Page 10 - 1954-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 21

Piesa ,Afaceriştii** interpretată de actorii Mio Ţze-dun Pentru îmbunătăţirea muncii direefiei regi®61.sie Â.D.Â-S.
y
'eotrului de Stct „Valea Opere alese voi. I. Peotrv a se veni in aiulorul oameni­ Aslfel, agentul veterinar Dîngu loan păşire.? planului au îuat prime de eîte
Editura pentru literaturii politlcd lor muncii din tara noast-ră. prin ari)a dt.n comuna Hârâu. raionul Iha. a tlnut 400—500 lei flectre mal sint insă aganţi
E ziua in oare Întreg colectivi*! Teatru- şl afacerişti, istoria îşi urmează însă partidului »i a guvernului a fost înfiin­ fiscali ca tovarăşul Codu de la Cilr.'c ra­
i de Stat „Vadea Jiului” e«te mal în­ cutsul. Oamenii muncn dm ţara noastră, Primul volum al Operelor alese al? to­ ţată în 1932 Societatea ,.ADAS". care are aproape un an de aile 17 dcrsre ne : ntoc- ionul 'îebe.i. Tircă de la Poiana. Buciu-
teţit şi oarecum mai emoţionat ca al- conduşi de partid. însonu In această pe­ varăşului M?o Tz?-duo cuprind? lucră­ scopul ca in schimbul unor prime nuci mife La fel agentul veterinar din co­ mznu ds la Zlctn.i, Anton Toan de Ic Hă-
datâ rioadă de timp cele mai glorioase pagint rile sale cele moi importante scrise în din partea cetăţenilor, să asigure ţoale muna Rişculiţa. raionul Prad a Mr.i'* :m pria, cere mi au inţcles câ încasarea pri­
din primei® luni ele anului 1953. 40 do­
Ln toate părţile: in cabine, pe scenă, !n dm istoria mişcării muncitoreşti Sirena perioada primului şl a celui de al doilea bunurile lor In caz de calomităţî prici­ melor A D A S este o acţiune care uşu­
se tac ultimele pregâiun febril® lut Ro;rtă. cheamă Ia luptă pe toţi oame­ război civ*1 revoluţionar din Cbini nuite d® natură sau în caz de pagube sar? neîntocmite rează şi ridică nivelul de Iraj al oameni­
oierii iţi aranjează uLKjmle cute ale cos - nii muncn Pornesc lupta hotărită p®lr>- In lucrările „D?spr® clasele societăţii pricinuit® de oauze obiealive cetăţenii Exemple din acestea re pot da multe
imeuor, IntreAptâ ultimii® nduri ale liştii din V«iza Prahovei, muierii de la chinez®" şi „Raport cu privire la studie­ slnt deapâgubiţj de societate, dîndu-li-se cum ar fi de prJdă mrdtcul vet&rjnar de lor muncii.
i?.chiajului, maşmlştu încearcă pentru Lmpeni Lupta este încleştată pe viaţă şi rea mişcării ţărăneşti din provincia Hu- posibilitatea să-şl refacă bunurile pier­ la circumscripţia Bălţa, care pierde dosa­ Numărul celor care au luptat pentru
i.ima cavă dacă toate lumimte şt celela-M? pe moarte Finalul piesei vesteşte victoria nan". ter-ise in psr cada primului război dute rele agenţii veterinari si oormtelel? exe­ realizarea p'amvlui ţi a realizan.'or obţi­
/anjumt/nte sint In perfectă ordine, regi- apropiată a celor care luptă şi năzuiesc civil revoluţionar, tovarăşul Mao Tte-dun cutive ale sfaturilor populare din comu­ nute este r:'e? mic faţă do pasibilltăîil?
►r ii dau ultimele îndrumări... spre libertate a combărturt oportuni senul d? dreanfa şi czl Direcţiunea regională A D A S Hune­ nele Ltvedaa si Baru Marc. care nu au avute. Este o lipsă a secţiilor financiare
P/lvind aceasta activitate deosebit de Cu toarte că persenagiile pozitive ale pie­ de stingă în problema alianţei cu ţărăni­ doara pentru a-şl îmbunătăţi activitatea întormit dosare de daune le Desle 70 per­ de la raioane, care au subapreciat mun­
isuQeţitâ Iţi dai seama că se va petrece se» sînt slab reprezentate, piesa işt atinge mea. a arătat că aliat ui ceJ m'at de masă a luart o serie de măsuri organizatorice, soane. dsşi ele se fnt’mn'aseră în toam­ ca d? ^nd’oim-ar? şi conlrol a ag?M:!cr
»va nou, foarte important In viaţa co- scorpul prin efectul contrar, zugrăvind cu şi cel mai credmcios al prolelariatulul reuşl.od să aibe uncie rezultat® pozitive na anului >952. sau sfatul popular Raniţa fiscali in incasoroa primelor A D A S
ictivului acestui teaVru Si Intr-adevăr, vigoare personagiii® negative Acest luoru chinez est® ţărănimea, tezolvlndl astfel u- Numai rezolvînd la timp cererii® şi sesi­ din raionul Polrosani ci*e a trimis do La lipsurile acestea au contribui* în
i această zi el va trebui să-şi sute toi- re duce dc la wmc ta un puternic sen­ na dintre cole mal importante probleme zările oamenilor muncii, se coate întări sarel® de daune întimc-lata în luna mare măsură şi organele inspectoriir-lor
încrederea m asaJor în A D A S
t măiestria artistică şi tehnică in faţa timent de ură împotriva fiarelor nesăţioa­ ale revoluţie! chmeze — problema aliatu­ 1953 tocmii in luna februan® 1954 raionale A D A S care cuprinse de como­
?lui moi pretenţios spectator — autorul se pe care astăzi le-am spulberat dm ca­ lui Faptul că Dvrecţia regională nu a reu­ Sfaturile popuiore trebuie să ia o poziţie ditate. nu au dus o suficientă muncă com­
lesei pe care o vor prezenta pentru in- lea noastră ca pe un vis urît, şi care mai şit *â cuprindă permanent cu munca de hotirîtă pentru remedierea acestor lip­ bativă pentru realizarea sarcinilor Aşa
Un loc important în acest volum fl ocu­ îndrumare şl control întreaga regiune, a
!ia oază dâinuese astăzi in ţările in care dolarul pă lucrările: „Despre tactica luptei îm­ suri $i să urmăreoscă iM-îîprnape acti­ este emul tovarăşului inspector Rifîoîne
4 îşi ffMlie aricite ca o pasăre de pradă dus la rezultatul, că mai sint incă serioase vitatea medicilor şi agenţilor vetcnnari Troian de la Hunedoara, care a dat do­
Laapta pentru calitatea spectacolelor 4 potriva Imperialismului japonez". „Pro­ lipsuri şi deficienţe in munca inspertora­ La realizarea planului d® încasări pe vadă de o totală delăsare in muncă, to­
blemele strategice alo războiului revolu­ lelor raionale. Acnsl fapt se datoreze şi trimestrul IV şi primele 2 luni din anul
onatKiu® o preocupare permanenţi pen- Spectacolul prezentat cu piesa „Aface­ varăşul inspector Negru Nicotae de la ra-
ru ootecfclvul Teatrului de Stat din Pe- riştii" a scos In relief măiestria actorilor ţionar - din China", „Sarcinile Partidului unor salariaţi care nu înţeleg să se an­ 1954 s-au manifestat metod? învechite în ionul llia. care deţi a trecui pe Io sfatul
nojanl Tocmai pentru aceasta s-a luai Teatrului de Stal „Valea Jiului" Comunist Chinez In perioada războiului gajeze serios în muncă mamiestind ne­ munca secţiilor financiare. Nu s-a dat a- popular Hărâu. nu a descoperit cele 17
tiţiatlva lăudabilă de a se organiza o Sub regia artistici pricepută a tovară­ arvtkjaponez" şl altele In aceste lucrări, păsare faţă de saroimle încredinţat? tenlia cuvenită roal»z5r»i pionului de în­ dosare de daune ce lîncezcau in serta­
n/DUrvkv Intre artişti, autor şi fruntaşi» şului loan Potrovici, aotoru au putut să tovarăşul Mao Tze-dun a arătat cauzele Pentru ca sarcrmle care revin A D A s ­ casări A D A S şi aoeostu manifestare a rele sfatului popular, sau a tovarăşului
nt/recerii sociaVJ3te din Valea Jiului, cu reprezinte in mod sleălualt pcrsonagt'ille a-pariţiet şl exislenţei puterul roşii în Chi­ ului să fie duse la Îndeplinire cu succes pornit chiar de la şef» secţiilor Lnanciare Inspector Bădcscu dc lo raionul Orăşlic.
'Cazta lansării pe scena teatrului a pie- dm piesă, nu numai prin figură, expre­ na. a explicat pcvslbtlitartea şl Importanţa este nevoie de un sprijin aol.iv şi perma­ rtlonnl® Astfel tovarăşul Duma, şeful care a lăsat patru cereri de scutiri fără
ei „Afaceriştii” de Tudor Şounaru. sivitate. tonalitate, etc., cl şj prin însăşi creării unui nou front unic cu burghezia secţiei finsnciore a raionului Petroşzni. îndeplinirea formelor legale.
Piesa „Afaceriştii” a iul Tudor Şolm2ru sentimentele ce le minifcstau în diferite naţională in condiţiile Împotrivirii Chi­ nent dm partea organelor sfaturilor popu­ cu toate că şi-a luat angajamentul in şe­ Vinovaţi sînt şi tovarăşii Ripr.s Parle-
«te o putemtcă frescS a unei epoci do aoţhrnl ale piesei. nei faţă de Japonia, face o analiză com­ lare şi z celor financiare dinţa din 2 decembrie 1953. că va realiza nie şi Mărgineanu din corpul de îndru­
runtă exploatare din ţara noastră Ati- De remarcat este jocul actorului Ccstol plectă £ problemelor strategice şi tactic® Constatarea daunelor, întocmirea dosa­ planid încasărilor şi că va ţin? o slrlnsă mare şi control al Direcţiei regionale, care
orul cuprinde prin denumirea de ,,afa- RăduQescu — laureat al Premiului de Stat ale războiului revoluţionar dhr* China şi relor s< înaintam lor pentru plată este legătură cu inspectorul şef de raion al nu au combctut cu tărie lipsurile mani­
eriştl" pe toţi (reprezentanţii burghezo- — tn rolul Iul Augustir» Ilieşu, care in înfăţişează lupta Partidului Comunist Chi­ o sarcină directă a organelor staturilor A D A S.-ului, totuşi nu s-a tinut de an- festate in cadrul inspectoratelor raionale.
noşienmlt exploatatoare, care s-au co­ tot t'imput jazului a scos în relief pe ade­ nez, pzntiru atragerea maselor In frontul populcre Dacă sfaturile populare nu ur­ zajament, lucnj cate a dus la situaţia ca Pentru remodisrea lipsurilor se impu­
ntat in posturi de conducere a statului şt văratul om putred care nu ţine seama de naţional unic onhjaponez. în raionul Petroşani incasirOe sînt foarte ne ca to*to organele să facă o cotitură
te acolo dispun, după bunul lor plac. de nimic cînd c vorba de afaceri sau de ca­ Lucrările „Lupta dun Tzirvganşan”, Cum măresc îndeaproape munca medicilor şi slabe. hotirită in misnc* lor. să lupte dm răs­
carta sl de bogăţiile ţării In dosul fie- rieră. nici măcar de demnitatea sa de om. să rtubilim aiper'anenţa de olasâ la sate" agenţilor i-etermari însărcinaţi cu întoc­ Dacă unii agenţi fiscali ea: tovarăşul puteri pentru re?liz.area sarcinilor c® le
:ărel fraze patriotarde, el ascundeau o dar totuşi plan do teamă !n faţa inevi­ „D»ntr-o scîntpie poale Izbunei un Incen­ mirea dosarelor, se poate ajunge la si­ Popa din comun* Vnrţa. tovarăşul Tîrsă revin, con.şttontc hind că numai în felul
ifacere întreaga ţară era scoasă la me­ diu”, „Politica noastră economică", etc.. acesta dau viaţă hotârirUor guvernului şi
tabilului. Asemenea psrşonagiu fi prezintă tuaţia ci aceste dosare să nu fie întoc­ din comuna Sîrbi sau tovarăşul Gabor
tal vândută pe un preţ de nimic carbi'lam cu multă măiestrie şt Gig» Iordaneseu în acrise tot in perioada celui de al doilea mite Şi înaintate Io timp. iar AD AS -ul Sighismund. d*n Sălaşul Superior înţ?- partiduJui.
le pradă americani, englezi sau germani,
figura senatorului Re mus Feneşân râbol covH revoluţionar, j»nt consacrate să nu poată plăti ţjespăgublril? legind să lupte pentru realizarea şi de- STE1NEP EUGEN
oeretni a umple cu aur buzunarele unui
O creaţie de valoare a reuşit să obţină
7umn de trîntorl ca senatorul Rsmus Fe- problemelor militare, economice şl agrare
şj lînâra artistă Ana Colda in figura MV-
.neşan, ministrul de justiţie Augusliin Ihe- Volumul de faţă se încheie cu lucrarea
rei Dcru Influenţată de societatea pe care Mai multă atenţie activităţii din cadrul comerţului
ju. mmistirul de război Dan Uăcanu, şl al­ „Cu priviTe la practică”, m care tovară­
o frecventează îi place luxul, banii, po-
ţii. In timp ce mamele muncitoare duceau
kerul, ceea ce o lace să trădeze ide:!® pro­ şul Mao Tie dun demască de pe pozi­ de stat şi cooperatist
In spate povara grea a arlzel, a curbelor
gresiste ale soţului său profesorul Virgil ţiile teoriei marxiste a cunoaşterii gre­
ie sanrjlicju şi a mizeriei. Doru. interpretat de asemenea cu mult
Acţiunea prteaei „Arf aceri ştii” este pla­ şelilor subiectiviste despre teoria şi prac­ Apboînd pobtlci satisfacerii cerinţelor soeoble In dauna scăderii preţului dc întimpla* !n Încheiere* anului trecut
talent de actorul Tudor Qranza Starea mereu ereseînde ale oamenilor muncii, cost al mărfurilor în comerţul de stat şi cooperatist din ra­
sată tn perioada cumplitei cri2e care cu­ tica revoluţionară manifestată in Parti­
sufletească pe care o redă in special a- partidul şi guvernul nostru acordă o den- ionul Petroşani, s-o constatat că au fo~t
prinsese întreaga lume capitalistă şi care dul Comunist Chinez. Unii oameni cu munci de răspundere
tunci cînd îşi dă seim de imenn greşeală s?brtă atenţie aprovizionării populaţiei sustrase mărfuri in valoare de cîleva su‘.e
&e resimţea cu «nai multă putere tn ţara dm cadrul comerţului de sta'. s> coopera­
pe care o făcuse, a făcut-o să se remorce ■^O—- muncitoare cu tot mai multe mărfuri: ali­ de mit lei Asemene* elemente trebui?
noastră Industria noastră se destrăma tist consideră unităţile sau utilajele şi
în mod deosebit mentare, text de şi încălţăminte precum şf bunurile acestora ca p® o proprieiate per­ demascate şi înlăturate *nlocumdu-le ci*
Rîntl pe rlnd fabricile Îşi închideau por­
ţile, Iar şomajul creştea vertiginos. Criza Elementul linăr, viguros orc luptă cu A N U N Ţ aWe bunuri de larg consum sonală de car® pot să se folosească in in­ elemente capabile şi cinstite
dârzenie împotriva putreziciunii capita­ Această politică se resfrîngc din plin Cazuri ca cele a-ălaîe mai sus, se pot
economică, ou reparcursiuni grave in In­ Societatea de Ştiinţe Naturale şi Geo­ teresele lor personale după bunul pisc.
lismului este redat in mod creator de ti­ şi asupra regiunii noastre De priită, nu­ ivi numai aluno» cînd din parte* condu­
dustrie. finanţe, agncuMurâ, come-ţ şi în­ grafie dm RPR anunţă că a apărut Nr ori sa le dirijeze după cum ii taie capul
nerii artişti Ion Favlescu şi Anca L®- mai in luna ianuarie a c.. s-au distribuit cătorilor nu există o preocupare serioasă
treaga viaţă socială, se invpletea în ace­ I/1954 a) revistei .;NATURA” — orfanul Si asemenea exemple smt destule Dc pil­
durica tn figura lui Pavai şi Irma Dinei populaţiei muncitoare du» regiunea noas­ in buna desfăşurare a muncii d n câinii
laşi timp cu pcfliWca guvernanţilor bur­ său cu următorul cuprms: dă in timp ce OCL Alimentara Deva an­
ghezo ^moşiereşti de aservire a ţării im­ In general întreg colectivul de actori al tră — prin comerţiul socialist — cu 30.S6 gajează autocamioane, de la „Auto-trans comerţului socialist. Aşa de pildă, tova­
perialismului american, englez, francez şi Teatrului de Stat „Valea Jiului” s-a re­ Pentru Geologie—Ceoprafie.- la sută mai multă pime cu 24.85 la sută port" pentru a face faţă apzovizâonâru. răşul Lopşansdht AHalbert. directorul
marcat cu această ocazie. dî»d piesei o mai multă carne, cu 74,86 la sută mai O.C.L Alimentara Deva care mi a reuşit
german. — Experienţa sovietică in lucrări)? Coml- cel al O.CL.-ului este întrebuinţat p?n-
Mizeria maselor ajunsese la culme Pen­ mlrarpvetare justă, creatoare tertnilui Geologic din R P R . de Mioara mult ulei comestibil, cu peste 82 ta sută tru a transporta pe şeful contabil Vâîavu să urmărească realizarea planului d® aco­
tru guvernanţi, singura soluţie de a Ieşi 4 Pop: mai mult® textile şi încălţăminte faţă dr Constantin şi alţi salariaţi la diferite pe­ perire şi desfacere nu a organizat îndru­
dm criză ara pregătirea febrilă a războiu­ Discuţiile ce au urmat prezentării pie­ aceiaşi penoadă a anului trecut, dove­ treceri — cazul cu nunta de la Alba lulia mat şl controlat activitatea aparatului
lui antisovţetic.' Aiacsnlle cara decurgeau sei au arătat că acest colectiv de actori — Antarctica — de I Rădulescu; dind totodată creşterea puterii de cumpă­ Buna gospodărire a avutului obştesc central $1 al reţelei comerciale, părăsind
din diferite comenzi de armament ofereau a reuşit să ajungă la nivelul cerut de pu­ — Geografia transportyrulor şi a căilor rare a oamenilor muncii. lasă de asemenea mult de Horit. Orăitoare de multe ort locul de muncă in interese
ciştiguri fabuloase guvernanţilor Acest blicul spectator d® comunicaţie din R P R — de A Pentru buna aprovizionare a populaţiei, in această privinţă sint imensele canti­ personale
jaf neruşinat era la adăpost de tragere la — Felul in care a fost pusă tn scenă Râdoi; comitetul executiv al sfatului popular re­ tăţi de ambalaje ce stau amcatc Io !n- Mult® din deficienţele existente in ac­
răspundere, intrucit Insâsl monarhia era piesa mea de către colectivul teatrului — ReaOizîrite regimului nostru de demo­ gional. prm secţiunea comercială şi orga­ tîmplare şi expuse deteriorării, în special tivitatea organelor comerţului socialist
păr tuşă la toate afacerile caTe se săvir- „Valea Jiului” — a spus tovarăşul Tudcr nizaţiile comerciale locale, au avut o preo­ la filialele OC.L Alba lulia şl Hunedoa­ d)n regiunea noastră, se datorcsc în pri­
;e»u pe «spinarea poporului Şcimaru — nu poate decît să-m\ aducă craţie populară Sn domeniul electrifi­ cupare deosebită Astfel, s-a extins con­ ra. ambalaje ce (rcbuiau restituite fur- mul nrvd comitetelor execufive ale sfa­
Piesa ,,Afaceriştii" reuşeşte cu deosebită bucurie Meritul tovarăşului Pelrovici I., cării şi al industriei electrotehnice — siderabil reţoaua de desfacere, luîn/t fiinţă rizorilor de mărfuri. Un alt exemplu de turilor populare raionale, care In loc să
vigoare să demaşte toată ticăloşia morală care a pus-o tn scenă precum şi a) aotorllcc de-S Bainglass şi C Ispas. un număr de peste 80 msganne noi. s-au soiul acesta tl constituie depozitul de sprijine, să îndrume şi atunci rind este
a guvernanţilor burghezo-moşiereşti din care o joacă, est® că au ştiut s-o transpună Pentru Ştiinţele Biologice! conebnuxt sau omenajat depozite de măr­ sare al U R.C.A D Orăşlle, situai tn co­ cazul să tragă ta răspundere secţiunile co­
ţara noastră, toi viesparul dm aşa îisa pe scenă, tocmai aşa cum rm-an\ dorit-o — Acad Prof TlnaUn SSvule*cu „Mono­ furi corespunzătoare, etc muna Sibot, unde se pierd mari cantităţi merciale ds fel tal in care acestea îndru­
.societate Wialtă", în care mişunau fel de Cu ac'est prilej ţin sl felicit întreg colec­ grafia Uredinalelor din RPR — (re­ In activitatea lucrătorilor din comerţ, de sare dm cauză că aceasta stă depozi­ mă şl controlează pe plan local activitatea
fet de escroci, trepăduşi pofiLco, şl gazetan tivul acestui teatru unndu-i şi pe mal s-a remarcat de asemenea o îmbunătăţire comerţului, folosesc tn mod nepermis a-
veroşi, - atitlîţ» după îmbogăţire departe succese din ce in ce mai fru­ cenzie): a muncii In dinjsrea, păstrarea şi desfa­ tată tn tocuri rvecorespunzătoare unde se paratul acestor secţiuni în diferite munci
topeşte sau se 'împrăştie, amesteeîndu-se
Dincolo de această aloacâ de trintori moase C REJU — Vegetaţia terenurilor sărate din RPR cerea mărfurilor In zceastâ privinţă se cu diferite gunoaie, devenind de neconsu- do campanie tu totul străine de sarcinile
— de Em T»pa: evidenţiază O C L Industrial Deva, con­ ce le revin
dus de tovarăşul WloKzkar Eugen, care a mat Tof la Şibot. ccnduceiea cooperati­ Ţinînd sejma de importanţa sarcinilor
Creşte numărul contractărilor ele animale — Aprecierea critică a „Morfologiei evo­ reuşit să obţină însemnate succese vei „Siboleona” în loc să asigure mai ce stau In faţî comerţului socialist se
luţioniste" a lut A N Scvertov — şf bine transportul cu mijloace proprii, a
în raionul Alba prcbleme actuale ale Morfologiei Ani­ Dar. dacă. datorită simţului de răs­ găsit de cuviinţă să vindă şi cei doi cai pc cere ca să punem capât atitudinii de ne­
male — de G C Hruşciov: (traduce­ pundere faţă de sarcini, unri conducători care ii avusese cu scopul de a înlătura o păsare faţfi de aprovizionarea oamenilor
Hotărfnea guvernului şi par-hdului cu ru făcut să se obţină o serie de succese, muncii din regiunea noastră, — nepăsare
Numai in prima decadă a lunii martie
privire la îmbunătăţirea şl dezvoltarea re dm revistă sovietica). nu se poate afirma că munca în cadrul „bălai® de cap” — aşa cum o numesc ei — ce se manifestă tn unele locuri — printr-o
a c. ( datorită muncii rodnice a organe­
sistemului de contractări şl achiziţii de Pentru Metodică; comerţului socialist, merge cum trebuie tn schimb, cînd cooperativa nu este su­ mai bunâ organizare s muncii tn domeniul
lor O R A.C. A şi cele cooperatiste, s-au
animale şl produse animale, a produs un ExiUă încă multe lipsuri care dăunează ficient aprovizionată s? plina câ nu au comercial, iar fiecare conducător trebuie
viu interes şt in rindurtle producătorilor contractat 47 bovine, 22 mînzaţl, 2 viţei, — îndrumător botanic pentru împrejuri­ bunei aprovizionări, prin faptul că nu la mijloace de trarsporl, că nu sîrvt spri­ să-şl schimbe atitudine? de pînâ acum,
agricoli din na Ionul Alba, care au încheiat 15 porcine şi 395 miei . mile oraşului Craiova — de A) Buia toate umlăţile mărfurile se dirijează in jiniţi. etc pentru îmhunălăţirea continuă a aprovi­
toi mai rmille contracte de creştere şi în­ Printre colectorii care au depus o mun­ — Din experienţa predării Botanicei p® mod just sau se depozitează în cele In cadrul comerţului de s'.at şi coopera­ zionării oamenilor muncii
grăşate a animatelor cu Oficiul Raional baza învăţăturii miciuriniste — de A mai bune condiţiuni fiind astfel supuse tist mai există încă uncie elemente ne­ FORRO NICOLAE
că pcrssvcrrenlă te această direcţie se află
de achăzfţti şi colectări de anrmale cit şi P Medovaia (traducere din revistă so­ aflterării sau deteriorării Pe lingă aceasta cinstite, care sustrag mărfuri, comit de­ Şeful secţiei comercial®
tovarăşii: Vasile losi.l ş» Cimpeanu Iosif
cu organele cooperatiste. vietică). se mai fac încă abuzuri şl cheM-uiall nc- lapidări şt altele de soiul acesta Aşa s-a regionale Hunedoara
Cregten&a continuă a producţiei agricole vării acestor loturi Să oblige sfaturile Cultură fizică şi sport
prrun toate mifloarefle, W» scopul unei a- In raionul Petroşani se pot şi trebuie populare comunale de a antrena cit. mat
bundenrte ajzrovjzionBrl a oamenilor mun­ mulţi ţărani muncitori Ln cultivarea dc SCHI tructorul” SRC I ţoi, 2 „Minerul" IM i R0
cit cu produse agricole şl a industriei cu cultivate mai multe legume şi zarzavaturi legume şi zarzavaturi Tehnicienii secţiei Tn zilele de fl-7 martie ve s-a desfăşurat 3 Şcoala de tineret . Minerul" UUM 151.
maiorii prime, constitui una din proble­ aencole raionale aă fie ln permanenţă an­ la Paringul campionatul regiorml *1 po­ 4 „Constructorul” SRC I 149.
frunte cu tcvarăşul Stanciu nu s-au gin- 7.xte şi alct de către tehnicienii agricol:
mele cele maj importante pe care partl- trenaţi in această problemă pentru a da lilor medii la care au participat 64 schi­ Individual (din 50 puncte posibile)
dufl şl guvemuil le pune in faţa organelor dlt niciodată că dacă s-ar reface întin­ lăsîrd pe ţâfomi muncitori cu aceiaşi îndrumările necesare de felul cum trebuie ori elevi şi eleve, dm regiunea noastră 1 SLsrrvan Alexandru. ..Constructorul"
de iparUd şi de stat sele păşuni care In momentul dc faţă neîncredere în fertilitatea solului, meş- cultivate legumele După cele două zile de concurs s-au în­ SRC I 42, 2 Bofc? Eugen. „Coristructorul"
Hotărârile apărute recent, tratează o fiind neîngrijite, dau o producţie slabă, tonită din strămoşi. Intrucit, aşa cum s-a avătat, fn raionul registra* urmâloarele rezultate tehnice: SRC I 42. 3 Maruu Alexandru. „Mine­
seamă de sanel/nl concrete ce stau in faţa ■sau dacă n scrie de terenuri Hat? uitării, Un fapt semnificativ, care arată felul Petroşani existâ întinse păşuni Ş' fineţe Fond băieţi 3 km. rul” IM 40.
tuturor oTgansJor de partid ş 4 de stat. pre­ cumnlnt Cc'le de la Lupeni, Petroşani, Băni­ in care privesc uni» conducători proble­ sterpe, va trebui să se ia măsuri de cură­
1 Ilinereu Petre, Petroşani 17,24", 2
cum sl a organizaţiilor economice tă. colinele de la Pe.Vrila, «Ac,, bogate baze ma legumicola este afirmaţia preşedinte­ ţire, îngiăşare şi semănsre a ace6lor9 cu Buba Mircea Pei-ro?ani 19'lD’, 9 Borş*n Proba GMA gradul II fJ+10 focuri la 50
Una du» eceste sarcini este. creare» u- furajere a-luncî s-sr pute* renunţ* la lui sfatului popular din comuna Isarrvni, pl*nle furajer® ca trifoi, borceag etc. a- me.lri)
nor bogate zone de legume $i zarzavaturi acol? mici parcele de finele In favoare* K.iss Nico!*? — câ ţăranii din Isorom 9'gurîndu-se astfel o puternică b*2i fu­ Dorm, Hunedoara 19'2I”. Echipe (dm 500 puncle posibile)
prin extinderea acestor curtlurl, identi­ ciiltovărli legumeCor Pe lingă artista. în nu ar vrea. chipurHe. să cultiv? legume rajeră. Iar parcelele mici unde se pot cul­ Fond fele 2 Icm I „Minerul” IM 376. 2 Şcoala de ins­
ficarea şl darea in folosinţă oamenilor raionul Petroşani există tncă multe tere­ deoarece nu le plac la mincare Această tiva tegume să fie întrebuinţate In acest I Neam(u Lidia, Alba lulia IQ'2I”, 2 tructori de »ir 35t 3 .Con«tnjctorn''' 304.
munoi'i din onaşe şî centre muncitoreşti nuri vira,ne ce i«.tau nedolosite c* de. exem­ afnniaţie nu poale să fie decit falsă. Lip­ scop Oprea Lucie Haţeg, n'sa", .1 Popa Mă­ Individual (din ion puncte posibile»
a unor toren/unJ pentru cultivarea aces­ plu l-a Petroşani Iseronî. Vulcan. Lrjpenî sită de ceva real Toate întreprinderii® din raion şl în ria Deva, 13'22” 1 Klopeţchi Vasile Minerul” IM «R 1
tora In loturi Individuale Petrila etc.. terenuri ce ar putea prcduce Toat® aceste lipsuri, pornesc tn primul special cele de construcţii, trebuie să des­ Muntcanu Jupiler. ..Minerul” IM 64. 3
Experienţa de pînS acum a dovedit pe legume dacă sfatur-zle populare comu­ rind de la comitetul cxecut.îv al sfatului congestioneze cit m*l curînd tcronurîlc- Coborîrc boicţi Po(3 Eugen. ..Constructcrul” SRC 7 80
deplin că acolo unde există preccupjra în nale le-ar identifica şi le-ar pune I* di*- popular raional, care nu a privit această de care dispun, să le cureţe şi să le re- I. Wagner Eugen. Deva 3 05” 2 Ghc- La sfîrsltul concursului echipele clasate
această privinţă, s-au obţinut însemnate Doziţla muncltoriter D? asemenea intre problemă prin prlz.m* impxjrta-nfe) ei şl parUreze în loluri individuale pentru cul- deon Gheorghe. Hunedoara 2'2I", 3 Git p? primele trei Iccurl au fost premiate
succese, adueîndu-se un #oo«t preţios Ici prLnderirte de ccn.strucţii ca cele din Lb astfel s-a putut întimpla câ nici la data uvarea de legume Conslanfm. Deva 2'59" cu plachete şl diplome
buna aprovizionare a oamenilor muni;ll peni. PrtrcşBni şî Livezenj. ţin însemnate de 7 martie, secţiunea agricolă împreună Comitetul raional de partid are dato­ Coborîrc fete
AnaKzînd Insă felul in care a fest pri­ tercr/Jri ocupate cu dileme materiale cu sfaturiOe pop»>lare comunale, nu i- ria de a ţine serios seama de această pro­ G M A.
vit! problem-* legumicolă in raionul Pe­ cire mlnuite şi depozitate cu m*i multă dentificascră încă loturile legumicole, care blemă, controllnd riguros felul cum s- I. Neamţu Lidia. Alb* Tuba r23”. 2 In vederea trecerii normelor de rehl
troşani . putem spune că exisrtfi o totală socoteală ar pulea ocup* doar o treimz conform Hctărîrii din februarie a c,, tre­ aplică sarcinile trasate de HotSrirlîe par­ Munteanu Mari?. Deva l’35". 3 Hert^ert dio cadrul Ccroploxului G M A . cercul
nepîsairz cire dăinuie incă dm anii It®- şî chiar mii puţin dm aceste lerenun buiau identificate pină la dala de I tidului şi guvernului în problemele agri­ Ghirela. Petroşani r44”. sportiv Mine-ul” UUM Pelrojar.i a or­
cuţi Comitetul executiv al sJatulul popu­ ree'/ul puţind fl întrebuinţat ca loturi le martie. De asemenea, Uniunea raională cole precum şi măsurile ce s-au luat în Slalom speriat boiefi (douâ manşe a 20 ganizat in 2iua de 6 martie un rencurs
lar raional s-a lăsat lîrît in această ne- gum^col® a cooperativelor de aprovizionare şi des­ reconta comsfătuîre de la Petroşani por ţi). speria! la care au luaf pari® numeros, as-
pisir® de ideia greşită a unora, oare n- Doar aceste cîleva exemple ar toiî>i/a cî- facere Petroşani, respectiv tovarăşul Ti- Partidul şi guvamu) neslru a luat o se­ I lgh?!schi Tiberiu. Hunedoara 52” 5/10 p r*nţi Dintre acesli? 8 S'-au trecut nor­
firmă că tn acest raion nu se pot cultiv? teva zeci de ha p-roducătoire. de pe Cotc rea Toan, preşedinte şi Pitini Anton, vi­ rie de hotSrîri pentru continua riHIcnr® 2 Giţ Constentin, Deva SS” 6/10, 3 Silco mele eu calificativul excelent
legum® din anumite c^uz® „obiective” ţ° s-*r obţin® o producţie ce er contribui cepreşedintele comercial, ne fund contro­ a nivelului de frai al celor ce muncesc loan Hunedoara 102” 6/tO 26 sportivi cu participai la concursul
care au obiceiul să le înşirue oameni ISp- in bună măsură la aprovizionare* oame­ laţi şt traşi la răspundere, nu au adus PenUru traducerea lor în viaţă trebuie să TIR special GMA pentru trecerea normelor -te
s:|j de răspundere ca de ptldâ tovarăşul nilor muncii du» Vale* JmJul eu legume nici pfnă astăzi seminţele necesare lupte cu stăruinţă toa1® organele do partid Comisia raională de tir Petroşani a or­ schi crsînizot de colectivul ..Corsi^v'r-
Stcrvriu Gheorghe, tehniciin şef la serţi? jl zarzavaturi. Pentru înlăturarea acestor lipsuri, co­ şi de stat. toţi oamenii muncii de la oraşe ganizat la poligonul „Constructorul” dm rul” SRC Dintre aceştia 28 şi-au irs.-ul
a.gr:cc!ă raională $i alţu Numeroşi 15rs_-ii muncitori din raionu' mitetul executiv al sfatului popular ra­ şl sate cu succes normei® Printre ei r? afla
O practică dăunâteare a secţiei agri­ Petmş-ani, cultivă de obicai ponimb în lo­ ional Petroşani, va trebui să ia măsuri Intrebuinţind flecare paj mă de păminl Petroşani un concurs de tir pe echipe de rnairirul Gbcorghiu înan, mecanicii Ma-
cole reionatr este aceea a „păstrării” nc curile mr.i fertile Dar producţia este în neintirziate In primul rînd trebuie s! in scopul cultivării legumelor şi zarzava­ 5 trăgători şi Individual la probele GMA
frirbite a parczlelor Individuale da finei® deobşl? sisb.t rtco'reoe am de-a rindul se identific® cit mai curlnd. ah<;olut toate lurilor in raionul Petroşani, oamenii mun­ gradul l şi GMA gradul II Cei 40 de covestu Alexandru Munteann Gheorghe
care ar produce cu succes l?sume, p? mo­ cultivă una si ac^i.şi plantă cee* ce este loturile pe csre sc pot cultiva legume cii dm Valea Jiului vor fi mai'bme apro­ concurenţi au obţinut următoarele rezul­ Si frimie Constanlm precum ?i preşenin-
tivul eă ar constitui „baze funajere” pen­ punindu-l? I* dispoziţia intrspnnderllor vizionaţi, aceasta constituind un sprijin tate • ctr cnmi'.elului H® întreprindere Pa;;u
împotriva regulilor agrotehnice, dovadă
tru sectorul zootehnic. rvmiMndu-se în­ pen'm a fi dale muncitorilor si funcţio­ rezl la lupla pentru un trai din ce in Proba GMA gradul I (3ri5 focuri I* 50 n\ Cornel
trebuinţa — din aeer.t motiv — penl.-u câ melcde'e H? muncă înaintate In cul­ narilor ia măsurile necesare pentru ce mai bun pentru cai ce muncesc Echipe (din 250 puncte pcsilu'e) ALotl Fl ORIAN
leT-nricuVUira Dar tovari jil lehr. riem in tivare* pămîntului, nu au fost pnpv!*ri- asigur sie* seminţelor trebuincioase culti­ S VOTCU l Şcoala ce mstr.irto,: cr Iii ..C-'-A- voi.jnfar