Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_398

CUVINTUL LIBER NR. 398

Reorganizarea spectrului politic

(Urmare din pag. I) Această realitate mi se
pare un cîştig de proporţii
ber a fost promovat Vic­ pentru edificarea defini­
tor Vaida. Primul semnal tivă a structurilor de drept
pentru exterior a fost clar: din noua democraţie ro­ REFLECŢIA ZILEI DECALOG m Chiar dacă norii grei
mişcarea ecologistă dă cre­ mânească. , ■ „Daco realitatea cotidiană ţi se pare se adună asupra cerului
dit tinerilor. Pentru miş­ Ultimele regrupări în La început a fost Iu­ tău cheamă Iubirea şi
carea următoare se poate spectrul p.olitic indică ten­ sărăcăcioasa, nu da vina pe ea : învino- birea. Omul este cea mai •Speranţa şi crede că în-
paria. Ea va fi înregistrată dinţe spectaculoase. Miş­ văţeştd-te pe tine că nu eşti îndeajuns de minunată şi miraculoasă tr-o zi va fi Soare iar.
în stingă, pentru redobîn- carea ecologistă trece în creaţie a Iubirii... • Să nu te bucuri sin­
direa centrului de echili­ Alianţa pentru Reformă a- poet pentru a-i pune in lumină bogăţia". • Viaţa fiecărui om a- gur I
bru pierdut. Acelaşi lucru 'lături de Petre Roman şi * R.M. Rilke parţine marelui miracol,
îl făcuseră si liberalii ari­ de Dinu Patriciu. Nu ştiu niciodată să nu tai firul
pei tinere. De unde această dacă avem aici foarte si­ unei vieţi.
concluzie aproape şocantă : gur o regrupare pe criterii • tn fiecare zi să dă­
radicalismul românesc . nu ideologice. în schimb avem j M O Z A IC SPIRITUAL \ ruieşti un gînd bun Ma­
este agreat în grupările o alianţă a tineretului, ceea l ' • „Tăcerea, acest har universal, cîţi dintre noi' mei tale căci eşti rodul
politice tinere, care se ma­ ce poate să fie cea mai | ştiu să se bucure de el ?“ ^ ^ | Iubirii şi al trupului ei. • In faţa duşmanului
nifestă mai degrabă în mare victorie politică de CHARLES CHAPLIN î m Să faci in aşa fel in­ ţii înţelegător şi răului
centrul spectrului politic. după revoluţie. „Unii şi-ar pune diplomele şi pe parbrizul ma- | cit niciodată să nu regreţi răspunde-i prin Iubire,
• Tot ce înseamnă Na­
ştnu că nu ai făcut binele a- tura s-a născut din Iu­
FLO RIAN C A LÂ FA TEA N U
NE AM INTERESAT PENTRU ŞOMERI _ „Majoritatea oamenilor îşi întrebuinţează prima I tunci cină ai fi putut. bire, ai grijă să nu o dis­
(Urmare din pag. 1) cheltuielilor de pregătire. jumătate a vieţii lor ca s-o facă pe cealaltă neferl- J • Minunile lumii sînt trugi.
Persoanele care doresc cită". 1 zilnice, învaţă doar să le • Să nu uiţi că numă-
Cursuri de calificare sau să urmeze una din aceste LA BRUYERE ; vezi. ritid anii care trec numeri
recalificare se pot organiza forme de pregătire se pot • „Privirea spiritului se întinde mult mai departe { • O iubire nu poate fi DREPTUL DE A FI
şi la cererea agenţilor eco­ adresa Direcţiei de Muncă decît privirea trupului". * nicUAnd prea mare. INA DELEANU
nomici, meşteşugarilor sau şi Protecţie Socială — O- MALEBRANCHE 1
altor persoane fizice care ficiul Forţe de Muncă, zil­ • „Totul se află în noi. Opera noastră e un fel *
nu sînt şomeri, cu supor­ nic între orele 8—12 sau de jurnal". j • — Ştii, iubitule, am
tarea de către aceştia a la telefonul 17048. PICASSO i fost rugată de zeci de ori
• „Fiecare aude numai ce înţelege". j să mă mărit, spune o tînă-
GOETHE | ră băiatului care-i face
A terminat cu preotul pătrunde cartea, intr-adevăr nu pătrunde nici lumina", I curte.
• „Cartea este copleşitoare ca prezenţă. Unde nu *
— Da ?! se miră acesta.
ION VLASIU * • „Nu, nu, nu !* ţipă re­ De cine ?
şi a cu care, după structura sufletească". J lul unui ziarist. „Este prea — De tata şi mama.
• „Orice experienţă are alte urmări pentru fie- I
dactorul şef, citind artico­
• O elevă internă poves­
M. I. LERMONTOV . lung. Refă-1 şi suprimă toa­ teşte mamei: Ştii, avem şl
în luna mai a.c. am poştăriţă era soţia acestui • „Consider războiul, dezbinarea - popoarelor de * te amănuntele inutile". A- ere de artă nulipară.
publicat în coloanele zia­ Rădac, şi niciodată nu oriunde, cea mai mare pacoste, cel mai rău dintre j cesta se conformează şl re­ — Şi vi se permite să
rului nostru n^ta ,,De ce primeam pensiile la timp... rele, cancerul cancerelor". | vine mai tîrziil cu an text mîncaţi ce gătiţi ?
nu primesc ziarul ?“ scrisă Este neserios. A terminat HENRI COANDÂ J In două rînduri : „Domnul — Vrei să spui că sin-
pe baza datelor furnizate cu preotul şi începe cu • „Nouăzeci şi nouă la sută din oameni te vor- j Neghină conducea cu 120 tem obligate !
de dl. Vasile Rădac din poştăriţă ? !“ (Vasile Do- besc de rău, iar unu la sută care te vorbeşte de bine, * km/oră pc o şosea umedă,
satul Vâidei (Romos). No­ brean) ;„Vrea s-o ţîpe de se exprimă prost.., I înmormântarea miine la Odet-a.-i |
ta a stîrnit o reacţie neaş­ aici că are fete şi gineri RIVAROL * ora li". SUS LEAHU
teptată din partea celor şi umblă să-i bage în ser- Selecjie de
vizaţi şi nu numai. De ce vici" (Mana Nistor); „Fe­ i ILIE LEAHU
neaşteptată ? La cîteva zile meia asta este foarte bună: REINVENTÂM INVENŢIILE ANTICILOR ? (I)
după apariţia notei, a ve­ ori pe cine aţi întreba din
nit la redacţie doamna Eu­ Vaidei şi din Pişchinţi, DORIŢI SA SLĂBIŢI? încă de la începutul se­ etc. Ne este greu să cre­
genia Stroia, factor poştal v-ar spune la fel" (Vasile Folosiţi acest amestec de Ceaiul se consumă cit ma colului XX, oamenii de dem că anticii erau în mul­
în sat. însoţită de soţul Borcan). ceai: cîte 100 grame de cald (cţiiâr dacă se reînc ştiinţă au început să scrie te domenii mai avansaţi
ei. „De ce îmi faceţi soţia Păreri favorabile despre frunze de frasin ; rădăcină zeşte), împărţit în trei por­ despre unele civilizaţii şi decît sin tem noi astăzi.
de comedie ? Lucrează de felul în care lucrează-doam­ de cicoare : coajă de cru- ţii. Se va bea cîte una, culturi foarte avansate, ca­ Trecînd în revistă aceste
10 ani ca factor poştal şi na Stroia au exprimat şi şin ; fructe de ienupăr ; după fiecare masă princi- re au existat eu mii de ani culturi enigmatice, se naş­
e foarte corectă. Acest alţi săteni cum sînt Gheor- rădăcină de brusture ; frun­ pală. înaintea erei noastre şi pe te următoarea întrebare :
om este neserios. Vă rog ghe Paraschiv şi Anişoara ze şi rădăcină de păpădie; REŢINEŢI ! Acest a- care le-au „botezat” cul­ cine ie-a dat ajutor antici­
să veniţi în sat şi să cer­ Chiriae. In plus, am auzit rădăcini de p ir; flori de mestec de ceai este întoc­ turi enigmatice. Pînă în lor să realizeze metode şi
cetaţi" — ne-a cerut dom­ ea cel care ne-a furnizat soc: iarbă de coada calu­ mit pe principiul reglă­ prezent au fost descoperi­ lucruri care astăzi ni se
nul Stroia, indignat de cele datele a mai umblat cu lui. Deci, din aceste sorti­ rii arderilor în organism şi te 21 de astfel de culturi, par imposibil,, de realizat ?
susţinute de consăteanul reclamaţii şi împotriva mente se facd un amestec are menirea de a mări diu- ce se dezvoltaseră pe văile Această -întrebare rămîne,
dumnealui. preotului din sat cu scopul din care punem 4 linguri reza şi de a uşura purga- Iordanului, Nilului, Tigru­ deocamdată, fără răspuns.
Ne-am deplasat la Romos de a-1 îndepărta şi a-i într-un litru de apă şi lă­ ţia. Nu sînt necesare re­ lui, Eufratului, Indusului, In cartea sa „Case for The
şi la Vaideî unde am cerut lua locul un membru al săm să fiarbă 5 minute. stricţii de ordin alimentar. Gangelui, Fluviului Galben UFO" (Cazul OZN-urilor),
mai multe opinii', în pri­ familiei. Suficiente argu­ astrofizicianul american dr.
mul rînd celor cu care lu­ mente stimaţi cititori, spre E. Jessup a scris, printre
crează doamna Stroia şi a reabilita în ochii dv. o DEZLEGAREA CAREULUI altele, şi despre descoperi­
mâi apoi unor abonaţi la femeie eare-şi face datoria ? 2 3 8 9 10 „REVENIRE" APĂRUT ÎN ZIARUL rea într-un strat de eărbu-
„Cuvîntul liber". „Este o şi a mi-i da credit unul r * NR. 393 ' ' - ne terţiar, a unor unelte
femeie corectă şi cumseca­ om care. se vede, este un 2 ■ 1) BĂTĂTORITE ; 2) UMĂR — CA­ - de oţel finisat, fără urine
de. De 10 ani de cxnd lu­ intrigant. Imbrăeînd „hai­ • NIN ; 3) CURAT — .SÎNI; 4) AŢÎTÂT de rugină, a căror vechir
crează ca factor. poştal. na" smereniei, afiş-înd serio­ 3 _ L — MAG : 5) Tl _ OSOŞî — M ; 6) A mc este de peşte 300 000
n-am avut probleme cu ea" zitate am luat de bun ceea J K — USCAT — GA ; 7) RAF, — ANIMAT j de ani. Dup# cîte, ştim, o-
— ne spune doamna Cor- ce â încercat să insinue­ 4 8) ETAJ — ALUNI; : 9) ŞIRAG — A- ţelul alb a fost obţinut (pe
nelia Urîtoiu, diriginta Ofi­ ze.1 Nu vreau să -mă- dfs- TAC ; 10 ETERNITATE. cale- industrială) abia în
ciului poştal Romos. Ace-/ cjulp, dar atunci ciiid asculţi' 5 a Anglia secolului al XVIII-
eaşi este şi părerea d-nei un vîrstnic (pensionar de­ MAT IN 2 MUTĂRI lea în curtea unui templu
Aura -Toane?, telefonistă. în ' ja) care a venit la redac­ 6 W& din Delhi (India) se găseş­
săt la Vaidel am invitat ţie spre1 a ne furniza. date 7 B Controlul poziţiei: te un pilon de fier. alcătuit
mai întîi să-şi şp»n# Păre­ concrete şi care susţine că n Alb : Rcl, De7, Tfl, Sh3. din cîteva bucăţi sudate,
rea pe d-na Valeria T©d®r. nu primeşte ziarul nu mai e B Negru ; Rd3, p : d4, înalt de 7,5 metri, «întă­
directorul şcolii : „Koi -ten pui la îndoială' seriozitatea rind 6 tone şi avlnd vechi­
fost foarte mulţumiţi de afirmaţiilor lui. Chiar ai V. SOLUŢIA PROBLEMEI Pf BUCATE mea de 18 mii de ani, A-
dumneaei. Nu ne-a creat . crezut, d-le Rădac, că oa­ ÎN NUMĂRUL 393 (22—23 iunie 1991): cest pilon nu a ruginit şi
probleme. Esţe o femeie menii vor acceptaTa nesfîr- 10 ■: y.:- este intact, pentru căr alia­
serioasă". (Foloseşte timpul şît să-i împroşti cu noroi ? 1. Ue2 ReS jul de fier din care este
trecut deoarece — aflăm Spdr' f ca. o dată pentru 2. Nc6 mat realizat nu conţine fosfor
— în prezent nU-i abo­ totdeauna să-ţi piară che­ C A N C A N U R I L . . . R d r sau sulf şi, deci, nici ploi-
nată la presa judeţeană): iul _de a mai ponegri -ORIZONTAL: 1> Ieşită din fire 2) 2. Cb5 mat le„ nici phbiŢ, poluarea aci­
„Primesc cu regularitate activitatea cuiva încereînd Farmecul muzicii — Curăţă vasele 3) 1. ... Rf 4 dă nu Dau putot^eroda.
ziarele atît al dumneavoas­ să denaturezi realitatea. Un fel de suprafaţă — Negativist prin 2. Gf7 mat. Meţaliirgiil rus .Aripsoy P.P. J
tră, ctt şi Adevărul. Rebus. Şi asta doar pentru a-ţi fopmâţie : 4) Izvor de lumină — Tip de (1797—1851) a inventat pro­
Autoturism" (Dl." Ştefan atinge scopul 1 echilibru instabil ; 5) Urmat de exemple
Scutaru): „Trebuie să sbu- — Figuri impuse la paralele ; 8) Asigură cedeul- d e: elaborare 'a o-
ci­
ţelului ' turnat, ' prin
nem că înaintea dumneaei.' ESTERA ŞINA o bună creştere — Simţit din şuflet! ţ mentarea fierului în creţi-
7) Luată... tare — Parcul cu mulţi pen­ zete, cum şi transforma­
sionari ; 8) Schimb făcut la negru — E- rea fontei în otel. prin re- ;
In p a r a g i n a videnţiată de organele recepţiei; 9) Lo­ topire Inginerul englez
calizat în centrul pâmintului — Uşor de Bessemer Henry (1813—
mercială „Transilvania" pătruns: 10Ţ Iau măsuri din timp, 1898) ' a inveritat te 1856 -
Fără exagerare, multe din Deva nu investeşte VERTICAL: 1) Aleasă din oehi; 2) procedeul de transformare
unităţi de alimentaţie pu­ nici un leu pentru repa­ înregistrată la descărcare — Greu de a- a fontei în oţel-cu ajutorul
fla t; 3) Lovitura şiretului — A lua o
blică din Simeria — res­ raţii şi modernizări Be con verii zo ml u 1. O perfec­
pectiv cofetăria centrală neficiile însă .iau dru­ parte : 4) Intrare în •circuit — Purtat ţionare a metodei Bessemer
restaurantul „Parc" şi cel mul" societăţii patrona spre înălţimi * 5) Leac pentru logoree — a făcut-o în 1878 Thomas
din piaţa agroalimentară toare De ce oare n-ar Mâtodă de predare ; 6) Cap la cap! — Sidney Gilchrist (1850—
înlocuitor-de barem ; 7) Marile speran­
— nu întrunesc condiţiile putea face parte şi a- ţe — Reverberaţie poetică : 8) Nu-i chip ‘ 1885), care a inventat me­
pentru o servire igieni­ ceste unităţi din „Com- să placă (pl.) — Cere de -legătură ; 9) Ro­ toda de extragere a fosfo­
că, aşa cum, firesc, pre­ sim* S. A. Simeria ? _ şii de fiert — Aflat după colţ ; 10) Ri­ rului din fonta topită.
tind consumatorii- Aceas­ îşi pun întrebarea nume­ dică tensiunea.
ta deoarece Societatea co­ roşi simerieni VASILE MOLODEŢ (Va urma)
■'WV.ftitWWV* 1. MANO IU