Page 5 - 1953-03
P. 5
(n ínferroru! zfóruíui:
— SUDORUL AUTOGEN IOANA NÍS-
TOR. (pag. 2-a)
- PENTRU ODJINEREA UNO/ RE-
COLTE BOGATE (pcg. 2-a)
- LUCRĂRILZ SESIUNII EXTRAORDI
NARE A SFATULUI POPULAR REGIO
NAL (pag- 3-u)
Realizarea bugetului pe 1953 — Pentru o înaltă productivitate a muncii,
sarcina de seamă a sfaturilor populare
pentru ridicarea necontenită a nivelului de trai 1
In cadrul sesiunii extraordinare a Statu staţiunilor de montă, unde s’au cheltuit nu
lui Popular Regional, ce şi-a desfăşurat lu mai 65.5 (a sută din fondurile alocate. Muncitorii din întreprinderile regiunii noastre cer
crările în ziua de 26 a 11-a 1953, deputi- Cazurile când secţiunile financiare raio
să fie reexaminate normele
tii ou analizat şi discutat alături de alte nale au ridicat în acelaş timp salarii şi
probleme importante felul în care a fost ajutoare de boală, sau calcularea greşită a * " *
executat bugetul pe ami-l trecut şl su apro diurnelor şi cheltuielilor de deplasări, lip Norme pe măsura desvoltării tehnicii noi înaintate
bat bugetul pe 1953 surile de bani din cassă, a materialelor şi
' Raportul asupra executării bugetului re- bunurilor din inventar, depăşirea preţurilor Zilele acestea la secţia construcţii meta dc muncă după metoda sov-ietică Cotlear, şî
. giunii Hunedoara pc anul 1952 oglindeş of-kiale Ia furaje, etc., dovedesc că, unele lice a Combinatului Siderurgic „Gh. Ghcor- datorită acestui fapt ci au avut posibilitatea
te o execuţie bugetară care atinge în ge comitete executive raionale şi unii preşe ghiu-Dej” Hunedoara, au avut loc şedinle să-şi ridice gradul dc calificare, obţinând de
neral procentul de 98 la sută, Iu venituri dinţi ai sfaturilor populare comunale, nu ale grupelor sindicale, în cadrul cărora mun păşiri dc normă până Ia 80 şi 100 la sulă
şi 91,40 la sută la cheltuieli, excedentul fiind au dat şi nu dau încă importanţa cuvenită citorii au discutat reexaminarea normelor. lăsând cu mult în urmă normele reexaminate
la sfârşitul anului de aproape 7.000.000 lei dispoziţiunilor legale în ceoace priveşte dis In aceste şedinţe, numeroşi muncMori au anul trecut.
la venituri, faţă de cheltuieli. ciplina financiară, nu controlează şi
arătat că normele de anul trecut au fost Eu personal — a arătat tovarăşul Furca
-Cifrele bugetului alocai pentru acţiuni nu îau măsuri trăgând cu toată severita reexaminate în folosul lor, ele au dus la
socin¡-culturale, acţiuni economice şi pen tea la răspundere pe acei ce camuflaţi în Gheorghe — anul trecut după reexaminarea
creşterea neîncetată a producţiei şi produc normelor, numai după 15 zile am obţinut o
tru întreţinerea organelor administrative, re haine de slujbaşi săvârşesc abateri grave tivităţii muncii, la reducerea preţului dc depăşire de normă de 15-25 la suită, reuşind
prezintă o creştere puternică şi continuă a dela disciplina financiară, provoacă pierderi
cost şî în acelaş trimp la ridicarea continuă mai târziu să obţin” depăşiri de normă dc
economici socialiste din regiunea noastră: mari statului. a nivelului lor de trai. Ei au m&i arătat că 100-120 la sută.
eic vorbesc deschis despre creşterea bunel Lipsuri de acest Iei s’au constatat In ra introducerea metodelor de luoru ale staha-
stări materiale şl culturale în viaţa de toate ionul Alba, unde s’au recepţionat şi plătit noviştMor sovietioi, aplicarea dc către admi Normele după care lucrăm noi în prezent,
zilele a ceîor ce muncesc. Impozante sume au lucrări pentru circumscripţia sanitară Zlat- nistraţia combinatului a unor măsuri tehnico- eu şi ceilalţi muncitori — a spus tovarăşi*]
fost alocate pentru construirea de şcoli, pen na. care, în realitate nu s’au executat Sec organizatorice, şi în acelaş timp înzestrarea Furca — au devenit nereale; ele nu mai co
tru repararea lor, pentru construirea re ţiunea de învăţământ din acest raion a plă secţiei cu uncie maşini mai moderne ca ; respund posibilităţilor de producţie a sec
pararea şi amenajarea căminelor culturale tit unor învăţători în acebaş timp şi salariu! maşini dc şlanţat, fereslrău circular, foar ţiei noastre, sunt o piedică în calea creş
şi a caselor de cullură, pentru amenajarea şi ajutorul de boală, iar în satul Pteţelca. con fecă combinată, etc., au făcut ca muncitorii terii productivităţii muncii şi deci cu cer să
pieţelor, repararea şoselelor şl podurilor, tabilul Radu Ioan, a delapidat suma de din această secţie sa obţină succese din ce fie reexaminate. Asemenea cereri pentru ixî-
pentru iluminatul public, înfrumuseţarea gră 5241 lei. In raionul Haţeg, la secţiunea sa tn ce mai mari în producţie. examinarca normelor au fost făcute şi dc
dinilor publice, pentru combaterea epîzotl- nitară s’a găsit lipsă dc medicamente, iar In şedinţa pc care a ţinut-o grupa a 8-a către stahanovistul Voma Ioan, fruntaşul în
ilor, etc. fostul director aJ şcolii elementare de ciclul II dela secţia construcţii metalice, stahanovistul producţie Aîtaî losiî şi alţii, care au a-rătal
Bugetul pe 1953 comunicat de Ministerul a ridicat suma de 2902 Ici sub titlul de Furca Gheorghe, a arătat că numeroşi mun că numaJ prin reexaminarea normelor vor
de Finanţe pentru regiunea Hunedoara, pre burse. Sustrageri de materiale, delapidări citori din cadrul secţiei au urmat şcoala putea contribui din plin la îndeplinirea mă
zintă deasemeni o creştere de 58,19 la sută, de bani şi o serie de alte abateri grave dela de calificare. Iar alţii s’au calificat la locul reţului plan cincinal în patru and
faţă de anul 1952 st de 100 la sută faţă de disciplina financiari, au fost şi in raioa
anul 1951. Această creştere exprimă întă nele Petroşani şi Ilia, abateri pentru care Reexaminarea normelor, în centrul preocupării
rirea continuă a forţei economice a patriei nu întotdeauna sau luat măsurile potrivite
noastre, oglindeşte politica fermă şi profund şi cele mai drastice pentru acei ce Ic-jiu colectivelor de redacţie a gazetelor de perete
democratică a partidului şi guvernului, care comis. In pauza de prânz din ziua de 3 Mar ginerii care lucrează în cadrul atelierelor
alocă sume colosale pentru construcţia so
O parte din aceste lipsuri se datorcsc tie, numeroşi muncitori din secţiile Locomo C.F.R. Simeria. mă angajez să sprijin, cu
cialistă a ţării, pentru asigurarea bunurilor însă în bună măsură şi altor neajunsuri tive, Vagoane, Turnălorie-Fiorărie, etc., a toată dragostea şi puterea mea de muncă
materiale poporului muncitor, oglindeşte con
cum ar fi de pildă : nivelul scăzut al con atelierelor C.F.R. Simeria, sau strâns în desfăşurarea în bune condiţîuni a acţiunii
trastul izbitor dintre bugetele ţărilor cu de tabililor dîn comune, folosirea lor în dife faţa gazetelor de perete care au apărut în de reexaminare a normelor, să dau sprijin
mocraţie populară care sunt folosite pentru
rite munci precum şi schimbarea lor ncln- ediţii speciaJe cu ocazia reexaminării nor zi dc zi oamenilor muncii din secţiile atelie
construcţii paşnice, şi bugetele ţărilor cu*
găduit de des dinlr un Ioc în altul. fapt melor. Eî citeau cu bucurie articolele pubW- rului nostru, pentru a cuceri noi victorii în
pilalistc din care cea mai mare parte se
care a făcut ca gestiunea financiară de bu catc în legătură cu această problemă. lupla ce o ducem pentru îndeplinirea îna
cheltuieşte în scopuri războinice, în scoduI nuri materiale şi inventar, să nu se conducă La gazeta dc perete „Lumina” a organi inte de termen a planului din cel de al 3-lea
distrugerii umane.
conform instrucţiunilor, iar în dările de sea zaţiei de bază Nr. 7, tovarăşul Borza Sî- an al cinoina-lului”
Lipsurile şi deficienţele consulate în se- mă trimestriale şi anuale să mai apară sol
tivilolca secţiunii financiare regionale *1 a mion. a scris un articol prin care cere re La gazetele de perete s’au format rubrici
duri nereale. examinarea normelor. In acest articol, se a- speciale dedicate publicării materialelor în
celor raionale, au fost scoase deasemeni la
Bugetul Sfatului Popular Regional pe rată cum a orescut numărul inovaţiilor, ra legătură cu reexaminarea normelor apărute
iveala atât în raportul prezentat în sesiune ţionalizărilor, etc., care au contribuit la ob în ziarul „Scânteia”. Gazetele de perete
cât şi în discuţiile purtate. Lipsurile sc da- anul 1953, trebue să constitue un factor mo
bilizator al tuturor rezervelor interne şi al ţinerea de noi şi însemnate depăşiri de nor „Electro-Motorul”. „Locomotiva”. „Lumina”,
torcsc în mare măsură acţiunii contrarevo
resurselor financiare, care sunt absolut ne me dc producţie. etc., au apărut în ediţii speciale în legătură
luţionare a lui Luca, Pauker şi Georgescj cu reexaminarea normelor.
şi ele s’au manifestat începând cu ncrcali- cesare pentru realizarea obiectivelor planu Asemenea articole care tratează problema
lui pc anul în curs. reexaminării normelor se găsesc şi la ce In acelaşi Ump prin activitatea ce o des
zaren în întregime ;i bugetului atât u ve lelalte gazete de perete. Tovarăşii Olaru Sa făşoară colectivele dc redacţie ale gazetelor
nituri cât şi la cheltuieli, cu neîncasarea în In acest scop se impune cu toată tăria în
întregime şi la timp a ¡mp-jzitelor şi taxe lăturarea definitivă a tuturor lipsurilor ‘ şl bin. Vernichescu Aurel, CIgmăian Galenia şi de perete, se duce şi o intensă muncă pen
lor comunale, precum şi în ce priveşte dis deficientelor în activitatea sfaturilor popu alţii, au scris articole în care se arată des tru buna organizare a agitaţiei vizuale. La
ciplina financiară, unde abaterile au fost lare, a întreprinderilor şi instituţiilor. Res făşurarea acţiunii dc reexaminarea norme locurile principale de muncă au fost afişate
încă frecvente. pectarea disciplinei financiare, realizare in lor, a şedinţelor sdndicale în cadrul cărora lozinci mobilizatoare în legătură cu acţiu
:
Faptul că. tovarăşul Şend-ruc Vaier, preşe tegrală a investiţiilor şi utilizarea justă a muneitori cer reexaminarea normelor şi îşi nea de reexaminare a normelor O activi*
dinte al Comitetului Executiv, Supu fondurilor pe secţiuni şi capitole, sunt con iau angajamente sporite în vederea îndepli tate rodnică în această direcţie desfăşoară
ran Vnsile vicepreşedinte şi Bodea loan se diţii care asigură realizarea bugetului pc nirii şî depăşirii noilor norme. Dc exemplu, staţia de radioficare din oraşul Simeria. Pc
cretar, nu s’au ocupat în suficientă măsură 1953. inginerul Olaru Sabin, în articolul scris !a riodic, aci se transmit diferite materiale pri
şi nu au controlat sistematic felul cum se Şefii secţiilor financiare, puşî să adminis gazeta de perete spune: „Ca uniri dintre in vitoare la reexaminarea normelor
realizează bugetul pe secţii, iar şeful bu- treze banii destinaţi în scopul construcţiei
gelului tovarăşul Zăvoianu, nu a informat socialiste, trebue să privească această sar Laminoiiştii hunedoreni au primit Steagul Roşu de producţie
Comitetul Executiv asupra felului cum se cină ca o marc cinste, călăuzindu-se zi de
realizează şi cheltuieşte bugetul regiunii şi zi după cuvintele tovarăşului Stalin care Lamînor’Ştii dela Combinatul Siderurgic de plan, iar preţul de cost a fost redus c*
al secţiunilor, a dus la nccheltuirea în în spune că, „A şti să cheltuieşti cu chibzuia „Gh. Gheorghiu-Dej”, aplicând cu succes în 2,86 la sută faţă de sarcina planificată.
tregime şi în scopul fixat a sumelor pe ca lă, cu socoteală este o mare artă”. cadrul întrecerii socialiste metodele avansate Planul pe sortimente a fost densemene;»
pitole, făcându-sc uneori economii în dauna Un ajutor nepreţuit pot şi trebue să-l dea de muncă ale oamenilor sovietici şi ale sta- realizat în proporţie de 108.8 la sută. iar
muncii. în această direcţie comitetele raionale dc hanoviştîior şî fruntaşilor noştri, au obţinut mdicii de utilizare a maşinilor uu fost reali
Deşi erau absolut necesare lucrări pen partid, care vor trebui să se ocupe în per în ccl de al II-lca semestru al anulu* tre zaţi în proporţie de 107,7 la sută îaţă dc plan
tru repararea străzilor, în oraşul Haţeg, nu manenţă de controlul şi îndrumarea sfatu cut rezultate deosebite în lupta pentru înde Datorită realizărilor obţinute dc colectivul
s’a cheltuit decât 48 la sută din fondurile rilor populare, în scopul ca. acestea, să se plinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. dc muncitori, ingineri şi tehnicieni, secte
repartizate în acest scop, iar în oraşul Se ocupe cu competenţă, să controleze şi să In- Astfel, în semestrul II ai anului 1952, pla rul laminoare a fost d'slins cu litiu) dc sec
beş s’a cheltuit numai 62 la sulă. Din fon drumeze munca financiară. Comitetele ra nul de producţie în tonaj a fost realizat în tor fruntaş pe ramură şî i s’a decernat
dul penfru învăţământ nu s’a cheltuit de ionale tic partid au datoria să analizeze proporţie de 104,7 la sută, iar pe întreg a- Steagul Roşu de Producţie al Comitetului
cât 53 la sută. iar din fondul pus Ia dis periodic acest domeniu important de acti rnil a fost îndeplinit cu 105,52 ia sută. Central al Sindicatului şi al Ministerului
poziţia secţiei culturale 26 la sută. Ne* vitate, să insufle spiritul de disciplină tutu Datorită mecanizări' pe scară tot mai Industriei Metalurgice.
realizarea fondurilor de cheltuieli s’a cons ror organelor din aparatul de stat, să tre largă a procesului de producţie şi folosirii Cu prilejul decernării Steagului Roşu d?
tatat şi Ia asistenţă socială, cultură fizică zească spiritul de vigilenţă şi răspunderea metodelor stahanoviştilor sovietici: Turtanov, Producţie, numeroşi stahanovişti şi fruntaşi
şi sport, la agricol, unde chiar tovarăşul faţă de bunul poporului,., să înveţe pe ac Voroşin, Moruzov, Jandarova, etc., de că în producţie din sectorul laminoare şi-au
Mnlenş, şeful secţiei agricole, nu a dat im tiviştii: diu aparatul<.de stat,, care muncesc tre un număr cât mal mare de munc tor». luat angajamente sporite !n scopul înde
:
portanţa cuvenită acţiunilor de stropire ă în acest domeniu, * să-gospodărească-cu gri- s’a putut obţine o orcşlere a productivităţii plinirii prevederilor planului cincinal în 4
pomilor şi înzestrării cu qete. necesare & j£ţ banii -poporului. inunoiî în semestrul doi de 8,41 la sulă faţă ani.
v
