că e calificată şi are cea deplasării. vinovatul conducător şi stalează un fals curaj, ca­
„Sînt disperată. Nu ştiu fosta proprietară l-a dat u- mai mare vechime. E. o Cei mai periculoşi sînt însoţitoarea sa au fost az- re în şoferie înseam nă a-
ce să fac —■ şi-a început nui fiu, care a obţinut or­ fată muncitoare, o vedeai şoferii care „nu simt" şo­ vîrliţi din habitaclul au­ desea accidente cu conse­
doamna Maria Otilia Cotoc din de evacuare a doamnei cu găleata şi imediat după seaua, care de fapt nu toturismului ior, decedînd cinţe de-a dreptul tragi­
povestea, întreruptă mereu Cotoc din casă. Deci mamă operaţie. Şi întotdeauna a- sesizează şi nu trăiesc pe Ioc. ce, cum s-a şi întîmplat.
de lacrimi şi suspine. Am şi fiu sînt fără slujbă, fă­ mabilă. Şi-apoi, dacă ar realităţile momentane ale A mai încetat din via­ Pentru nesăbuinţa sa,
fost concediată de la Res­ ră casă ! fi avut vreo abatere mai circulaţiei, cu toate schim­ vinovatul a plătit cu via­
taurantul „Deva". Lucrez Arh dorit să cunosc şi gravă, s-ar fi auzit. O ri­ bările şi situaţiile limită ţă un pasager al autotu­ ţa, dar mai trist este fap­
rismului Dacia şi, totoda­
în alim entaţia publică de părerea domnului Nieolae cum este cu cele mai grave ce pot interveni deseori.
24 de ani, aici am fost ca­ Iuga, şeful Restaurantului probleme familiale". La acest comportament tă, au fost răniţi deosebit tul că alte 5 persoane au
lificată ca ospătar. In toţi „Deva". Mi-a arătat mai Nici lidera sindicală nici periculos contribuie, prin­ de grav conducătorul a- fost victime deşi nu au
aceşti ani n-am avut nici întîi lista cu cei 22 de oa­ alţi mombri din consiliu tre alţi factori, oboseala, cestuia din urm ă şi cei­ nici o vină.
o nemotivată, nici abateri meni puşi pe liber. „N-a nu cred în vinovăţia doam­ surmenajul, folosirea de lalţi doi însoţitori.
disciplinare. Domnul Iuga fost uşor s-o întocmesc. nei Cotoc. Insă „şeful are tranchilizante şi mai cu La catastrofa aceasta Poliţia judeţului Hunedoara
a venit ca şef de puţin Din 53 de oameni, să con- răspunderea şi noi nu pu­ seamă consumul de bău­ rutieră a contribuit, poa- Serviciul circulaţie
timp şi nu mă poate cu­ cediezi 22, gîndiţi-vă...". Da. tem intra peste el” preciza turi alcoolice înainte de
noaşte. De fapt singura ex­ într-adevăr, nu e uşor ! A doamna Ioana Arsenie. plecarea în cursă.
plicaţie pe care mi-a dat-o motivat apoi păstrarea ce­ Deci şeful dispune de soar­
KISS AR-
Se numea
a fost că am avut în ulti­ lor rămaşi prin faptul că ta oamenilor din subordi­ NOLD ALFRED TIBERIU
mii ani concedii medicale. prezintă garanţii morale ne. De obiectivitatea sau şi era în plină tinereţe.
Este adevărat că am fost şi seriozitate în muncă. subiectivitatea aprecierilor Avea un autoturism Audi,
bolnavă. Oricum, nu mi se Referitor la doamna Cotoc, sale depinde decizia luată. modern, cu mulţi cai pu­
pare drept ca eu, cu cea în afara temerilor că sta­ Dar cine ar putea stabili tere sub capotă. Se afla
mai mare vechime din cei rea de sănătate i-ar putea cu exactitate unde se si­ în drum spre Germania
concediaţi, să plec, iar ti­ produce neplăceri (absenţa tuează aceasta intr-un spa­ şi cu el pornise într-o
nere angajate de 2—3 luni unui om pe o perioadă mai ţiu delimitat între obiecti­ călătorie spre hotare o
să rămînă. De ce nu s-a mare avînd implicaţii se­ vitate şi arbitrariu, dacă
dat o probă de lucru ? rioase în activitate), a mai unele concedieri se fac din cunoştinţă din Cisnădie,
Doar pentru că unele sînt invocat existenţa unor sus­ motive obiective sau pen­ femeie tînără, cu doar 27
rude cu şeful sau din zo­ piciuni în rîndul persona­ tru că nu le plac şefilor de primăveri. Motorul au­
na sa de baştină?". lului referitor la unele ochii celor puşi pe liber ? toturismului răspundea cu
Starea de . nelinişte a „lipsuri" la obiectele de prom ptitudine capriciilor
doamnei Cotoc se datoreş- inventar. VIORiCA ROMAN celui de la volan, care
apăsa tot mai necontro-
iat pe pedala de accele­
INFORMAŢII . NOTE • OPINII raţie, deşi ploua m ărunt Vieţi pierdute, maşini distruse...
CU CAMIONUL acum aşteaptă să vadă ca­ în România, dar şi pe al­
re este preţul real al că­ te meridiane şi paralele Putere şi autoritate
LA FURAT
rămizilor. (Sandu Jianuj. ale globului păniîntesc.
Iată însă că se răspîndeşte
Teodor Varga din Dum- (Urmare din pag. I) disociere — aceea dintre ritatea aspirină la instau­
brăviţa-Crişcior era cu­ MOARE PARCUL un zvon de natură să îngri­ putere şi autoritate — re­ rarea propriei puteri a-
joreze conştiinţa fiecăruia
noscut ca (An cumsecade, DENDROLOGIC obedienţă; autoritatea nu zultă o impresionantă sui­ vem azi nevoie, ci de căr­
muncitor şi respectat de dintre n o i: un , mare nu­ cere să fie slugărită ci tă de concepte-perechi, turari care să-i deschidă
măr de arbori au început
cetăţeni. Dar recent şi-a Cum bine se ştie, Par­ slujită, iar oamenii ci sînt care, în noile condiţii pe acestui popor greu încer­
daţ cinstea pe ruşine. Ce cul dendrologic din Sime- să se usuce. De ce oare ? aleşi pe criterii de com­ care le străbatem, se cer cat calea spre înţelegerea
Ipotezele ar fi mai mul­
a făcut ? in ziua de 24 ria este unic in ţară şi petenţă şi caracter. Pute­ regîndite, reconsiderate, codului de conduită a noii
mai a.c., cu o namilă de printre cele mai mari a- te. Una ar fi aceea că rea impune o disciplină; reevaluate. lum i în care intrăm. Abia
camion, s-a dus la orga­ menajări de acest fel din apa freatică este poluată, autoritatea aspiră înspre Nu de putere avem azi cînd vom înţelege aceste
nizarea de şantier a Sec­ Europa şi din lume. Toc­ alta că aerul este plin de o etică, aceeaşi pentru nevoie, ci de autoritate. imperative, abia cînd fie­
ţiei de drumuri şi poduri mai din acest motiv par­ impurităţi. Cauza precisă guvernaţi ca şi pentru De autoritatea legii, a care dintre noi va accepta
— Baraj Mihăileni — de cul,se bucură de un mare nu se cunoaşte încă. Dom-, guvernanţi. Puterea se moralei, a educaţiei. Nu ideea inconfortabilă a
unde a sustras ilegal can­ aflux de vizitatori din m i ecologişti sînt rugaţi mulţumeşte cu instrucţia; de panglicari politici a- necesităţii reconsiderării
titatea de 3 500 cărămizi ţară şi din străinătate, ve­ să se , deplaseze la faţa autoritatea pune în prim- vem azi nevoie, ci de oa­ vechiului său mod de a
pe care intenţiona să le niţi aici fie să înveţe — locului, să studieze feno­ plan educaţia. Şi parale­ meni care să reprezinte gîndi, abia atunci vom
vîndă la preţ de speculă este vorba, evident, de menul şi să propună ce la ar putea, desigur, con­ autoritatea prin prestan­ putea spera că sfîrşitul
unor persoane particula­ şcolari — fie să admire trebuie făcut pentru ca tinua. E suficient însă şi ţa conferită de caracter acestei chinuitoare peri­
re. Fiind prins în flagrant splendidele exemplare de parcul dendrologic să nu atît pentru a ne dă sea­ şi competenţă. Nu de ari­ oade de tranziţie nu mai
delict de Poliţia Crişcior, arbori şi arbuşti ce cresc moară. ma că dintr-o singură vişti care sabotează auto­ e chiar atît de departe.
când cu mina măsuţa rotundă, străjuită de fotolii. zîmbi şi îi făcu semn din cap că nu are nevoie.
Doamna Faltys se conformă. Scoase apoi din buzunar o foaie mototolită de hîr-
— Cînd aţi găsit biletul lui Faltys, obiectele de tie, lista celor prezenţi pe platou, alcătuită de şeful
pe birou erau aşezate la fel ca acum ? pazei de la studio, domnul Navratil.
— Nu. Biletul se afla într-un plic întredeschis, — V-aş fi recunoscător dacă mi-aţi spune, de­
33. UN CITAT DIN IBSEN aşezat peste scenariul piesei... Puneţi-vă zahăr ! , spre fiecare în parte, în ce relaţii se afla cu soţul
Rămase singur. Privi din nou în jurul său. Din Suda se servi cu zahăr şi întrebă iar : dumneavoastră, bineînţeles, în măsura în care cu­
fiecare mobilă se degaja un aer ciudat de seriozi­ — Cam cît era ceasul ? noaşteţi acest lucru... Cine îl simpatiza şi cine nu...
tate. ce nu se explica prin faptul că aparţinuseră Doamna Faltys răspunse fără să se gîndească De pildă, regizorul Glanc...
— Se aflau în relaţii pur oficiale. Doamna Faltys
unui om acum mort, ci care plutea în odaie, cu prea mult :
siguranţă, şi înainte de asta. Doi pereţi erau aco­ — Nu ştiu precis, în ju r de şapte şi jum ătate. răspundea curgător, ca şi cum şi-ar fi pregătit de
mai înainte răspunsurile. Altceva nu ştiu...
periţi în întregime, de jos pînă sus, cu ’o bibliot^pă, Era înainte de a se transm ite piesa.
alcătuită în cea mai mare parte din volume de tea­ — Cînd credeţi că a scris Faltys aceste rînduri ? — Josef Platenik, actor.
tru. O măsuţă mică cu un aparat de radio cu picup, — Probabil ieri... nu ştiu sigur. — Nu-mi amintesc să-mi fi vorbit vreodată de­
o canapea joasă acoperită cu o pătură în carouri, — De ce credeţi că ieri ? spre el. N-ar trebui s-o spun, dar Jan se uita câteo­
măsuţa rotundă şi cele două fotolii, pe spătarul — Ieri a avut loc aici o întîlnire a întregului dată de sus la oameni.
— Vilem Ajm, actor.
unuia aflîndu-se pardesiul doamnei Faltys. Pe pereţi colectiv care lucra la piesă şi, în jurul orei zece, au — Fuseseră prieteni în tinereţe... un cuplu in­
aţîrnau tablouri originale de Jan Zrzavy şi Josef plecat cu toţii. Cred că s-au dus la vreun restaurant.
Sima, cu rame aurite, dovedind pricepere şi simţ Jan nu s-a mai întors. N-a dormit acasă, separabil... de fapt erau trei, pentru că şi eu eram
decorativ. Mai rămînea doar biroul şi scaunul îm ­ — Cine a fost ieri aici ? nedespărţită de ei, pe vremea cînd jucam.
pletit din spatele lui. — Nu-i cunosc pe toţi... Regizorul Glanc, asis­ — Aţi fost şi dumneavoastră actriţă ? Suda îşi
Biroul, acoperit cu un cristal gros, era aproape tentul lui, Zbynek Ciz, o oarecare domnişoară sau arătă surprinderea.
gol. Se afla pe el scrisoarea de adio, a lui Faltys, un doamnă de la televiziune, o chema Vagnerova, cred, — E m ult de atunci, zîmbi doam na Faltys, aproa­
plic alb, o carte de format mic, broşată, cu coperte scriitorul Tarantik, iar dintre actori doar Skaloudo- pe zece ani. . Pe vremea cînd eram încă la Brno,
verzi-albăstrui, cu titlul Peer Gynt, şi scenariul tras va, apoi arhitectul Kalecky şi un tînăr bărbos, înainte de a ne m uta la Praga. Pe urm ă Jan a dorit
la multiplicator al piesei adaptate pentru televiziu­ — Nu vă am intiţi cine a plecat ultim ul ? să părăsesc teatrul. Aici, la Praga, s-a schimbat pu­
ne, la reprezentarea căreia fusese omorît omul pen­ — Ultimul ? Doamna Faltys se opri. Gred că ţin. A început să şe certe şi cu Ajm, nu cunosc mo­
tru care această cameră constituise un cămin. nu-i atît de important. tivele, dar fugeau unul de altul ca dracu de tămiie...
Aşteptarea luă sfîrşit. — Nu, desigur... dar v-aş ruga totuşi să-mi spu­ uneori erau chiar caraghioşi... Tăcu brusc. Ceva însă
Doamna Faltys se întoarse, aducând o tavă pe neţi. nu pricep...
care se aflau două ceşti de cafea şi o zaharniţă. — Ny ştiu. Suda aşteptă să se explice.
Vru s-o aşeze pe birou, lîngă Suda, dar acesta o opri. (Va tirma)
Suda se juca gînditor cu luleaua, doamna Faltys
— Nu, nu acolo, mai bine aici, spuse el, indi­ împinse spre el, cu totul fără rost, o scrumieră. Suda Roman publicat ta E ditura J& nivcnT 1071

\