Page 7 - 1953-03

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8

Lucrările sesiunii extraordinare a Sfatului Popular Regional

In ziua de 26 Februarie a. c., au avut loc insământărilor de primăvară, prezentată d-î „Petofi Sandor” din Colonia Ceangăi Deva. practice, operative, a căror aplicare trebuie
da Deva, în sala festivă a Sfatului Popular tovarăşul Bodea loan, secretar a) Comite­ deşi nou înfiinţată, a cerut să fie planifi­ sâ dureze doar zile nu săptămâni
Regional, lucrările sesiunii extraordinare a tului Executiv al Sfatului Popular Regional. cată cu o cultură de 20 ha. cu legume şi Deasemeni. ritmul încremenit, nejustificat,
Sfatului Popular Regional, unde au fost a- Ses'unca a ales în prezidiu pentru con­ zarzavaturi, iar gospodăria colectivă din Se­ în care se munceşte în unele raioane pentru
nalizate trei probleme dc importanţă deose­ ducerea lucrărilor pe deputaţii : Bănută Ni- beş. cu 6,50 ha confecţionarea roţilor bulgăreşti, pentru pro­
bită pentru regiunea noastră : executarea colae. (preşedinte) Oprea Maria şi Bancîu Dându-şi seama din experienţa anului tre­ curarea moto - pompelor este nesatisîâcător
bugetului pe anul 1952 şi bugetul pe anul Traían Dcasemcni. a ales o comisie pentru cut că cultivarea legumelor şi zarzavaturilor ★
1953* raportor tov. Lupan Radu, preşedin­ redactarea unei telegrame adresată tovară­ aduc un venit marc, colectiviştii din gos­ In a doua parte, darea de seamă sc ocupă
tele Comisiei Permanente pentru Buget şi şului Gheorghe Gheorghiu Dej. conducătorul podăria colectivă Miercurea, raionul Sebeş, cu măsurile politice şi organizatorice, luate
Finante, modul cum s'a aplicat autoimpu- iubit al poporului nostru muncitor şî o co­ au hotărît să dubleze suprafaţa cultivată în pentru buna desfăşurare a însămânţăritor dc
nerea pe anul 1952 şi sarcinile ce revin sfa- misie pentru redactarea proiectelor de în­ 1952. angajându-se cu anul acesta să cul­ toamnă. In darea de scamă se arată, că.
îu-riior populare în organizarea autoimpu- tăriri tive II ha. grădinâric, din care 10 irigate Comitetul Executiv a luat o seamă de mă­
ncrii pe anul 1953, raportor tovarăşul Supu­ In cuvântul său de deschidere, deputatul Ţăranii întovărăşiţi, din comuna Sălaşul suri pentru popularizarea, cunoaşterea şi n-
Inferior, raionul Haţeg, au hotărît ca pc
ran Vasile, vicepreşedinte al Sfatului Bănuia Nioolae a vorbit despre condiţiile in­ suprafaţa dc 2.5 ha să cultive zarzavaturi plicarca „agrominimului" începând încă din
Popular Regional şi dorea de scamă asupra ternaţionale şi interne în care au loc lu­ toamna, precum şi anumite măsuri dc ordin
crările sesiunii şi despre sarcinile mari şl Asemeni acestor gospodării şi celelalte gos­ practic ca : revizuirea, clasarea şi repararea
muncii organizatorice şi politice desfăşurată podării do stat. colective şi întovărăşiri şi au
de răspundere oe stau în fata deputaţilor uneltelor. încercarea puterii de germinaţie
«le către Comitetul Executiv al Sfatului din regiunea Hunedoara, puternică baza e- prevăzut întinderi însemnate dc pământ pen­ a seminţelor, organizarea do ateliere de re­
Popular Regional în pregătirea campaniei conomicâ a patriei noastre tru a fi cultivate cu legume şi zarzavaturi. parat şi instruirea cadrelor dc agenţi agri­
Unele comitete executive ale sfaturilor coli. etc., măsuri care au contribuit la pre­
RapoHuS prezenta* de »ovarâşul Supuran Vasile, populare raionale, cum este <le pildă comi­ gătirea timpurie a campaniei
tetul executiv al radonului Alba. care în
vicepreşedinta aS Statului Pop-utar Regional Darea de seamă scoate în evidenţă şi n
frunte cu tovarăşul Dragomir Gheorghe vicc- scrie întreagă de lipsuri. Dacă la S. M. T.
După ce a arătat că sesiunea extraordinară şi un număr de 34.350 alegători Propuneri preşedinte şi tovarăşul Mânu Ion secretar Alba. datorită organizării muncii dc repa­
a Sfatului Popular Regional, arc loc în con­ preţioase au făcut o seamă de deputaţi şl .s’au ocupat direct şi intens dc pregătirea raţie a maşiailor şi tractoarelor, după me­
diţiile creşterii continue a forţelor păcii alegători ca de pildă. Focşa loan, deputat condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare toda sovietică Bugaciov. reparaţiile s’au ter­
în frunte cu marea Uniune Sovietică şî a In comuna Strei Sângiorgi şl alegătorul Bo- n campaniei dc crccre a bazelor legumicole, minat cu 10 zile înainte de termen, apot
scăderii centinue a forţelor întunecoase goş Lazar din aceiaşi comună, care au pro­ au reuşit să rezolve, cu forţe locale o sea­ la S.M.T. Miercurea şi Orâştie, maşinile şi
;i 1« războiului, fapt remarcat şî scos puternic pus , edificarea unei grădiniţe de copii nn- mă de greutăţi inerente începutului. Aşa ,1e tractoarele s’au reparat în mod defectuos şî
în relief de cel de al XÎX-lea Congres al gajându-se totodată dc a munci o perioada pildă, pentru a rezolva greutăţile Ivite, în cu întârzieri nepermise însuşi deputatul re­
R.C U.S., raportorul a vorbit despre succesele îndelungată câte 3 zile pe săptămână mun­ ceeace priveşte procurarea răsadniţelor nece­ gional Cheşărău loan care lucrează la
mari dobândile de oamenii muncii în indus­ că voluntară Stahanovîştiî Lup îoachîm şl sare. au luat fiinţă în satele Mioeşti şi Bă- S.M.T. Orâştie, a dat dovadă de mari slă­
trie şi agricultură în perioada ce s'a scurs Simerîa Gheorghe din Hunedoara, la una răbanţ. răsadniţe care var acoperi şi nece­ bi c i u n i
dela eliberarea patriei noastre din consfătuirile avute cu deputaţii au pro­ sarul altor sate din jur. In raionul Orăştic, Faptul că s’au petrecut lipsuri în apleca­
Vorbind despre felul anarhic cum s’au des- pus acestora să se electrifico anumite sate. cu sprijinul Comitetului Executa al Sfatu­ rea Hotărîriî Consiliului de Miniştrii şi a
voltat satele şi oraşele noastre sub spectru! lucru care s’a şi focul, folosindu se, după lui Popular, secţia agricolă a trecut la În­ guvernului cu privire la însământărite din
speculativ al jafului exercitat asupra oame­ cum au propus ei, strângerea fierului vecinii fiinţarea unui puternic centru dc răsadniţe anul acesta, mai cu seamă în ce priveşte
nilor muncii dc către regimurile burghezo- de către locuitorii color două comune si a- care deasemenea acopere o bună parte din repartizarea culturilor pc gospodării, consti­
moşicreşti, vorbitorul s’a oprit asupra as­ poi preschimbarea lui cu două transforma­ necesarul raionului. tuie una din gravele lipsuri ale unor comi­
pectelor grăitoare din regiunea noastră dând toare vechi, care apoi să fie reparate Darea de seamă, arată însă că datorită tete executive a!e sfaturilor populare raio­
drept pildă sale ea : Lunca Cernii, raionul Astfel, s’a reuşt a sc realiza un număr în­ unor lipsuri alo Comitetului Executiv nţ nale şî comunale tn raionul Sebeş. în co­
Haţeg, Govăjd’a, raionul Hunedoara, în care semnat de lucrări dc interes obştesc, hotă- Sfatului Popular Regional şi mai ales a munele Bcrlhelot şî Sântâmăria Orlea din
deobia în anii puterii democraţiei populare rît prin adunările populare pentru autoim- tovarăşului Groma Vasile. vicepreşedinte al raionul Haţeg. în comunele Pojoga şi Săl­
a început să răsară lumina culturii. punerc ce se ridică Ia suma de 3 674.947 lei. sfatului, care răspunde de această sarcină ci va. raionul tlia, s’au repartizat în mod gre­
ca de exemplu : 89 construcţii şi terminări
Satele noastre — a arătat vorbitorul — şi care a organizat cu întârziere pătrunde­ şit, câte 12-18 culturi unor ţărani săraci
au fost lipsite de centre civice, nu au avut de localuri de şcoli, 52 reparări de şcoli, 94 rea în masse a sarcinilor izvorîtc din Ho- şi mijlocaşi, cu 'câte 2-3 ha. pământ.
construcţii şi terminări de cămine culturalo,
şco!*, cămine, băi populare, dispensare, etc, tărîre. s’a întârziat neîngăduît de mult lua­ Există serioase lipsuri tn ceeace priveşte
ţăranii muncitori şi muncitorii fiind aspru 32 amenajări şi reparări de cămine cultu­ rea unor măsuri practice în vederea bunei organizarea întrecerii patriotice. în cc pri­
rale. 16 construcţii şi terminări de grajduri
exploataţi şi neavând nici răgazul şi nici desfăşurări a campaniei. Faptul că încă veşte antrenarea deputaţilor la muncă, etc..
comunale, construcţii de poduri, 29 cons­
tragerea de inimă să se îngrijească de sa* până în prezent nu s’a asigurat necesarul lipsuri care trebuie grabnic lichidate.
trucţii de fântâni şi 19 lucrări de electrifi­
tul tor dc seminţe, sarcină faţă de care tovarăşul Arătând în încheiere care sunt sarcinile
care a satelor, precum şi alte lucrări ca dis­ Mânea Loontin membru în Comitetul Exe­ cc!c moi importante $i mai urgente în mo­
Odată cu preluarea puterii politice de că­ pensare, internate, reparări dc drumuri, etc.
tre clasa muncitoare în frunte cu partidul cutiv al Sfatului Regional şi preşedinte al mentul de fată raportorul care a prezentat
Un mare rol au avut comitetele cetăţe­
ci, situaţia s‘a schimbat; prin crearea sfa­ Uniunii Regionale a Cooperativelor, mani­ darea de scamă s’a ocupat pe larg de sar­
neşti formate în acest scop şi mai ales co­ festă o atitudine nepermisă, de gură cască,
turilor populare — organe ale puterii de cinile dcputaţi-lor, în munca lor cu mas
muniştii şî deputaţii ca-re de cele mai multe
Stat — s’a dat posibilitatea ca ele să con­ precum şi faptul că se tărăgănează la infi­ sele pentru a contribui din plin la înflorire;
ori au fost aleşi să conducă activitatea aces­ nit creerea de răsadniţe calde, sunt lipsuri
ducă şi să desvolte economia locală, să pu­ tor comitete Ei au încetăţenit în activita­ patriei noastre
nă în valoare resursele locale, iniţiind şî exe- pentru care Comitetul Executiv al Sfatului Luând cuvântul, deputaţii şî invitaţii, duoâ
tea comitetelor munca planificată, organi­ Popular Regional poartă o mare răspun­
eulând lucrări însemnate de interes obştesc zată. spornică ce au arătat care sunt succesele au criti­
$i desfăşurând o inlensă activitate în ve­ dere şi care trebuie lichidate prin măsuri cat cu asprime lipsurile existente.
Comitetul Executiv a organizat în această
derea creşterii necontenite o nivelului de
perioadă popularizarea acestor patriotice i»
trai şî cultural al celor ce muncesc Cuvânful deputafiSor
niţiative. ajutorarea lor de către tehnicieni
In regiunea noastră până în anul 1947 şi un larg schimb de experienţe pentru ex­ Deputatul Onea loan, în cuvântul său a Un apc-rt însemnat a adus în discuţii'.«
au existat abia 25 cămine culturale. In pre­ tinderea iniţiativelor bune, a muncii orga­ arătat că Comitetul Executiv at Sfatului purtate de deputata lordachc Maria. Dacă
zent avem 491, iar numărul şcolilor elemen­ nizate şi a metodelor bune de muncă folo­ Popular Regional poartă o marc parte din la Hunedoara. — a arătat vorbitoarea —
tare în acest interval de timp a crescut dela site vină. pentru faptul că deşi a sesizat în se­ există o stare condamnabilă în întreţine­
436 la 664 Au existat însă şi lipsuri. Unii deputaţi siunea din Iulie o seric de lipsuri, totuşi rea cinematografului, dacă la Călan s’an
Prin Motărîrea Consiliului de Miniştri n’au fost atraşi să muncească în această di­ nu s’au luat măsuri. Arătând unele greu­ Lonea nu există săli corespunzătoare de
Nr )7 din 1952 s’a dat putinţă ca prin parti­ recţie. cum sunt lari Anton, Boroni Rusa- tăţi pe care le întâmpină în comuna Alma- teatru, dacă la Pui şî Sairmisegctuza că­
ciparea lor, locuitorii să-şi ridice nivelul de lina din Râu-Bărbat şi Stângă Ursic, Gher- şul Mare. vorbitorul critică atitudinea de minele culturale sunt întrebuinţate ca ma­
viaţă, să construiască importante centre cul­ man loan din Galaţi raionul Haţeg, care nepăsare a tovarăşului Peica Andronic. şe­ gazii dc cereale — lucruri cari ar putea
turale şi civice, să participe In mod organi­ au stat pasivi fată de această însemnata ful secţiei de învăţământ al Sfatului Popu­ fi rezolvate cu puţină pricepere gospodărea*
zat la construirea vîeţtt noi. la înflorirea sarcină In ce priveşte încasarea sumelor lar ‘ regional, care poartă răspunderea pen­ că — apoi, aceasla fireşte, sunt încă lipsu­
satelor. Comitetut Executiv al Sfatului Popu­ votate de însuşi alegătorii întruniţi în a- tru faptul că nu s’a luat nici până în pre­ ri ale deputaţilor şl ale comitetelor execu­
lar Regional a desfăşurat o activitate rod­ dunărî populare, nu s’a dus o muncă in­ zent măsuri pentru terminarea localului de tive care nu se străduesc să rezolve aceste
nică în această direcţie, reuşind sâ-şî apro­ lensă şî deci. nu peste tot s’au realizat pla­ şcoală. stări de lucruri inadmisibile.
pie massele, să Ie organizeze şi să Ie mobi­ nurile întocmite în acest sens. Ocupându-se de raportul cu privire (a Deputata Maria Oprea, membră în gospo­
lizeze la înfăptuirea acestui ţel Deasemeni, unele comitete executive n’au mitoimpunere, deputata Bora Elena, arată dăria colectivă din Pricaz, a vorbit despre
Ca principală metodă a folosit odunările fost vigilente, In comitetul de cetăţeni din că există o lipsă mare în unele locuri în viata fericită a colectiviştilor îndemnând pe
/
populare. întâlnirile dintre deputaţi şî ale­ satul Boş, s’a strecurat un chiabur care a ceeace priveşte justa folosire a fondurilor. La deputaţi să fie exemple, să fie în fruntea
gători şî consfătuirile acestora cu alegătorii. încercat să frâneze şi să saboteze realiza­ Zlatna de pildă, s’a început construirea unei luptei pentru formarea de noi gospodării
Astfel, tn cursul - anului 1952 s’au ţinut un rea planului întocmit băi populare care apoi a fost lăsată în pă­ agricole colective, pentru necontenita lor în­
număr de 687 consfătuiri ale deputaţilor cu tn încheiere raportorul s’a ocupat de mă­ răsire. florire.
alegătorii în circumsoripţîile lor electorali surii* politice şi organizatorice, necesare des-
la care au participat 152 deputaţi regionali, voltării muncii în acest domeniu pc anul
667 deputaţi raionali. 2509 deputaţi comunali 1953.
Insămânţări în mustul ziipezii
Htarea de seamă prezentată de fovarăşuB Bodea ban, După ce a apărut Hotărîrca guvernului puţin şi s’a putut lucra. Până în prezent
secretar al SfataBui Popular Regional şi partidului din 6 Februarie, membrii gos­ ci au însămânţat 2 ha cu floarea soarelui
Analizând succesele obţinute în pregăti­ nal. a mobilizat, prin cele 131 de consfă­ podăriei colective din Cîsteî raionul Alba. şi mai mult de un ha. de ovăz. Totodată
rea campaniei dc primăvară, din darea de tuiri ale deputaţilor cu cei 8200 alegători, au discutat o într’o adunare generală şi şi-au colectiviştii din Cistei au începui lucrările
seamă reesc că atât în ce priveşte pregăti­ şî printre alte măsuri luate Tn acest sens, luat angajamentul să respecte întocmai pentru pregătirea grădinii dc zarzavat. Până
rea unei puternice baze legumicole, cât şi massele de ţărani muncitori să participe la sarcinile trasate de ca. acum în acest sector s’au amenajat răsadniţe,
în ce priveşte pregătirea campaniei de în- Înfăptuirea sarcinilor trasate de partid şî Respectându-şi angajamentele luate, până s’a gunoil terenul şî s’a însămânţat 84 m p.
sămânţărî, Comitetul Executiv a luat din guvern în acest scop. la 20 Februarie au şi terminat de repa­ cu seminţe dc gogoşari, ardei, varză de
vreme o seamă de măsuri menite să asi­ Gospodăriile agricole de stat. gospodăriile rat toate maşinile şî uneltele agricole şi au vară, roşii, şi altele.
gure buna desfăşurare a acestor munci. colective şi întovărăşirile agricole, sunt în selecţionat seminţele necesare. Pentru a in aceste munci s’au evidenţiat brigadie-
Identificând peste 3000 de ha., pământ Iruntea aoestor acţiuni. Gospodăria agricolă pune în aplicare „Agrominimul”. au înce­ I
accesibil pentru irigare, prin gravitaţia na­ de stat din Apoldul de Sus, şi secţiile el put însămânţat ile în ziua de 27 Februa­ rul Silvăşnn Aurel, colectivistul Cârnaţl
turală şl prin ajutorul forţei motrice Comi­ vor cultiva însemnate cantităţi de legume şl rie, îndată după ce pământul s’a svântnt Mihai şî alţii
tetul Executiv al Sfatului Popular Regio­ 2»rzavaturi. Gospodăria agricolă colectivă