Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_398
P. 3

JNIE,  DUMINICA,  30  IUNIE  1991                                                                                                                  Paq  a

  ţ| NI                                                                                                   ’.'.V .V k W A 'W /.W .V .W .V M V A V

                                                                                                               Cu  prilejul  Zilei
                                                                                                                                 învăţătorului,  Inspectoratul
                                                                                                            Şcolar  Judeţean  felicită  cu  căldură  şi  gratitudine  ca­
                                                                                                            drele  didactice,  personalul  tehnico-administrativ  din
                                                                                                            atenţia  cu  care  s-au  aplecat  asupra  celor  aflaţi  în
                                                                                                I I I       unităţile  de  învăţămînf  hunedorene,  pentru  grija  şi
                                                                                                            băncile  şcolilor,  contribuind  cu  toată  dragostea,  pri­
                                                                                                            ceperea  şi  cunoştinţele  Ia  ridicarea  pregătirii  elevi­
                                                                                                            lor,  a  nivelului  lor  de  informaţie.  Abordînd  în  spi­
                                                                                                            ritul  unui  astfel  de  crez  nobila  misiune  de  a  contura
                                                                                                            caractere,  de  a  forma  oameni,  rezultatele  muncii
                                       1\                           La  ani                                 cadrelor  didactice  nu  au  întîrziat  să  se  arate  —  în
                                                                                                            notele  obţinute  la  învăţătură,  la  concursurile  pe  dis­
                                                                                                            cipline  şcolare  şi  pe  meserii,  în  modul  în  care  elevii
                                                                                                            gîndcsc.
        Mai  devreme   sau  mai  societăţi  româneşti,  par­  Să-fi  aminteşti  de  el  -  mai  nobilă  dintre  profesii:   Şi  în  continuare,  oamenii  de  la  catedră  sînt  che­
      tîrziu,  pieţe  şi  cetăţi  dis­ curge  o  perioadă  de  cri­  însoţitor  fie  pe  poteci  de  desţelenirea  de  minţi,  înflo­  maţi  să-şi  sporească  eforturile  spre  a  răspunde  cum
      par  în  ruină !  Spiritul  în­ ză.   Schimbările  se  simt   gînd  şi  de  simţire  -  doar  rirea  de  suflete,  modela­  se  cuvine  exigenţelor  puse  în  faţa  şcolii  româneşti
      să,  n u !  Şi  în  seama  cui  totuşi.  Au  dispărut  cor­  aşa,  din  cînd  în  cînd?!  rea  de  caractefe...  Poate   de o societate  democratică, avînd  la  bază  competenţa
      cade,  oare,  cea  dinlîi  plă­ vezile  umilitoare  şi   s-a   La  o  aniversare,  poate ? !  cineva  face  mai  mult  pen­  şi  valoarea,  pe  care,  după  Revoluţia  din  Decembrie
      mădire  a  spiritului ? !  Fi­ creat  astfel  timp  pentru   Sau, '  poate,  cu  un'  prilej  tru  altcineva ? I   înţelepţii   1989,  România  o,  realizează,  aceasta  presupunînd  ri­
      resc  şi  jără  putinţă   de  adevăratele   îndeletniciri   născut  din  întîmplare ? I  Nu,  şi  recunoscătorii  răspund :   dicarea  permanentă  a  pregătirii  lor  profesionale,  de
      tăgadă:  in  seama  dască­ şcolare.  Criza  în  care  se   asta  nu ! .Ar  fi ‘  Impietate.  Nu I  Poate,  oare,  cineva  să   specialitate.  Să  nu  uitaţi  nici  o  clipă,  dragi  colegi,
      lului !   Cum  atunci  să  scaldă   invăţămîntul  ro­  Pe  el  să-l  porţi  în  minte  adune  mănunchi  de  virtuţi
      nu-i  recunoşti  statutul  de  mânesc  se  regăseşte   în   întruna,  sprijinit  de-o  rază  şi  să  le  alăture  lor  o  ser­  că  în  faţa  dumneavoastră  se  află  generaţia  de  mîine
      cel  mai  puternic  factor  destule  manifestări  depla-'   de  respect   şi  mulţumire.  vitute :  supuşenia  în   faţa   a  unei  ţări  care  a  intrat  cu  drepturi  depline  în  rîn-
      de  civilizaţie?!  Şi  cum  sate,  cum  deplasată  con­  Pentru  că  el  a  fost  -   ori  nevoilor  învăţăcelului ? I  El   dul  ţărilor  civilizate  ale  Europei,  pe  care  o  dorim
      să  nu-i  consideri  munca  sider  a  fi  fost   fiţuica   s-a  încercat  a  fi  -   unul  poate,  şi  o  face I  Nu  cea­  tot  mai  prosperă !
      drept  cea  mai  nobilă  sar­ „Răgnetul  (sic!)  lui  Dece-   dintre  anonimii  apostoli  ai  suri  puţine I  Nu  doar  între
      cină  la  care  omul  poate  balu,  nimic  alt  decît  că­  lumii  vii.   Şi  dacă  azi  ai  două  chemări  de  sonerie,   Acum, de ziua dumneavoastră, vă dorim din  inimă
      aspira ?!              dere  în  suburban !  Trans­  locui  tău  în  Academie...  da­ între  două  hotare  peste  o-   împlinirea  tuturor  dorinţelor,  zile  frumoase  ale  unei
        Am  dorit.  a  cunoaşte  formările   socio-politice,   că  accezi  la  descoperiri  ge­ gorul  celor  50  de  minute.   binevenite  vacanţe !
      din  gindurile  celor  care  dar  mai  ales  cele  econo­  niale... _dacă  scrii  cărţi  cu­ Li  de-a  lungul  zilei,  de-a
      au  oficiat  la catedră,  stră-  mice,  îşi  pun  pecetea  şi   ceritoare...   dacă   salvezi  lungul  anotimpurilor,  de-a   INSPECTORATUL  ŞCOLAR AL
      bătînd  decenii  de  aposto­ asupra  dascălului,  subju­  vieţi...  ori,  pur  şi  simplu,   lungul  vieţii.            JUDEŢULUI  HUNEDOARA
      lat  didactic,  înţelepţiţi  în  gat  încă  de  grija  zilei  de   dacă  ştii  a  culege  semnul   Şi  pentru  toate,   fi-va,
      lunga  înşiruire  de  impli-  mîine.  Firesc,  deoarece  şi   tipărit  în  plumb...  îi  eşti  desigur,   repus  în  loc  de   W .V A W .V .V iV .’.V V .V .V A V .V A W .V .V A V V V W .V A
      nirL  - dar  şi  de  dezamă­ el  este  om,  şi  el  trebuie   dator  şi  lui.   Lui,  care  cu  dreaptă  cinstire I  Pentru  că
      giri.  L'am  căutat  pe  dl.  să  trăiască!  în  felul  a-   modestie   şi   întotdeauna  i  se  cuvine I  Pentru  că  el
      Dumitru Susan, profesor de  cesta,   preaplinul  sufle­  fără  emfază,  a  săvîrşit  cea este  DASCĂLUL I  ,
     ■  Limba  şi  literatura  româ-  tesc   pe  care  s-ar  cădea                                                                       şi  pasiune
   Jltoă,  personalitate  marcan-  să-l  reverse  asupra  elevu­
       ă  a  corpului  didactic  hu-  lui   se  risipeşte  in  mă­
      nedorean,  ajuns  acum,  la  runte  şi  prozaice  îndelet­                                           Liceul  Teoretic  din  Hu­  Corina  Herban,  obţine  u
      cuvenita  pensie.   Dintre  niciri  cotidiene.   Rămîn   0  Şcoala  va  fi  bună  doar  atunci  Cînd  popa  va
      toate   curiozităţile   care  optimist,  eu  fiind  dintre   fi  bun,  darea  va fi  mică,  prefecţii  vor fi oameni,  în­  nedoara,  la  frumoasa  vîr-   preţios  succes  în  munca  s.
      m-au  bintuit,  două  s-au  cei  ce  au  cunoscut  vre­  văţătorii  vor  fi  pedagogi.  Doar  atunci  şcoala  vâ  fi   stă  de  38  de  ani,  şi-a  do­  didactică  cu  o  actuală  eh
               ii  puternice  şi  muri  şi  mai  grele !   Mă   şcoală,  statul  va  fi  stat  şi  omul  va  fi  om!  vedit valoarea cadrelor sale   vă,  Bianca  Busuioc  —  li
      pe  ele  le-artrâmErăccit  în  gîndesşt  la.  război,  la  re-                                     didactice,  materializată  în   premiu  la  olimpiada   c
      haina  interogaţiei.         ~  economică   pe       . 0 ;  A  învăţa  pe  altul  să  citească  înseamnă  să   interesul  elevilor  pentru   franceză  care-i  prilej uie1
        —  Cum  trăieşte  omul  care-a  impus-o.  în  ciuda   aprinzi  focul;  orice  literă  silabisită  seînteiază!  învăţătură.  în  pasiunea  stu­  şi  o  excursie  gratuită
      de  la  catedră  momentele  „pusthirilor",  dascălii  au                                           diului.  De  pe  băncile  aces­  Franţa  Ambasadorul  Fra
      de  sărbătoare  din  viaţa  crescut  copii   la  flacăra   0   învăţătura  transformă arama  în  aur în vreme   tei  instituţii  şi-au  luat zbo­  ţei  în  România  comun
      şcolii ?               admiraţiei.  Pentru  valori   ce  ignoranţa  preface  aurul  in  plumb.     rul, . în  toate' colţurile  ţarii,   în  scris  elevei  acest  1
        —  Cu  nostalgie  multă,  universale  autentice   şi   0  A  instrui  a  însemnat  întotdeauna  a  construi.  mii  de  ingineri,  medici,   cru,  adresîndu-i  sincere  t
      multă,..   Şi  nostalgia  se  perene !  Pentru  adevăr !                                           economişti,  actori,  profesori   licitări,  la  care  ne  as
      naşte  din  amintirea  orei  Dar,  spre  a-şi împlini me­  0 Să existe ceva  mai păgubitor pentru un. popor   ş.a.,   dovedindu-şi   astfel   ciem  şi  noi.  Exemplul
      de  Literatură  română...  nirea,  dascălul  a  confec­  decît  neglijarea  învăţământului ?!  Nimic!  El,  învă­  aspiraţiile  spre  metaforicul   'poate  fi  urmat  şi  de  -a
      poartă  deschisă  spre  fer­ ţionat  acel  blindaj  sine   ţămîntul, _rămfne  creuzetul  din  care  s-au  născut  şi   „Templu  al  înţelepciunii''.   elevi,  urmînd  cursurile
      mecatul tărîm  al  artei cu-  qua non împotriva tuturor   se  vor  naşte  Oameni.                  Această-tendinţă  este  justi­  cestui  liceu.,  (Prof.  OV
      vîntulut_  Tărîm  tn  care  opreliştilor  ideologice.  Şi                                          ficată  cu  atît  mai  mult,  cu   D1U  POPESCU).
      te  preumbli  pe  sub  emi­ a  oficiat  pe  altarul  şcolii !                                      cit  azi.  iată,  o  fostă  elevă,
      nescienii  tel.~  în  care  re­  Optimismul  unui  vechi
      ciţi  Caustice  versuri  ar­ şi  atît  de  apreciat  Om  de
      gheziene.^  tn  care  întâl­ catedră  ~mi  s-a  transmis,
      neşti  peisajul  bolovănos,  natural,  şi  mie!  în  ciuda                                                                  ză  opţiunea  profesională
      masiv  şi  totuşi   atît  de  stării  de  bulversare  în­                                                                   cultivând  asemenea  talen­
      cuceritor  al  prozei  lui  treţinută,  culmea,  tocmai                                                                     te...
      Rebreamu.   în  care  cu­ de  cei  puşi  s-o  înlăture!                                                                       Trăiesc  convingerea  că
      noşti  fascinantul  univers  Căci  Ministerul  învăţă-                                                                      numele  Diannei  Vasiu  va ’ j
      sadooenian...  Prin  faţa  o-  mîntului  românesc  se  re­  O  cheamă  Dianna.  Dar   la obiectele  de  cultură ge­  teri  de  la  reguli  —  a  me­
      chilor  îţi  trec  toate...  Şi marcă  prin  acţiuni  cînd   nu  în  zodia  pasiunii  pen­  nerală.  Mai  presus  de   diocrităţii  şi  a  banalului,   fi  cindva  celebru !  în  lu­
           iţi  aduc  in  minte  ambigui,'  când  contradic­  tru  vinătoare  —  aseme­  toate,  însă,  este  încărcată   de  data  aceasta.  Ieşind   mea  unde   stăpină   este
     atm*  de  demult..     torii, cînd insolente! Sper,   nea  zeiţei  al cărei  nume   de  talent.  Şi  cînd  talen­  din  tipar,  ni  se  adresea­  muzica '
    ' tf*'—  Cum  priviţi  starea  cu  sufletul  alături  de   îl  poartă — e născută.  Stă   tul  se  însoţeşte  cu. munca   ză   in  codul  mistic   pe
 j    actuali  de  lucruri  din  tn- competentul  corp  didac­  totuşi,  la  rîndu-i,  sub  un   tenace,  cu  plăcerea  com­  care-l  stăpineşte  aproape
 1   văţămtntnl  românesc?  tic  românesc,  intr-o  cu-   semn ‘. superba, fascinanta   petiţiei şi  cu dorinţa  preş-  '  pe  de-a-ntregul.  Iar  -noi o
       —  Mă  bucură  deschide­ rîndă  renaştere  a  presti­  armonia a  muzicii,.  taţiei  tn  public  —  'rezul­  ascultăm  că  urechea  şi
      rea  spre  actul  cunoaşterii  giului  breslei!   Şi  mai   Şi  când  DUmnă începe-a   tatul  nu  poate  fi  decît•  inima  deopotrivă-
      şi  spre  trăirea  artistică sper  că  niciodată  blazo­  alerga  cu  degete  firave,   victoria.    Aş  greşi  cu  ştiinţă   şi
         bucură  eliberarea  din  nul   luminos  şi   rîvnit   dar  hotărâte,  pe  alb-ne-   Dacă  mă  gîndesc  bine,   fără  drept  de  iertare  dacă
 '  0   strînsoarea  acelei  ideolo-  cândva  nu-i  va  mai  fi   , grul  clapelor  de  pian,  ui­  mica  Dianna  vtnează   şi   aş  da  uitării  meritele  ce­
  ™   gii  traumatizante  şi  în­ ştirbit! Speranţa mea nu-i                      ea !  Nu  cu  arc  şi  săgea­  lei ce  însoţeşte  —  cu  pro­
      chinătoare.  ■  Revoluţia  a  deşaHă,  ci  se  naşte  din   mirea  te  ţintuieşte.  Feti­  tă  din  încărcata  tolbă   bitate  profesională,  tact
                                                          ţa  frumoasă  şi  gingaşă,
      oferit  o  mare  şansă  învă­ credinţa  în  caratele  de                    de  la  şoldl  Ci  cu  talent   pedagogic  şi  dragoste  de
      ţământului  şi  doresc  co­ vrajă  ale  Dascălului,   tn   atît  de  gingaşă  incit  a-i   debordant  şi  cu  exerciţiu   copii  ■—  drumul  Diannei
      legilor  mei  mai  tineri  şi,  menirea  lui  de  Apostol  de   aşeza-o   mai  degrabă  în          spre  consacrare.  Este  d-na
      deopotrivă,  elevilor,   s-o  Neam!  Sper  în  reînvie­  vitrina cu păpuşi, se meta­  asiduu.  Trofee ?!  M ulte!   Doina  Hoţea,  profesor  de
      folosească !  Sini  realist !  rea  solidei  şi  severei  şcoli   morfozează  subit.  Vede­  Uimitoare  prin  calitate!   pian.  Alături  de  premii­
      In  consecinţă,  recunosc  că  româneşti,  făta  morgana   rea  ei  îţi  aduce  înaintea   Premii  la  toate  concursu­
     şcoala,  asemenea  întregii pentru atîtea generaţii...  ochilor  lujerul  delicat  al   rile  de  anvergură  din  ţa­  le  copiilor   (a  participat
                                                                                                          cu  4  elevi  la  Orpheus;
                                                         albastrului  stinjenel.  Dar   ră !  Două  mari  trofee.
                                                         la  un  semn  al  verguţei   Unul  dobîndit  anul  tre­  toţi  s-au  dovedit  a  fi  cei
                                                         fermecate,  stînjenelul  se   cut  de  şcolăriţa  dintr-a   mai .buni  la  categoria  lor
                                                         preschimbă  în  mică  vede­  treia. .  Altul,  la  începutul   de  vârstă), profesorul  este,
                                                         tă.  O  forţă  nebănuită  o   lunii  acesteia,  în  competi­  in  sfîrşlt,  premiat  şl  el.
                                                         ia  în  stăplnire  şl,  transfi­  ţia  ,jOrpheusm  de  la  Tg.   De  două  ori,  in  aceeaşi
                                                         gurată  de  prezenţa  publi-   Jiu.  Unde  fetiţa  „a  furat*   întrecere.  Pentru  a   fi
                                                        .  cuiul  şi  de  dorinţa   de   juriului şi  premiul  special   dobîndit  cele  mai   bune
                                                                                  pentru  cea  mal  bună  in­
                                                         . a-l  face  rob  talentului  ei,   terpretare  din  concurs.  rezultate  In  concurs   şi
                                                         fetiţa  —  stinjenel  clntă—   Da,  Dianna  Vasiu  este   pentru  a  fi  prezentat  cel
                                                         Şi  incintă...  Este  modestă   un  copil  aparte.  Un  copil   mai  bun  repertoriu.  Fru­  Marel<  Premiu  u-<,un­
                                                         fi  discretă.  Este  inteligen­  ce  iese  din  tiparul  ob­  moasă  recunoaştere  faţă   dit  la  Tîrgu  Jiu  de  talen­
                                                         tă  —  numai  note  de  zece  ştesc,  asemenea  unei  aba­  de  dascălul  ce-şi  motivea-  tata pianistă  Dianna Vasiu.


         Sfirşh  de  an  şcolar  —  moment  emoţionant   f»
      viaţa elevilor şi a dascălilor.                                                                                                      •    i       I
                           Foto: PAVEL LAZA            ... sm  mu re

                  Paginâ  realizată  de                                                                                disc                h i
                   NATÂLIA  VASIU
   1   2   3   4