Page 6 - 1954-03

(
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 19

Femeia factor activ în construirea DE UI CQ.1ESPQM0EHŢII F o i l e t o n
NOŞTRI „Gindeşti că-i chiar a lui
socialismului Aşa spun ţăranii munetlori din jatul „Domnul Aron” mai ure şi alte cali­
L u p e n i Şord comune Ighiu. raionut Alba. cobo- tăţi şi ştie uşor să se descurce bine ln
e împlinesc 4< ani de la a doua Con­ xeiriple ln această acţiune Astfel, avem dca Ileana, Marin eseu Marla şl altele ln Tioerii mineri din sectorul 111 al minei rind treptele magazinului in care serveşte diferite probleme şl să-şl ducă aşa cum
tată Intejnaţioaală c femeilor de la exemple ca tovarăşa Rojnai Rozalia din oraşul Hunedoara comitatul de spnjin de Lupeni nu-şl pot respecta angajamentele „domnul Aron". La )el a spus ;i tova­ trebuie sarcinile lu îndeplinire.
îenhjca, 13 cere s-c hotă rit ca în Ile- oraşul Alba lulia, care a contractat doi pe lingă spital, a organizat două olăci luate ţp Lntrecorea socialistă din cauza răşul Chetreanu etnd a cerut 1.30 m. sto­ Primind pentru difuzare broşuri cu re­
e an la G martie să si sărbătorească porci, Deceanu Rozalia din Mihalţ, rare cu 30 tovarăşe, pentru confecţionarea dc lipsei de vagonete goale Ei sînt nevoiţi fă pentru o bfuzd, iar ,,domnul”, drcgîn* gulile agrotehnice, a ştiut să te difuzeze
•a Internaţională a Femeii, za de luiptă a contraotat o pereche de boi şi tovarăşa perne necesare bolnavilor. In o naşul Deva, să aştepte cîte o jumătate de oră plnă du-şl glasul, i-a răspuns pe un ton mar­ repede şi automat. A scos, din „sacul
lamezlor dui lumea Întreagă, pentru Popovici Ana a lui Dublcş, toi o pereche comitelui de spnjin de pe lingă grădiniţa sosesc vagonetele Pentru aceste intervale ţial.* amintirilor" formulele de „matemalicd a-
ipîuri egale cu ale bărbaţilor, pentru de boi de copii a organizat un program artis­ de umpi morţi care duc la gituirea pro­ — Stofa aceasta nu-1 pentru Oltizâ, ci pticatâ" şi etnd a venit un copil cu un
/ia\S mii bună, pentru pace şi pro- Statul vine şl In ajutorul acelora care tic. realizând suma de peste 1000 lei, cesului de producţie sc face vinovat to­ pentru fulare, iar „voi' nu purta fi fu­ leu să-şi cumpere halva, „domnul” i-a
s. vor cultiva «ct mai multe legume şl zar­ pentru buna intreţinene a grădiniţei O varăşul Zgura loan jef de sector, care lare de stofă de asia bună In adevăr, dat 100 gr , adică dc 0,70 lei, iar restul
irunoind o privire in urma vedem co zavaturi, pentru o mai bună «aprovizio­ muncă deosebită au depus tovarăşele nu-şi dă interesul co tmeru mineri sâ stofa a fost tăiată fi rezervată pentru pinâ Ir* un leu l-a complectat cu broşura
pic are a lua*, mişcarea interrvaţio- nare a oamarulor muncii. Varga Tda. Coviacl lultana, DodI Ellsabeta aibă materialele trebuincioase La locul fulare, unul pentru „domnul \ altul pentru respectivă care costă 0,25 iet Jaiă-t deci
5 a femeile: Ea unelte peste 140 mi- O muncă intensă pentru crearea zone­ şi altele. de producţie. „doamne" şt celelalte pentru Nelu Zeno. inovator in matematică
uie' de femei dui 05 ţâri d2 diferite lor legumicole a fost dusă de către de­ O muncă plină dc abnegaţie au depus In momentul de faţă se află multe va- Marioara, etc., ctc. Dar să cunoaştem mai bine pe „prie­
iontlitâţi, dif9nte culori, păreri sau legatele de femei Negru Brânduşă dui delegatele de femei pentru prevenirea gonete care stau nefolosite. în timp ce mi­ In cooperativa din satul Şard, nu se tenul" nostru. E cult. dă sfaturi oricuij
dluţe, care au găsit un limbaj comun salul Rişaa şi Suna Lrina din satul Runc, inundaţiilor şl pentru desfundarea, stră­ nerii aşteaptă nerăbdători după ele găsesc numai fulare, c» tot felul de măr­ căci e om cu experienţa vieţii ş» nu gre­
? ee um in luptă, alături de milioanele care au făcut răsadniţe individuale. zilor In oraşul Alba lulia, au fost mo­ AR1C1U IO AN furi. pe carg le poft vedea sau cumpăra, şeşte. A „servit ‘ ţărănimea timp de peste
bUrbaţt, eerind cu hotărâre sâ se re- Gospodinele din oraşul Alba lulia, s-au bilizate Intr-o zl 30 de femei la curăţirea * numai atunci cînd binevoieşte gestina- 30 de ani fie in prăvălia mixtă pe care
ve prin tratative, toate neînţelegerile luat la întrecere ln ce priveşte cultiva­ zăpezii, ln frunte eu tovarăşele Coşlcr rut sd deschidă, sau sd vîndă o avea plnă cind a luat (n primire ges­
re state, care fac ca pacea să L r e a- rea de zarzavaturi ca de exemplu: to­ Ana Bindea Mana. Curlcanov Froslna şi Mecanicul de la compresoare, sectorul Aşa de pildă, antinevralgicul, un me­ tiunea cooperativei fie ceva mal (nninta
r.lajatâ. varăşa Nicula Ileana a provocat la în­ altele 9 Boncca loan. nu-şi face datoria in mod dicament bun, ieftin şi la indemlna ori­ în clrctumîoara de alături sau in moara
iuccesale din Uniunea Sovietici şi {4- trecere pe tovarăşa Coraja Vlctona, to­ ln Ralul acesta înţeleg femeile sâ în- conştiincios. Pnn lipsa de disciplină de cui, se găseşte din belşug ln cooperativă, pe care o deţine şl In prezent. ' Oriunde
* cu democraţia populară, obţinute îr. varăşa Grota Ileana pe tovarăşa Gorj tîmplne ziua de 8 martie, conştiente fluid, care dă dovadă, absentînd nemotivat de dor să nu te apuce cumva durerile, că era nevoie de ajutorul tul, era prezent
şlerc» nivelului de trai al oamenii or Lucreţia şi altele. câ astfel contribuie la ridicarea nivelului la serviciu, el împiedică buna desfăşurare şi „(nţelegind” bine nevoile ţăranilor
meii, entuziasmează milioanele de lup- Marile reforme economico-sociale care de trol. Io Întărirea lagărului păcii. In a procesului de producţie Acelaşi lucru apoi al de furcă cu „do/nnut Aron” muncitori ti ajuta. Toamna mal ales, le
ori pentru pace, devenind o barieră au avut loc tn ţara noastră au înlăturat fruntea căruia se află bastionul de ne­ se poate spune şl despre Damaschi Da- Ast/et am păţit eu acuma citeua ztle cumpăra la preţuri mici vinul, căci doar
t&micâ Ln ozlaa planurilor a.grcsive exploatarea şomajul. înjosirea şl umi­ clintit al păcii şi independenţei popoarelor vid Aceşti muncitori au obiceiul să mo­ cind din cauza unor dureri cumplite de lot lor li se vindea Iarna şf primăvara,
imperialiştilor americano-cnglezi. care linţa in care se găsea femela, făurin- — Uniunea Sovietică. tiveze lipsa dc la serviciu prin scuze ne- cap. am fost nevoit sd ntâ adresez bu­ cu singura deosebire, că sticlele purtau
■ să incendieze lumea intr-un nou răz- du-i-se astăzi o viaţă demnă. Munca el Mai slnt ins) şi femei care stau incâ justlficate. cum câ ar fl fost bolnavi. năvoinţei „domnului Aron". Vâzlnd că nu eticheta „u»n special superior’* care era
este preţuită, şl ca o mărturie a încre­ la o parte de activitatea obştească, ne- Realitatea e alta: s-au îmbătat şl au uitat mat pot suporta durerile, m-am îndreptat mult mol scump
i’emeiile sovietice sărbătoresc an/al a- derii dc care se bucură femeia tn ţara dîndu-şi seama, că ele trebuie sâ consti­ de dalorta de a veni la lucru ln mod către cooperativă, dar speranţele ml-au Omul „nostru" şf astăzi este pătruns
:1a zjva do fi martie, in cadrul unul noastră este faptul că Ia 20 decembrie, tuie factorul rare sâ se ocupe de buna regulat. fost spulberate de uşa ferecată Contra­ de acelaşi spirit gospodăresc Şt ajută ne­
!nt namaiintilnlt in dezvoltarea cco- peste 23 000 de femei au fost alese de­ Îngrijire a copiilor, de buna gospodărire Minerii dm sectoarele II şi III condamnă riat încerc clanţa care nu cedează, mal contenit pc ţăranii muncitori, plai ales
niel sovietice Consbruirea continuă a putate in sfaturile populare, din care a unităţilor de copil, a creţelor şi Inter­ r.semenea atitudini (aţă de muncă Ei nu mă uit odată to ceas j( (ntradeuâr mar­ cînd aceştia (şi duc cerealele să te ma­
ne]or de produse alimentare, fabricilor peste 4 500 femei cu funcţii de vicepre­ permit ca aceste sectoare să ducă Upsă ca orele 16. lucru pc care mi t a confir­
natelor, pentru ca copil» să simtă Intr-ode- cine la moară „Domnul Aron*’, ea fot
.rahâr, ceai, ţesături şi altele, educe şedinte de- sfat popular. Numai In re­ nici in ceea ce priveşte aerisirea locului mat da altfel Ş< un tovarăş care tntim-
văr gnja şl căldura părintească a statului omul. mat uttă. câ înaintea lui şl-a mol
Işugul în oasefle oamenilor sovietici, giunea Hunedoara au foit alese peste 1000 de muncă, nici In alimentarea cu aer a plilor trecea pe acolo. Cu gîndut ci din
nostru. făcut cineva datoria, lulnd uiumul şl tac­
irija statului şi a Partidului Como- deputete, din care 118 slnt vicepreşedinţi Ţărancele muncitoare au un mare rol Ln abatajelor Împotriva chiulangiilor şl moment fn moment va apare acela care ticos mai ia încă o cupă La fel se ln-
t al "Uniunii Sovietice, pentru fami- de sfaturi populare orăşeneşti şl comunale ridicarea producţiei agricole şl trebuie sâ mincinoşilor trebuie luptat fără cruţare, va deschide, am aşteptat mat bine de tlmplă şt clnd ţăranii muncitori tşl duc
, mame, copii, uşurarea muncii şi în- Regimul nostru democrat a dat o con­ fie în fruntea desfăşurărli campaniei de pinâ Işi vor potrivi pasul cu al oame­ o jumătate de oră, dar durerile mele nu produsele la cooperativă pentru eehlmb de
imuspţarea vneţii, face ci femeile so- ştiinţă nouă maselor de femei, le-a des­ primăvară, la pregătirea seminţelor şl sa nilor harnici şl cinstiţi vroiau să jtie de capriciile „domnului mărfuri. Tocmai atunci se strică clnta-
v.ice sâ răspundă cu toi elanul che- cătuşat energia creatoare, talentele şl ca­ iese primele La însâmînţări, atunci cînd TUDORA C NICOLAE Aron". rut „Sotlnger” Asta nu este vina „dom­
Irii partidului, Ln Industrie, in colho- pacitatea de organizare, transformlndu-le timpul va permite acest lucru. Ele tre­ Ne ma» puţind suporta, am bătut sfios nului 1 ", ci a sătenilor care nu tnţcleg că
ri, in toate domeniile de activitate, într-o forţă activa, pusă in slujba po­ buie să fie conştiente că o recoltă bogată Pe urmele materialelor publicale în poartă (cooperativa este ch<ar (n casa
ntru bunul mers d treburilor obşteşti porului se poate obţine rvumal prin fo’.oslraa mi­ nu trebuie să stea lingă cintar, atunci
Mături de femeile sovleta.ee păşesc fe- Femeile răspund cu tot clanul încrede­ jloacelor macaruzate şi prin lucrarea pă- „Ţoală atenţia descoperirii ;i gestionarului), tuem care n făcut ca de etnd sc face clntărirea !!!
:ile dm ţările cu democraţii porpularâ 1 rii ce li s-a acordat de către partid şi mîntuiui la colectiv, pe baza agrotehnicii după uşa de sus. să apară o figură foar­ — „Domnule Aron”. zice o femele, mt
rtieiipLnd activ la transformările adinei guvern, cu noi succese in muncă. Astfel, valorificării resurselor locale te furioasa se pare că acest cafmtr la tovarăşul Bre-
înaintate.
re au loc tn aceste ţări muncitoarele de la J A R T Deva, In în- Colectivistele au rolul ca în munca lor ln articolul do fond apărut ln ziarul — Tata socru doarme, oft nu poate şan nu l aşa scump şi nici nu trebuie attta
Mi ui acesta, ziua dc 8 martie, găseşte timpinarea zilei de 8 martie, au orga nostru Nr 14 (350) din 18 februarie a. c.,
sâ dezvolte ramurile anexe, creşterea omul nici sd răsufle măcar o clipd de cucuruz pentru el.
perul no&t/ru in plin avînt pentru tra- nizat o brigadă de 10 tovarăşe, în frunte a fost criticată şl secţiunea gospodărie
şwptdului dc animale, să caute ca in „uol“, »-aţl lua şl sufletul dacă aţi putea — £iî păi vezi dragă, acesta-i ceva mat
carea în vi?,ţă a Hotârlrilor plensrei cu tovarăşa Hrubi Marla. care şi-au luat comunală şi industrie loeală a sfatului
echipele şi brigăzile lor sâ se aplice me­
rgite a CC al P.M.R din 19—20 ou- angajamentul că vor depăşi planul în popular regional, respectiv tovarăşul după care dispare, trtntind uşa special, iar cu porumbul, in definitiv tre­
todele agrotehnice şi sâ muncească mai
>t 1053, care prevăd îmbunătăţirea cnn- cinstea acestei 2ile şi vor depune o mun­ Albu loan şeful secţiunii. In sfîrţit după mai bine dc o oră de buie să ştit şl fu ca la 5 kg există un
cu spor, întărind astfel G.A.C -urile, care
iuâ a nivelului de tnal al oamenilor că de mal buni calitate Răspunzind ziarului, tovarăşul Albu aşteptare, apare ţi „domnul”, rumen, kg de impurităţi.
contribuie la ridicarea nivelului de trai
meu din ţara noastră, O muncă intensă depun colectivistele foan, arată câ ajutorul dat prin critica
al oamenilor muncii din ţara noastră. proaspăt ras. cu freza pieptănată cu mul­ Experienţa „domnului” Aron Crăciun,
Legile votate ds guvernul nostru pri­ in cadrul G A C -urilor, pentru desfăşu­ făcută a fost preţios Insuşindu-şi cri­
nd reducerea impozitelor pc salani, ta- rarea în bune condiţiuni a campaniei a- Delegatele de femei sâ fie în fruntea tica, in numele secţiunii, tovarăşul Albu tă atenţie şl foarte tacticos este întrebuinţată şi ln repartizarea măr­
aloc de apă. legea salarizării, vin să gncole de primăvară Un exemplu viu aţţ.iunilcr de mobilizare a maselor de fe­ arată câ „Faţa de posibilităţile de va­ — Tu ce vrei..., tot prafurt de cap? furilor Imediat după ce se face recep-
uşureze mult viaţa celor ce muncesc, do­ îl constituie colectivistele Dobirtâ Ma- mei, la predarea cotelor către stat, datorie lorificare a resurselor locale din regiunea M-aţi fnebunit dc tot cu prostiile voas­ llonarea, începe selecţionarea după ne­
vedind preocuparea permanentă a Sta­ ria, Ciulundean Maria şi Frăsilă Verontea de cinste şl patriot ieâ. noastră, precum şl faţă de bur.a Îngri­ tre Hai mai repede eu banii că nu am voile personale şl ale neamurilor. »‘nr
tului nostru faţă ds oamenii muncii, pen­ de )a Cistei. caro au Împletit 40 bucăţi Ziua de 8 martie să cunslitue pentru jire şi buna gospodărire a întreprinderilor timp să stau atffa cu „ucd”; mol am şl res/urite sînt aşezate cu gust in rafturi
tru nevoile lor, pentru villorul ,pctjj:ci. rogojini. femei un nou prilej ln mobilizarea for­ economice locala noi avem mal multe
Statul acordă mari avantaje gospodă­ Contribuţii de seamă ln gospodărirea ţelor şl a capacităţii lor Ln muncă, pen­ lipsuri, care trebuie să formeze atlt pen­ cu treburile mele Cu astfet de pestfonnri de neam bun,
riilor Individuale şi colective pentru a treburilor obşteşti aduc gospodinele noa­ tru înlăturarea tuturor lipsurilor ce mai tru comitetul executiv al sfatului popular — Dar nu vă supăraţi îndrăznii eu familie mare. cu experienţă îmbelşugată,
creşte un număr cîl mal marc de vite, stre prin munca lor ln jurul unităţilor dSlnuesc încă şi sâ constituie un prilej regional, prin secţiunea gospodărie comu­ efloe, antinevralgicul costă parcă O.Jf lei. plini de Iniţiativă şt curaj, se poale mtn-
porci, păsări, care să satisfacă dl mai pe de copil, pentru ca viaţa acestora al de­ de participare activă la construirea so­ nală şl industrie locală, cit şi peniru toa­ nu 0,50 lei cum ml aţi oprit dumnea­ dri U.RCAD-ul Alba Iul la. dar (ărnnfi
daplin nevoile poporului. vină cit mal plăcută, cît mai luminoasă cialismului in ţara noastră, ia apărarea te raioanele şl ora.şole din regiune o preo­ voastră , muncitori din Şnrd. cer să fie scutiţi dc
Delegatele dc femei au depus o intensă Astfel, comitetul rle sprijin de pc lingă pile LI cupare Intensa de o le lichida”.
muncă de lămurire pnnrge tărăncile mun­ Casa Copilului din oraşul Alba lulia a COCONET MARI A Pentru secţiunea gospodărie comunală — EU sare el, 0.37 lei ori 0.50 lei. tot asemenea „mtndrie".
citoare, !n ce priveşte cunoaşterea şi a- confecţionat 40 perechi papuci, evidenţiin- Responsabila comisiei de femei şi Industrie locală a regiunii nu a cons­ una este Ce contează efţlua bani mă7t P. NVTESCL
pLicarea legilor de contractări, fiind e- du-se Sn această muncă tovarăşele Hil- pentru regiunea Hunedoara tituit o preocupare suficientă valorificarea
resurselor locale, ce le avem in regiune BINE AR FI DACÂ...
Cui se daîoresc reaflzIriSe ce fe-arrs ©bfinist De evemplvu în regiunea noastră s-a ne­
glijat exploatarea Ipsosului, calcarului, a-
pei potabile, marmorei, petrolului, nisi­ Şeful secţiunii culturale de la Sfatul . Unele elemente care împiedică bunul
?;nt ceferistă de peste 13 ani F*ină in indcă trebuie sâ arăt câ aveam numai 7 mică Importanţă dar care şe resimt dacâ pului cvarţos şi a altor bunuri Popular al raionului Orâştte, tovarăşul mers al difuză/0 presei ar (J trase la răs­
arr.-J 1S49 am lucrat în cadrul atelieru­ clase elementare şi acelea făcute cu mulţi nu sînt executate la timp asupra înde­ Faţă dc lipsurile sesizate ln ziar se tace Pienaru Toma s-ar mai gindl La promi­ pundere dl mal grabnic Astfel ar trebui
lui CFR Simeria ca .lucrătoare nccali- em in urmă plinirii pUnului.
vinovată secţia gospodărie comunală şl siunea făcută Încă In cursul anului 1952 trasă La răspundere Moraru Ana, din sa­
ficatâ. D?schizindu-se larg porţile tutu­ Perseverenţa şl voinţa ds a nu rămîne Creînd Interesarea fiecărui muncitor in industrie locală a regiunii, caro nu a
ror celor care doreau să cuncaseă $1 sâ mai prejes deeî* alţi» mi-au ajutat sâ realizare^ de economii La materiale, am tras la răspundere la timp organele pc anume de a înzestra căminul cultural al tul După-PiaLrâ, raionul Brad, care este
înveţe meserie, am plecat Ia Hunedoara reuşesc printre primii Intorclndu-mi la reuşit lâ înregistrez la partidele de sc- care le tutelează. comunei Ceru BăcăLnţi cu un aparat dc factor poştal La Oficiul P.TT., însă nu­
unde am Învăţat rresena de sudor elec­ atelierul CFR din Simeria, am fost re­ cu simâ ordinară, (dosind electrozii şl Secţiunea gospodărie comunală şl In­ radio. Locuitorii acestei comune slnt dor­ mai cu numele deoarece neglijează obli­
tric partiza;] ca mci-stru al partidei de su­ firmă de alamă Acclo unde piese nu este dustrie locală a regiunii este hotărîtfi sâ nici sâ asculte şi el emisiunile posturilor gaţiile ce-1 revin Distribuirea ziarelor
Am îndrăgit meseria de sudor, ir.cmai dori elcrt-rici şi aut-jgeni Şl apoi mi s-8 supusă rezistenţei şl presiunii, noi sudăm noastre de radio.
ia mâcurîle organizatorice şl tehnice pen­
pentru faptul câ puteam să cunosc mai dat şl peri.ida de transport în total a- cu sîrmă ordinara, folosind electorzil şl tru viilor. O sene de măsuri au şi fost o face cu o întirzicre dc 6—7 zile după
mult, să irAreb despre fiecare piesă ce pro*pe 30 de oameni. celelalte materiale de sudat plnă la ma­ luate şi rezultatele slnt din oe In ce GHEORGHE 1 primirea lor, iar dacă se întâmplă să
rol are şl unde se montează Eu, care nu Cum eram prima femeie maistru mă ximum, fâcînd astfel economii lunare dc mol bune in ţoale sectoarele de activitate. corespondent voluntar sosească pensia vreunul pensionar, dinsa
cunoşteam locomotiva, am început să mă circa 40 la sută din canulatea de mate­ totdeauna îşi \a „plata” reţirvnd suma
întrebam dacă voi puiea reuşi să imi Im­ Dc pildă. întreprinderea „Horea” din Alba Secţiunea de Invăţâmint a Sfatului pinâ La 10 lei
interesez amănunţit de Întregul ecmple* pun autoritatea, să vadă tovarăşii tn mine riale planificate. lulia. va produce In anul 1034 obiecte
al maşinii, nu dm simplă curiozitate, o nu o femeie d un tovarăş de muncă ri­ $i iată câ din luna decembrie a anu­ dc tuccrie comercială mult cSutate şl Popuar al raionului Brad t>-al mai de­ *
pentrucâ nu se poate Imagino un bun plasa puţin pe teren pentru a obszrva Casierul Tuţu Munlaanu de la auto­
dicat din mijlocul lor, care nu vrea alt­ lui trecut sînt maistru sudor. Mă glndcsc necesare oamenilor munell.
şudar care si nu cunoască şi celelalte me­ ceva decit sâ-f îndrume, să le arate ca­ de multe ori prin cîte îndoieli şi gînduri Spre deosebire de anul 1933, încă din metodele învechite a unor Învăţători dm gara I U T A , raionul Sebeş n-ar mal face
serii cu care conlucrează. lea pe care trebuie să pornească de nereuşite am trecut! Dar fatpul că primele luni s-au înfiinţat noi unităţi, satul După-Pialră Un asemenea învăţă­ afaceri cu biletele ce le vrnde călătorilor,
Deţmînd bine meseria dc sucor, am Sînt ajutată in permanenţi de partid — care produc sortimente ce in 1053 n-au
Imi cunoşteam bine oa/r.en'i, doar lu­
reuşit să calific la locul de muncă pe pa­ crasem cu el şi nu cred să fi uitat ce fiindcă partidului care m-a crescut i sc da- fost produse, ca: maşini de gâlit. găleţi tor este Hârăguş N Trajan. care foloseşte reţinind şi restul de bani care ar fi nor­
tru tovarăşe, care acum te numără prin­ lc-am spus cind am luat conducerea par­ torosc succesele mrle — m-a făcut să fiu zincile. burlane pentru sobe. mobilă popu­ încă şi astăzi ca mijloc de educaţie a ele­ mal să-l restituie şl bine ar fi dacă mun­
tre sudorii fruntaşi, cum sînt de exem­ tidei dc sudori: — în servld uităm dacă exigentă, dîrză ctit cu mine cit şi cu to­ lară. căruţe. Jucării, piapumi saltele şi vilor — bătaia ca lui n-ar Incrcdlnp»-o nimănui nici
plu tovarăşele Copcţ Filoitcia şi Comea şîntem prieteni sau rude, pretind şl cer varăşi! mei de muncă. alte produse dc larg consum TEHEREaNU T. chiar soţiei sole după cum II este obi­
Ana fiecăruia să-şi facă datoria cu dragoste Muncim şi învăţăm unii de la alţii Sco­ NAGY S corespondent voluntar ceiul.
In anul 1953 am fost trimisă la şcoala
de maiştri din Oraşul Stalin, unde am şl conştlincioritate pul urmărit de noi este sâ ne unim cu­
noştinţele şi putcrxvi noastră dc muncă ln
fost pruna femeie din ţară calificată Am recomandat sudorilor să nu uite vederea realizării cu succes a sarcinilor
maistru sudor. că de noi depinde lnitr-o măsură dostul co ne stau în faţă. pentru înflorirea pa­ Din activi’tatea comandamentului legumicol regional
Acolo am întâlnit muncitori, care a- de mare calitatea lucrărilor executate,
In cursul aceste: săptămâni a avut loc
veau experienţa IndeJungată ln ceea ce propunind sâ se economisească materia­ triei noastre scumpe. la sfatul popular icgtonaj o şedinţa de tenta prin adrese contractările m raionul sâ scape de critică a gâ&it soluţia că e mal
priveşte cunoaşterea locomotivei şi atunci lul şi sâ nu manifeste neglijenţă faţă de ALEU MARIA lucru a comandamentului legumicol ln Brad nu mişcă .s-au mulţumit să spună bine sâ se ferească de şedinţe
mă întrebam adesea: — voi putea face cererea celorlalţi muncitori cărora le ne­ maistru sudor la atelierele CFR cadr ’ şedinţei au fost prezentate rapoarte câ în acext raion e cu neputinţă sâ se Fără rdoialâ că această atitudine de
faţă connţelar, voi învinge greutăţile, fi­ cesită uneon lucrări de sudură ce par de Simena încheie contracte subapreciere a acţiunii de încheiere a
informative de către cooperaţie, aprozar De altfel, ’nsâtl din rapoartele prezen­ cnntracte’.or in vederea cultivării de le­
şi depozitul regional de seminţe, despre tate s-a putut vedea câ organele coope­ gume, zarzavaturi şl seminţe de legume,
Din munca unei brigăzi de buna deservire felul cum ele se ocupă de încheierea con­ ratiste şi ale aprozarului n-au legătură manifestată da tovarăşul Mateiaş poate
tractelor cu ţăranii muncitori In vederea cu terenul Astfel, raportorii tau au puiuţ sâ imprime o atitudine de nepăsare si de
La început erau numai şase. Cinci mârlnl spaţiului magazinului. Harnicii ces şl metoda Collear. de calificare La lo­ cultivării de legume, zarzavaturi şl se­ să concretizez# rapoartele prezentate, lipsă de răspundere faţă de Hotârirtle
vinzitori şl gestionarul, care constituiau brigadieri au ştiut sâ focă faţă tuturor cul dc muncă De curînd a fost calificat ca minţe oe legume. mărglnindu-se doar la unele dale generale partidului fâ guvernului 1n trvtreagâ sec­
brigîd-j de bună deservire de la maga­ cerinţelor. vinzător tovarăşul Haljanl Comei care Din rapoarte a reieşit că atlt organele şl la probabilităţi Aceasta dovedeşte, pe ţia agricolă al căruţ şef este De aceea
zinul mixt urban al cooperativei „Tara Punindu-ll-ae la dispoziţie o cameră deşi numai In virstă de 10 ani, dă dovadă cooperatiste cit şi ale apro-arului au o de o parte câ sint legaşi de munca biro­ tovarăşul Mateiaş trehuie fâ-şi analizeze
Haţegului” din Haţeg alăturată, brigadierii au muncit eu elan de multă conştiinciozitate muncind cu slabă preocupare faţă de acţiunea tochele- cratică. Iar pe de altă parte, câ nu sc singur procesul de conştiinţă Şi contri-
Îndrumaţi îndeaproape de organizaţiile lo demolarea zidului despărţitor, acest pricepere alături de ceilalţi vînzâtori rli de contracte cu ţirann muncitori pen­ preocupă cu răspundere de problema în­ huţia co o aduce in calitate de şef al sec­
de bară PM.R. şi U T.M , membrii bri­ lucru fâcindu-1 In afara orelor de ser­ Alţi doi vînzăton vev fi calificaţi în cu- tru cultivarea dc legume şl zarzavaturi cheierii de contracte pentru cultivarea de ţiei agricole la lupta pentru mărirea pro­
găzii eu încăput sâ ap)lce cu succes me­ viciu. De asemeni el şl-au vopsii treptat rind Lipsa de preocupare manifestată de or­ legume şi raxravaturi. ducţiei agricole. Altfel vom ajunge la a-
todele de muncă ale stabanoviştulut so­ mobilierul, tot în timpul liber, economi­ Formînd un tot unit. ajutîndu-se tovâ- ganele cooperatiste a dus la situaţia ca Această problemă de mare însemnătate ccoaşi situaţie ca in anul trecut etnd re­
vietic 1 Korovchin şi munca sistema­ sind astfel fondurile propn) ale coope­ răşeşte, muncitorii brigăzii „Vaslle Roal- pionul de contractări pe regiune sâ nu politică şl economică este de altfel pri­ giunea noastră s-a situat codaşă ln mun­
tică a dat roede din ce în ce mal bune. rativei lA” ţmplinesc anul de clnd deţin titlul şl fie realizat pînă la l martie decit tn pro­ vită cu multă superficialitate de secţia cile din diferite campanii şl acţiuni între­
Harnleit brigudieri, dînd dovada de Lndc- Astăzi, brigada „Vasule Roaltâ" numără d-apelul de brigadă fruntaşă pe raion porţie de 3 la sută De asemenea aproza­ agricolă regională şi chiar de unii mem­ prinse in agricultură
mlnore şl sîrguinţâ tn munca îor, au pri­ 13 membri care muncesc cu rivnă $1 sc Antrenaţi tntre ei tn întrecere socia­ rul pinâ la această dată nu a încheiat de­ brii ai comandamentului legumicol Tova­ Comandamentul legumicol regional şi-a
mit la 3 martie 1953 drapelul de brigadă străduiesc din răsputeri a menţine dra­ listă. membrii acestei brigăzi au reuşit ci! 60 contracte cu ţăranii muncitori în­ răşul Msteiaş Cherasim şeful iccţlel a- propus in şedinţa de lucru sâ facă O co­
fruntaşă pe raion. Mare a fost bucuria pelul şi titlul de brigadă fruntaşă. Roa­ ca în luna Ianuarie » e., aâ-şi realizeze cetineala cu care şe desfăşoară acţiunea gricole a sfatului popular regional, de titură în acUvitalea sa Astfel, su fost
utemiştei T5 tul eseu Septimîa, responsa­ dele munoll lor sînt concretizate In cifrele planul 1n proporţie de 105 la sută Iar pe încheierii de ccnlracle — a reeştt din ra­ exemplu este membru tn comandamentul luate măsuri pentru activizarea coman­
bila brigăzii, ca şt a celorlalţi brigadieri, planului 2ilnic realizate şl depăşite. februarie, pinâ în ziua de 24 cu 102 la poarte şl discuţii — se daloreşle Ln mare legumicol insă se fereşte sistematic dt a damentelor raionale şi ajutorarea lor să-şl
clnd au putut pavoaza magazinul Lor cu Anul trecut, brigada şl-a Îndeplinit sută In consfătuirea de producţie ce a a- parte birocratismului care se manifestă lua parte ta şedinţele de lucru ale aces­ întocmească planuri de muncă in vederea
lozinci ca: „InsuşJndu-ne metoda staha- planul global tn proporţie de 141 la sută. vut loc la 23 februarie a c harnicii bri­ în munca organelor cooperatiste şl în spe­ tuia. impulsionării acţiunii de contractări S-au
novistului sovietic Korovchin, asigurăm Ieşind pe teren aproape în fiecare du­ gadieri şi-au luai angajamentul dc a cial la aproior lată de exemplu, un caz Care sint cauzele care-1 determina pe luat de asemeni măsuri pentru exercita­
îndeplinirea planului", Iar brigada lor mineca, tot anul trecut, brigada a reuşit munci şi pe mai departe cu toate for­ destul de semnificativ. In loc să trimită tovarăşul Mateiaş sâ nu ia parte la aces­
ce poartă numele utecistului erou Vaslle ca într-un timp scurt sâ înscris 25 noi ţele, pentru a fi demni de tulul pc ca- un delegat ln raionul Brad pentru a lâ te şedinţe? rea unui control minuţios şi sistematic pe
Rcaită, a fost declarată brigada frun­ membrii, aduelnd cooperativei un adaus re-1 poartă. muri ţăranii muncitori de avantajele ln In prunul rind, se ştie. câ lui nu-i pla­ teren asupra modulul Ln care organele
taşă pe raion Acest stimulent a consti­ la fondul social ce s-a ridicat la suma Pm muncă plină de avint patriotic, cheieril de contracte .aprozarul Hune­ ce critica. Cind I se arată lipsurile, sare de stat 0» cooperatiste se achită de saT-
tuit pentru neobosiţii brigadieri un nou de 50C0 lei. De asemenea, ei au realizat membrii brigăzii „Vasile Roaită” au fă­ doara. s-a mulţumit doar să trimită 7 a- ea un cocoş şi caută argumente pentru rinile pe care Hotărirea partidului şi gu­
imbold în muncă achiziţii libere de peste LS00 kg cereale cut din magazinul lor un magazin a- drese secţiei comerciale raionale Brad a le motive SI după cum tovarăşului Ma* vernului cu privire la îmbunătăţirea sis-
Cu timpul, cerinţele oamem'nr mun­ Utemiştii ca: Tătulescu Scptifrua. Strei- tractiv unde oamenii muncii intră cu drag prin c-nre li cere sâ se ocupe de felul teias nu-i place să-şl îndeplinească sar
cii au crescut şi odată cu aceasta a cres­ taru Augustin, Gâlineamţ Elena ţi alţii pentru a-şi procura cele necesare cum se desfăşoară acţiunea de încheierea clmle ce-i sini trasate e şi natural câ ^tn lemulul de contractare a legumelor, zar­
cut şi numărul muncitorilor acestei bri­ au fost mereu în fruntea acestor acţiuni BERGH1AN EUGEN contractelor in raion După ce birocraţii şedmţrle de rom.arMamnn; sâ fie aspru zavaturilor, seminţelor de le?”me fruc­
găzi Se simţea de asemenea necesitatea Brigada „Vasile Roailâ” apbcâ cu suc­ corespondent voluntar de la aprozar au văzui câ cu toată insis­ criticat şi txas ia răspundere Atunci ca telor şi strugurilor, Ic trasează