Page 10 - 1953-01
P. 10

Pag. 2                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI


                       Biblioteca din oraşul tineretului                                             Să fie oprită mâna călăilor !
             Seara  îmbrăţişa  întregul  oraş  al  tinere­  tânărul  Popuiac  Marin  El,  aici  pe  şantier   Moi,  elevii  Şcoalei  Tehnice  de  Coo­  Prin  această  sentinţă,  noi  vedem  şi
           tului  Dealungul  străzilor,  lumina  vie  a  be­  a  învăţat,  ca  mulţi  alţii,  meseria  dc  me­  peraţie  idin  Haţeg,  cu  iproiundă  indig-  mai  clar  contrastul  care  există  intre
           curilor  împrăştia  in  jur  raze  ce  se  pierdeau   canic. Pentru a şi îmbogăţi cunoştinţele sale   naTie  am  alflalt  dlespre  monstruoasa   viaţa  întunecată  şi  plină  de  suferinţe
           în  întunerecul  ce  se  lăsa  tot  mai  greoi..  Din   şt  pentru  a-şi  ridica  necontenit  nivelul  pro­  înscenare  a  gestapoului  american  în­  a  oamenilor  muncii  din  SUA.  şi  via­
           dijerite părţi ale oraşului ecoul unor cântece   fesional,  el  a  venit  să  ceară  bibliotecarului   dreptată  contra  celor  doi  cetăţeni  ne­  ţa  liberă  şi  fericită  pe  care  şi-o  cons-
           pline  de  veselie  străbateau  puternic  văzdu­  o  carte  despre  laminarea  oţelului  Alături   vinovaţi  ai  S.U.A.,  ingiinerul  Rosen­  trueşte  poporul  nostru,  ale  cărui  drep­
           hul, trecând peste graniţele tinerescului oraş   de  el,  tânărul  Moscovici  Şoil.  —  mai  eri   berg  şi  soţia  sa,  Ethel,  care  au  fost   turi  şi  libertăţi  sunt  garantate  de
           din Hunedoara,                        analfabet  —  e  plin  dc  mândrie,  că  datorită   condamnaţi  la  moarte  pentru  faptul   Constituţia noastră.
                                                                                        că  au  luptat  eu  tărie  pentru  consoli
            Din  sala  bibliotecii,  sală  marc  şi  lumi­  partidului  astăzi  se  bucură  şi  el  de  lumina                   'Noi,  umîm  slujitorii  războiului,  ia-
                                                                                        darea  păcii,  pentru  viitorul  luminos
           noasă  rânduri  nesfârşite  de  tineri  şi  tine­  cărţii  Acum  el  a  venit  să  ceară  primul  vo­               ceia  care  ameninţă  pacea  şi  liniştea
                                                                                        şi lipsit de griji al copiilor lor.
           re  îmbrăcaţi  în  salopetă  ieşeau,  întălnindu-   lum 1 din operele tov Stalin  Această  înscenare  îndreptată  con­  popoarelor  şi  alături  de  întreg  tinere­
           se  faţă  în  faţă  cu  ceî  ce  se  grăbeau  să  in­  Rundul nu se termină şi iată că soseşte   tra  celor  doi  soţi,  a  avut  drept  scop,   tul  cinstit  din  lumea  întreagă,  protes­
           tre.  înăuntru,  bibliotecarul  Mogoşan  Glteor-   şi tânărul Fierarii Gheorghe, ţinând cu grife   să  intimideze  pe  toţi  oamenii  cinstiţi   tăm  cu  tărie  împotriva  monstruoasei
           ghe,  un  tânăr  mărunţel,  cu  faţa  se   în mâna dreaptă o carte învelită frumos   din  S.U.A.,  care  s’ar  putea  ridica  să   sentinţe  îmdireptaită  contra  lui  Ethel
                                                                                        ceară  o  politică  de  pace  şi  libertate
           nină cu   ochit   scânteietori, cu vocea  era romanul „Pouestea unui om adevă­                                      şi Iulius Rosenberg.
                                                                                        intre  popoare,  precum  şi  încetarea
           domoală  dor  sigură,  primeşte  şt  indrumează   rat"'                      măcelului din Corcea.                        Elevii Şc Tehnice dc Cooperaţie, Mateg
           pe  cititorii  bibliotecii  Deşi  e  singurul  bi­  —  Aşi  vrea  să  citesc  —  spune  el  cu
           bliotecar,  totuşi  se  descurcă  cu  multă  abi­  multă căldură când ii veni rândul — o carte
           litate  printre  cele  35.000  volume  de  cărţi   frumoasă!, o carte care să scrie despre partid,  Un  comitet  de  luptă  pentru  pace,  care  luptă  pentru
           ce  există  in  bibliotecă  El  lucrează  sistema   despre  lupta  clasei  muncitoare,  despre  un   ridicarea nivelului poiitico-cultural al ţăranilor muncitori
          tic cu cititorii, le cunoaşte viaţa, aptitudinile   U  T.M.-ist,  ciinn  munceşte  şi  cum  trebuie
           şi  giAsturilc  tuturor.1  Aceasta,  pentrucă  a   să  fie,  aşi  vrea  să  citesc  o  carte  care  să  mă   Comitetul  de  luptă  pentru  pace  din  satul   convins  dc  eroismul  qemaunlâlnil  în  istorie
                                                                                        Dă  ieşti,  raionul  Haţeg,  a  organizai  de  cu­  al  bravilor  ostaşi  ai  armatei  sovietice,  ar­
           trăit  în  mijlocul  lor,  din  mijlocul  lor  a  fost   ajute  in  meseria  de  electrician,  în  care  mă
                                                                                        rând  în  sala  căminului  cultural,  un  frumos   mată  ce  stă  gata  să  apere  bunul  cel  mai
          ridicat  şi  de  aceea  se  simte  în  permanenţă   calific                   program  artistic,  închinat  luptei  pentru  apă­  dc prct al omenirii — Pacea !
          alături  de  ei.  Apropierea  sufletească  a  bi­  Cât  dc  mare  este  dragostea  tinerilor  pen   rarea  păcii.  După  terminarea  programului,   Ţăranii  muncitori  din  satul  Băicşti,  au
          bliotecarului  Mogoşan  Gheorghe,  de  cititorii   tru  citit,  pentru  carte.  E  suficient  să  mer­  a  rulat  filmul  „Căderea  Berlinului”,  la  care   plecat  dela  acest  film  cu  gândul,  de  a  lupta
          săi,  are  o  mare  influenţă  asupra  cititului  şi   gem  într’o  seară  la  biblioteca  din  oraşul  ti   au  participat  un  număr  dc  peste  200  ţărani   şi  mai  hotârîţi,  cu  toate  forţele  lor  pentru
          studierii  cărţilor.  El  îndrumă  cu  multă  căl­  ncretului  şi  ne  convingem  singuri  de  ade­  muncitori.     apărarea  păcii,  ştiind  că  în  fruntea  acestei
                                                                                          Din  filmul  „Căderea  Berlinului,  ţăranii   lupte,  stă  bravul  popor  sovietic,  condus  de
          dură  şi  orientează  cu  pricepere  pe  cititori   văr.  Numai  în  câteva  ore  din  seara  aceea
                                                                                        muncitori,  au  învăţat  lucruri  minunate.  Ei   stegarul păcii — Marele Stalin 1
          asupra  căror  cărţi  trebue  să-şi  îndrepte   s'au  distribuit  cititorilor  46  dc  cărţi  şi  s'au   au  văzut  grozăviile  de  nedesciis  pe  care  le   FARCAŞIU PETRU
          aceştia privirea.                      înscris  încă  13  noi  cititori  In  intervalul  dela   pricinuesc războacle, întregii omeniri şi s’au  corespondent voluntar
            Nu  este  cititor  al  bibliotecii  cu  care  să  nu   15 Noembrie până la 30 Decembrie, s'au ci­
          fi  stat  de  vorbă,  pe  care  să  nit-l  fi  între­  tit  la  această  bibliotecă  peste  4.000  volume,
          bat  ce  i-a  plăcut  mai  mult  dtp  cartea  res­  de  cărţi.  La  peste  1.000  dc  tineri  diij.  ora   Muncă sârguincioasă   O nouă realizare în
          pectivă, s'au ce nu a înţeles          şui tineretului cartea a devenit un bun prie­  pentru alfabetizare              comuna Apoldul de Sus
            Iată  l  printre  cei  mulţi  care  aşteaptă  să   ten, un bun sfătuitor.
          predea  şi  să  ia  cărţi  dela  bibliotecă  şi  pe             I. CIOBOTA     in  comuna  Dobra,  raionul  llia,  bătălia   Cu  sprijinul  partidului  şi  guvernului,  oa­
                                                                                        pentru  alungarea  neştiinţei  de  carte,  lăsată   menii  muncii  din  regiunea  noastră.  înalţă
                                                                                        moştenire  dc  regimurile  burghezo-moşiereşti,   pe zi cc trece, noi localuri de folos obştesc.
                                                                                        se dă cu multă însufleţire.             Ţăranii  muncitori  din  comuna  Aj)oldul  dc
                             Doi părinţi grijulii. .                                     Cu  sprijinul  şi  îndrumarea  organizaţiei   Sus,  raionul  Sebeş,  dccurand  au  construit
                                                                                        de  bază,  a  organizaţiilor  de  massă,  a  sfa­  din  resurse  locale  o  baie.  prevăzută  cu  o
             In  oraşul  Deva,  pe  lângă  olte  instituţii   6  luni  au  trecut  însă  de  când  tovarăşa   tului  popular  şi  a  învăţătorilor  din  comună,   cameră  pentru  duş.  una  pentru  aburi  şi  trei
           de  cultură  se  află  şi  un  „cămin  cultural  ‘,   Moraru  Florica  a  fost  instalată  ca  dircc   peste  90  de  romi,  urmează  cu  regularitate   cabine cu vane.
            cu  un  local  destul  de  frumos,  a  cărui  exi­  tor  al  căminului  cultural  orăşenesc.  De   cursurile  de  alfabetizare  Aceasta,  este  o  do­  In  această  muncă,  s'au  evidenţiat  tova
           stenţă  „întărită"  o  dovedesc  toate  for­  atunci şi până in prezent, aceasta n’a reu­  vadă  limpede  că  în  regimul  democrat  popular   iaşii  Vinczc  Geza  şi  Piringcr  Ilans.  Ei  au
           mele  legale  ce  le  găseşti  înscrise  în  senp   şit  încă  să-şi  cunoască  sarcinile,  să  ştie  |   fiecare  cetăţean  al  Republicii  noastre  se   muncit  cu  drag  la  construirea  acestei  băi,
           iele  secţiunii  culturale  a  sfatului  popular   care-i sunt organele imediat   superioare.  |  poate  bucura  din  plin  dc  dreptul  de  care   pentrucă  ştiu  că  orice  bun  construit  dc  ei,
           raional  llia,  şi  a  secţiunii  culturale  a  sfa­  de  care  aparţine  şi  care  este  tocul  unde  j   a  fost  lipsit  sub  crunta  exploatare  a  burghe­
           tului popular regional                munceşte.  Aceasta,  pentrucă  atât  secţiu-  J   ziei — dreptul de a învăţa carte,  astăzi este al lor  E MAYER
             Existenţa  ocestut  cămin  însă,  spre  pă­  nea  culturală  a  sfatului  popular  regional.  j   REND ANA
           rere  de  rău  nu  se  află  decât  în  scripte,   cât  şi  a  sfatului  popular  raional,  precum  •   corespondentă voluntară       corespondent voluntar
           căci  dacă  vrei  să  t  vezi  activitatea,  care   şi  Comitetul  Executiv  al  sfatului  popu-  i
           de  fapt  ar  trebui  să-i  fie  existenţa,  nu  o   Iar  orăşenesc  se  dispensează  in  mod
           găseşti nicăeri.                      nepermis  şi  condamnabil  dc  sarcina  în­  Asigurările de Stat în ajutorul ţăranilor muncitori
                                                drumării   şi controlului căminului cul­
             Trecutul  apropiat  al  acestui  cămin  cul­                                Odată cu înfiinţarea Asigurărilor de Stat   s’a  făcut  despăgubiri  de  33.780  lei.  La  fel
                                                tural, aruncănd-o unul in cârca celuilalt
           tural a fost ca şi astăzi                                                    (A.D A S.) ţăranii muncitori care au su­  A.D.A  S.  ut  a  plătit  peste  305  000  lei  pentru
             Când  prin  grija  partidului  şi  a  guver­  In  tot  acest  interval  de  timp  tovarăşa   ferit pagube cauzate de incendii, grindină,   mortalitate  dc  animale.  Ţăranul  muncitor
           nului  au  fost  salarizaţi  o  parte  din  di­  Moraru  Florica  a  încercat  singură  de   inundaţii, mortalitatea vitelor, ctc., s’au bu   Munteanu  Nicolac,  pentru  o  vacă  de  rasă,
           rectorii  căminelor  culturale  din  întreaga   vreo  trei  ort  să  ţină  şedinţe  In  care  să   curat de ajutorul primit din partea Asigură­  a  primit  1200  lei,  iar  Radu  Ştefan  din  Dra*
           ţară  s’a  aprobat  şi  salarizarea  unui  di­  formeze  un  colectiv  dc  conducere  al  că­  rilor dc Stat.      şov,  raionul  Sebeş,  a  primit  pentru  un  cal
           rector Iq căminul cultural din oraşul Deva   minului  cultural  cu  ajutorul  căruia  să   Numai  în  regiunea  Stalin,  ţăranilor  mun­  de rasă 1480 lei.
           Aceasta,  a  îmbucurat  mult  pe  activiştii   pună  munca  „pe  roate",  dar  spre  ruşinea   citori  li  s’au  plătit  despăgubiri  dc  1068  870   După   aproape   un   an   dc   activitate,
           secţiunii  culturale  a  sfatului  popular  re­  lor,  nici  din  partea  secţiunii  culturale  a   lei,  iar  în'  regiunea  Craiova,  pentru  culturile   A.D  A  S-ul  a  trecut  dela  l  Ianuarie  1953,  la
           gional,  şi  pe  membrii  comitetului  execu­  sfatului  popular  regional  nici  dela  raion   lovite  de  grindină,  ţăranilor  muncitori  li   o  nouă  înregistrare  a  bunurilor  agricole  ca:
           tiv  al  sfatului  popular  orăşenesc,  care  de-   şi  nici  din  partea  comitetului  executiv   s’a achitat suma de 500 000 Ici.  semănături,  culturi,  vite  şi  maşini  agricole
           acum,  s'au  gândit  că  au  scăpat  de  grija   orăşenesc, n’au binevoit nimeni să ta parte   Şi în cadrul regiunii Hunedoara, A.D A S -uţ   ce  vor  trebui  declarate  de  către  toţi  ţăranii
           activităţii  culturale  din  oraşul  Deva,  pe   la şedinţa la care au fost convocaţi  a  venit  în  ajutorul  ţărănimii  muncitoare.  La   muncitori la sfaturile populare.
           care  o  socoteau  o  adevărată  pacoste  pe   Nenumărate  şi  neluate  in  scamă  i-au   Prcsaca  Ampoiului,  raionul  Alba,  cele  6  gos­  înregistrarea bunurilor de către A.D A.S,
           capul lor.                            fost  drumurile  tovarăşei  Moraru  Florica,   podării  care  au  fost  inundate,  au  fost  despă­  se face în folosul oamenilor muncii dela o
             Cu  mult  interes  şi  grabă,  după  apariţia   când la secţiunea culturală a sfatului popu­  gubite  cu  suma  de  23  099  lei.  Iată  de  pildă   raşc şi sate. Ele au drept scop de a stabili
           hotăririi  cu  salarizarea,  aceştia  au  numit   lar  regional,  când  la  Comitetul  Executiv   ţăranul  Stănilă  Miron,  a  primit  -1929  lei,  iar   valoarea acestora, pentru a se putea sta­
           In  postul  dc  director  al  căminului  cultu­  al  sfatului  popular  orăşenesc,  pentru  a   Ştefan  Petru  4832  lei  La  Peştcniţa  raionul   bili, eventualele pagube şi a se efectua plata
           ral  orăşenesc  pe  tovarăşa  Morarii  Flo-   cere sprijinul şi ajutorul necesar.  Haţeg, unde au fost 8 cazuri de incendiu,  lor.
           rica,  ca  apoi  cu  acetaş  grabă  să  se  aş­  Credem  că  este  vremea  —  cunoscând
           tearnă  nestinglteriţi  în  mult  aşteptata   importanta  şi  rolul  căminului  cultural  în
           comoditate  şi  somnolenţă  după  care  au                                              Programul filmelor pe luna Ianuarie 1953
                                                 formarea  omului  nou  —  să  se  curme  a-
           râvnit  atât  de  mult,  atât  secţiunea  cul­
                                                 ceastâ  situaţie  inadmisibilă  în  capitala   In  cursul  lunei  Ianuarie,  pe  ecranele  ci­  şer  Navoi  (repriză);  dela  16—18,  „Mitrea
           turală  a  sfatului  popular  regional,  căt  şi
           comitetul  executiv  al  sfatului  popular  o-   unei  regiuni  atât  dc  importante,  iar  sec­  nematografelor  din  regiunea  noastră  vor  rula   Cocor”,  (film  românesc);  dela  19—21,  „în­
           răşenesc.                             ţiunea culturală a sfatului popular regional,   următoarele  filme:  La  Deva,  din  ziua  de   tâlnirea  pe  Ring”  (repriză);  dela  22—25,
             La numirea sa în postul de director, to­  a sfatului popular raional şl comitetul execu   8—11, „Flăcăul din oraşul   nostru”, dela  „Primul  zbor”  (film  polonez);  dela  26—28,
           varăşa  Moraru  Florica  şi-a  manifestat   tio  al  oraşului  Deva,  să  privească  cu  răs­  12—14  „In  Sat  la  noi”  (film  românesc),  dela   „Reîntoarcerea  Victorioasă”  (repriză);  dela
           cu  multă  căldură  şi  hotărîre  dorinţa  de  a                            15—18,  „Supusul”  (film  german);  dela  19—   29—1  Februarie,  „In  întâmpinarea  vieţii”
                                                 pundere munca culturală ce Ic aparţine şi să   21,  „Reîntoarcerea  victorioasă”  (repriză)  dela   (colorat).  La  Haţeg,  dela  8—11,  „Neuitatul
           muncii  pe  tărâmul  culturii  şi  a  artei,
           mai  ales  că  i  sYju  făcut  însemnate  pro­  dea  tot  sprijinul  în  activizarea  căminului   22—25, „Orice naş î-şi are   naşul”; dela  an  1919”;  dela  15—18,  „In  plină  viteză”
           misiuni,  că  va  fi  ajutată  în  munca  nouă   cultural orăşenesc.        26—28,  „Serbarea  sportivă  a  tineretului”;   (film  maghiar);  dela  22—25,  „Suntem  pen­
           pe care aceasta o primise.                                  M. DUMITRU      dela  29—1  Februarie,  „Casa  singuratică”   tru  pace”;  dela  29—1  Februarie,  „Atacul  ca­
                                                                                       (film polonez). La Brad, dela 12—15, „Ali-  ravanei”.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15