Page 3 - 1954-03

Nr 13 DRUMUL SOCIALISMULUI Pas*. 3

VIAŢA DE PARTID
Consfătuire zootehnică INIŢIATIVĂ PREŢIOASĂ
Să asigurăm conducerea de către partid a organelor In după masa zuilel de 21 februarie a Pe lingă măsurile tehnico-organizatorice stalat in apropierea fermei, într-una din

avut loc La G A C. Dobirca o consfătuire pe oare şi le-a propus conducerea între­ cele mai moderne cantine ale întreprin­
economice şi de stat zootehnică la oare au participat peste 100 prinderii de construcţii siderurgice Hu­ derii. El este amenajat cu materiale din
nedoara pe anul 1954, in vederea ridică­
mijloace proprii. In încăperea lui se poate
colectivişti din gospodăriile agricole co­ rii producţiei şi a productivităţii muncii
— Conferinţa raională de partid Petroşani — lective din raionul Sebeş, mecanizatori de vedea o maşină electrică de tocat, o ma­
în lucrările de construcţii, conducerea ad­ şină de umplut, cazane, etc., precum şi o
la S.M.T. Miercurea, zootehndoieni şi ve­
In zilde de 27—2$ februarie 1954, s-au primînd disciplina de partid şi de stat, în administrative ale minelor, precum şi ministrativă a acestei întreprinderi a tre­ afumătorie, amenajată într-o cameră se­
desfăşurat lucrările conferinţei raionale rândurile colectivelor pe care le conduc au unor organizaţii de partid, care ivu au terinari. cut la studierea posibilităţilor interne, parată.
de partid Petroşani, conduse de un pre­ dat dovadă de răspundere faţă de înde­ mobilizat tehnicienii şl inginerii, pentru Tovarăşul inginer Teodoru Ion a vor­ penitru îmbunătăţirea hranei muncitori­ Acest atelier, care deşi lucrează numai
zidiu, al cărui preşedinte a fost ales to­ plinirea sarcinilor politice şl de produc­ folosirea întregii capacităţi a utilajului bit despre „Importanţa furajării şi va­ lor, tehnicienilor şi funcţionarilor ce sînt din prima jumătate a lunii februarie, a
varăşul Cotoţ Ioan primseoretar al Co­ ţie, ceea ce le-a ajutat să extragă sute minier existent. loarea nutritivă a furajelor” iar tovară­ deserviţi la cantinele întreprinderii. contribuit simţitor la îmbunătăţirea hra­
mitetului regional de Partid Hunedoara. de tone de cărbune peste plan, lucrînd Organizaţiile de bară nu au trecut cu şul dr. Antonescu Ştefan despre „îngri­ In urma unui studiu amănunţit s-a a- nei oamenilor muncii de la I.C.S.H
Delegaţii la conferinţa şi-au manifestat astfel în contul anilor 1955—1957. Mulţi destulă hotărîre la lichidarea lipsurilor ce jirea animalelor şi prevenirea bolilor”. j uns la concluzia că întreprinderea poate Iniţiativa întreprinsă curînd de condu­
dragostea şi Încrederea faţă de C.C. al tehnicieni ca: Sviştea Gheorghe, Bulea se manifestă in organizarea procesului de In cadrul discuţiilor, îngrijitorul de ani­ să prelucreze în condiţiund igienice şi cu cerea întreprinderii, promite mult. In ea
P.M.R şi voinţa lor de nestrămutat de TraLan, Mureşan Ioan şi alţii, folosind producţie, lipsuri care ar fi putut să fie male Comşa Ioan de la G.A.C. Dobirca, mijloace proprii carnea de porc, care îna­ — ca şi în măreţele realizări obţinute în
a aplica în viaţă Hotăririle plenarei CC. metodede tehnice avansate, au devenit lichidate dacă s-ar fi dus o intensă mun­ a arătat cum a reuşit el să obţină la vaci inte se făcea prin intermediul I.P.A.S.A. procesul de producţie — este oglindită
al P.M.R din 19—20 august 1953. luptători fruntaşi in mărirea producţiei că poiitico-eduoativă şi dacă ar fi fost o producţie de 1,600 litri de lapte pe pe­ Acest sistem de a aprovizona cantinele cu voinţa întregului colectiv de muncă al
Analizând darea de seamă asupra acti­ de cărbune. îndrumaţi tehnicienii pentru ca ei să de­ rioada de lactaţie. Cu mîndrle a arătat produse de came se făcea greoi. S-a tre­ I C.S.H., pentru transpunerea în fapte a
vităţii comitetului raional de partid Pe­ Participanţii la conferinţă, au arătat că vină buni organizatori ai întregii munci. şl brigadierul zootehnic Toma Aurel de cut deci la punerea în funcţiune a unui măsurilor economice adoptate de plenara
troşani, conferinţa a constatat că munca asemenea realizări, s-au obţinut şi în Din cauză că unii lucrători de partid la Gîrbova, cum numai în anul 1953 atelier de prefabricate. Atelierul este in- lărgită a C C. al P.MR. din August 1953.
de partid s^a îmbunătăţit, ea fiind legată munoa de conducere a organizaţiilor precum şi o parte dintre comuniştii din ferma zootehnică a gospodăriei a produs
cu pricepere de munca economică şi de U.T.M, a sfaturilor populare şi a altor conducerea administrativă şi aparatul e- un venit de 38.400 lei.
stat din Valea Jiului. Aceasta a făcut să organizaţii de masă, precum şi a organe­ conomic de stat, au tolerat şi nu au de­ Pentru exempJ/ifloarea conferinţelor s-au Cursuri agrotehnice de masă în raâonui Sebeş
crească in mod simţitor rolul de condu­ lor economice şl de stat. Totuşi, ele încă mascat La timp elementele duşmănoase, făcut demonstraţii practice de mecanizare
Aplioarea agrominimului şî a celorlalte La căminele culturale, tot în această
cător al organizaţiilor de bază, în lupta nu au atins peste tot nivelul cerut. oare încearcă să împiedice sporirea pro­ a creşterii şi îngrijirii animalelor, pregă­ metode înaintate de muncă în agricultură perioadă s-au ţinut 19 conferinţe de popu­
pentru îndeplinirea sarcinilor de pion, lu­ Din discuţiile purtate de tovarăşii Hii- ducţiei de cărbune şi introducerea teh­ tirea furajelor şi a raţiilor de furaje şl larizare a metodelor înaintate în agri­
cru cere a atras după sine ridicarea con­ to Ludovic, Jula Ioan, Vasilczum Francisc, nicii noi, mai există în această direcţie hrănirea animalelor. asigură ţăranilor muncitori recolte îmbel­
şugate. Conştienţi de acest fapt, tot mai cultură la care au participat 915 ţărani.
tinuă a nivelului de trai, material şl cul­ Jitan Ioan şi alţii, a reeşit că, dacă în ge­ o seamă de neajunsuri. La terminarea consfătuirii, oaspeţii au mulţi ţărani muncitori din raionul Sebeş In cadrul G AS. funcţionează cursuri
tural al oamenilor munoii. neral lucrătorii din aparatul raional de Conferinţa a constatat că, mai există vizitat ferma zootehnică a gospodăriei de specializare pe sectoare de muncă ;
Comitetul raional, pentru a cuprinde şi partid desfăşoară o muncă mai organi­ şî alte lipsuri oare influenţează ridioa- unde brigadierii şi îngrijitorii de animale participă la numeroase cursuri agroteh­
nice. Peste 230 de ţărani muncitori parti­ pomicol, viticol, zootehnic, agricol şi ma­
conduce problemele cele mal importante zată şi mai bogată, totuşi munca de în­ rea productivităţii munoii şi anume, slaba le-au explicat metodele lor de muncă în
oa: îmbunâtăţinea controlului de partid drumare şi control nu este destul de sis­ calificare şi fluctuaţia unor mineri. Con­ creşterea şi îngrijirea animalelor. cipă la cele 14 cursuri agrotehnice ce şini, la care sint încadraţi peste 100 de
asupra organelor economice şi de stat, tematică şi nu cuprinde în mod raţional tra acestor lipsuri se poate lupta cu suc­ funcţionează în cadrul G.AC. şi întovă­ muncitori din gospodărie.
răşirilor Numai în primele două decade In cadrul S.M.T. Miercurea funcţionează
stringerea legăturilor organizaţiilor de toate comitetele de partid şl organiza­ ces, prin intensificarea muncii politice de Programul filmelor cursuri de specialitate pentru pontatori-
partid cu masele, ridicarea munoii ideo­ ţiile de bază masă, pentru a atrage cit mai mulţi tineri ale lunii februarie s-au predat în aceste
logice, a muncii de primire a candidaţilor Astfel, există unele secţii, aşa cum este la şcolile de calificare, pentru a asigura Pe ecranele cinematografelor din regiu­ cursuri între 8 şi 12 lecţii la care au par­ alimentatori, tractorişti şi şefi de brigadă
de partid, a întăririi democraţiei interne secţia economică a comitetului raional, continuu ridicarea nivelului profesional nea noastră vor rula în intervalul 2—21 ticipat 1494 de cursanţi. care sînt frecventate de 37 de tovarăşi.
şi a disciplinei, a analizat sistematic anu­ oare nu a desfăşurat un control suficient al minerilor. martie următoarele filme:
mite compartimente ale muncii şl s-a con­ asupra înfăptuirii sarcinilor ce-i revin din Deasemeni, trebue să se creeze toate Construirea linei noi conducte de apă
sultat cu aotivul lărgit de partid. unele hotărîri. Dacă mai sint asemenea condiţiile necesare în vederea stabilirii în DEVA
• In ultimul timp, otit comitetul raional lipsuri, ele se datoresc în mare parte u- Valea Jiului, a unui număr corespunzător Intre 4—7 martie „Keto şi Kote”; între Printre factorii ce influenţează asupra varăşul Techer Ioan a înregistrat o de­
de partid oit şi biroul său, au reuşit să nor membrii ai comitetului raional şi ai de muncitori, necesari pentru a deveni 8—14 „Hamlet”; între 15—17 „Giuc şl dezvoltării industriei noastre, se numără păşire de normă de 167 la sută, echipa
organizeze mai bine adunările şi să dis­ biroului său, care nu au exercitat con­ mineri băştinaşi. In acest scop, comitetul Ghec”, „Puşkin la Mihallovsch”, „Vulpea şi construirea de noi clădiri industriale de mecanici c'ompusă din tovarăşii Cris-
cute în spirit critic şi autocritic toate trolul cuvenit asupra secţiilor şi nu au raional trebue să îndrume şi să conducă constructor", „Bunicul şi nepoţelul”, „Lu­ şl montajul diferitelor construcţii meta­ tea Alexandru, Roşianu Ilarle şi Popa Ni-
problemele. tnas la răspundere pe tovarăşii care au organele economice şi de stat, pentru a pul şl oiile”. lice. Faţa de dezvoltarea tot mai mare a colae şi-au depăşit norma cu 150 la sută,
Comitetul raional de partid, primind neglijat îndeplinirea sarcinilor. înfăptui toate măsurile luate în vederea ALBA IULIA industriei noastre şi de cerinţele el cres- iar sudorul stahanovist Sergiu Florean şi
un ajutor preţios .din partea C. C. al Unele lipsuri ale comitetului raional, ridicării continue a nivelului de trai, ma­ Intre 4—7 martie „Proletara" seria I; cinde. muncitorii întreprinderii de Con­ utemlstui Astratinel Constantin cu 141
P.M.R. şi din partea Comitetului regional nefiind îndreptate la timp, s-au resfrînt terial şi cultural al muncitorilor din Va­ între 8—10 „Petru cel Mare” seria II; în­ strucţii Speciale şi Montaj Călan, au por­ respectiv 167 la sută. Electricianul fruntaş
de Partid, a organizat colective şi brigăzi, şi asupra comitetelor de partid şi a or­ lea Jiului. tre 11-14 „Azilul de noapte"; între 15—17 nit cu dîrzenie la lupta pentru îndepli­ Gheler Caro! şl-a depăşit propriul anga­
cu ajutorul cărora s-a studiat o serie de ganizaţiilor de bază, îngreunînd buna des­ După ce a ales noul comitet de partid „Tricoul galben”; între 18—21 „Călătorie nirea şi depăşirea normelor. înlăturînd jament cu 50 la sută iar echipa de fie­
probleme principale şi s-au. făcut pro­ făşurare a munai politice şi economice. al raionului Petroşani, conferinţa a elo- îndepărtată”. greutăţile cauzate de frig şi viscol. rari betoniştî a stahanovlstului Bîrsan Ioan
puneri biroului raional, pe baza cărora Aşa cum se intim,plă la comitetele de par­ borat o serie .de hotărîri in vederea lichi­ BRAD In urma dezvoltării combinatului side­ a realizat o depăşire de 189 la sută.
s-au elaborat proieote de hotărîri oare apoi tid Aninoasa şi Lupani, unde unii membrii dării lipsurilor manifestate şl pentru a Intre 4—7 martie „Tricoul galben"; în­ rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” Hunedoara, Brigada utemistă condusă de tovarăşul
au fost discutate în adunările cu aotivul şi chiar seoretarii comitetelor de partid ridica activitatea organizaţiilor de partid, tre 8—10 „Balaurul”, între 11—14 „Rup­ sursa de alimentare cu apă industrială şi Podeanu Nicolae, care execută lucrările
de partid. Aceasta a contribuit din plin nu urmăresc întotdeauna ţinerea şedinţe­ la nivelul sarcinilor pe oare construirea tura”; între 15—17 „Reţeaua morţii”; între potabilă ne mai puţind satisface cerin­ de montaj la o hală unde se vor repara
la îmbunătăţirea întregii munci de partid. lor programate şi nu trag la răspundere socialismului le pune in faţa oamenilor 18—21 „Oa9a mult visată”. ţele. s-a trecut la construirea unei con­ maşinile uzinei „Victoria”, îşi depăşeşte
Conferinţa a apreciat preocuparea comi­ pe comuniştii, care deţin posturi de con­ muncii din Valea Jiului. ducte de apă de la Batiz la Hunedoara, regulat norma cu peste 90 la sută, iar cea
tetului raional, în ce priveşte ajutorul dat ducere în administraţie, în conducerea In acest scop, conferinţa a obligat noul haţeg pe o distanţă de 10 km.. Şantierele de condusă de tovarăşul Dumitreanu Dumi­
comitetelor de partid şi birourilor orga­ sindicatelor, a U.T.M.-ului, etc. Toate a- comitet raional ales, să acorde un aju­ Intre 4—7 martie „Ana Karenima”; în­ lucru ce au luat fiinţă au fost dotate cu tru de la construcţi metalice cu 43 la sută.
nizaţiilor de bază noi alese Prin instrui­ ceste lipsuri, au dat cimp liber tendin­ tor temeinic şi sistematic tuturor orga­ tre 8—10 „Fetiţa de zăpadă”; între 11—14 agregate, grupuri eleotrice. escavatoare şi La această întreprindere au fost confir­
rea lor pzriodică acestea au fost înarmate ţelor birooralice in desfăşurarea întrece­ nizaţiilor de partid, pentru oa acestea să „Aventură la Castel"; între 15—17 „Casa alte utilaje cu ajutorul cărora s-a putut maţi în ultimul timp încă 7 stahanovişti
cu problemele izvorîte din Hotăririle C.C. rii socialiste şi în aplicarea unor metode desfăşoare o largă muncă politică, în ve­ singuratică”; între 18—21 „Oaspetele ne­ instala pînă in prezent peste 1.000 metri dintre muncitorii care au obţinut rezul­
al P.M R., ceea ce a făcut oa in toate ac­ înaintate — în special a metodei de mun­ derea mobilizării oamenilor muncii la în­ aşteptat”. conductă. tate remarcabile şi au dat dovadă de stră­
ţiunile întreprinse să se obţină o serie de că după graficul ciclic. deplinirea hotărîrilor partidului şi guver­ ORAŞTIE Maistrul şef de şantier Codreanu S. Pe­ duinţă şi disciplină în muncă
succese importante. Tovarăşii: Cristali Ludovic, Jula Eca- nului. Pentru aceasta, organizaţiile de bază tru, organizînd cu pricepere munca pe In vederea ridicării calificării muncito­
Astfel organizaţia de bază de la mina terina, Costea Ana şi alţii, au arătat că vor trebui să fie îndrumate şi ajutate con­ Intre 4—7 martie „Arena celor cura­ întreg traseul şantierului, a putut asigura rilor, un număr de 67 muncitori bine pre­
Vulcan, fiind îndeaproape sprijinită de birooratismul şi formalismul se manifestă cret şi practic pentru primirea de noi joşi”; între 8—10 „Salut Moscova”; între continuitatea lucrului pe tot timpul luni­ gătiţi s-au angajat să califice după me­
către membri: comitetului raional, a reu­ încă intens, in activitatea sfaturilor popu­ candidaţi in partid, pentru repartizarea 11—14 „Prin India”; intre 15—17 „Bielo- lor ianuarie si feburarie. Prin strădania toda Cotlear şi Şchitov pe 67 tovarăşi ne­
rusia Sovietică”; între 18—21 „Mizerabilii”
şit să-şi întărească capacitatea de muncă lare ale oraşelor Petroşani şi Lupeni, de sarcini concrete tuturor comuniştilor, lor, mulţi muncitori au obţinut rezultate calificaţi, încheind contracte în acest sens.
şi conducerea maselor şi' să desfăşoare o unde nu există înţelegere suficientă faţă etc., pentru asigurarea conducerii de că­ seria I. frumoase în muncă. Asa de pildă, bri­ CRAŞCA IOSIF
activitate bine orientată. Pregătind temei­ de cerinţele oamenilor muncii, fapt care tre partid a organizaţiilor de masă şi PETROŞANI gada de tineri constructori condusă de to- corespondent voluntar
nic şi ţimînd cu regularitate adunările ge­ a dus uneori la slăbirea puterii de mo­ a organelor economice şl de stat. Intre 2—8 martie „Centenarul Teatrului
nerale, comuniştii au dezbătut o serie de bilizare a maselor în diferitele acţiuni. In vederea creşterii continue a produc­ Naţional” şi „China primeşte ansamblul”; In cinstea alegerilor sindicale
probleme politice şi economice, care au Luînd cuvîntul tovarăşii: Antocl Du­ tivităţii muncii şl a scăderii preţului de între 9—15 „Prinţesa trufaşă”; între 16—
fost strins legate de viaţa minei şi au mitru. Damciu Reghina, Popescu Ioan şi cost, comitetul raional, a fost obligat să 22 „Revizorul”. Nu de mult, muncitorii întreprinderii de sută peste prevederile normei. Asemenea
elaborat o serie de hotărîri, pe care le-au alţii, au criticat comitetul raional de par­ dea toată atenţia muncii politico-eduoa- transporturi auto din Crişcior, şi-au luat lui, sînt şi şoferii stahanovişti Tod Aron
pus în aplice re tid Petroşani, pentru că nu a susţinut în tive în rîndul minerilor, pentru întărirea SIMERIA angajamente sporite în cinstea alegerilor şi Mecea Gheorghe care au -întrecut cu
Organizaţia de bază a minei Vulcan, suficientă măsură necesLtatea introducerii disciplinei â'i partid şi de stat. El trebue Intre 4—7 „Casa mult visată”; între organelor sindicale şi lată că acestea au mult 2 norme de lucru. Depăşiri de peste
antrenînd comitetul de întreprindere sin­ tehnicii nod. Ei au arătat că, neantrenînd să asigure calîfioarea minerilor şi folo­ 8—10 „Primul zbor”; intre 11—14 „Călă­ prins viaţă. 80 la sută, au obţinut şi montorii frun­
dical, organizaţiile U.T.M. şi celelalte or­ în această muncă importantă toate or­ sirea întregului utilaj miner, precum şi torie îndepărtată”; între 15—17 „Sport în Elanul sporit cu care se desfăşoară în­ taşi Călămar Ioan, Golda Ioan şi alţii.
ganizaţii de masă, în munca politică şi ganele politice, economice şi de stat. Co­ introducerea muncii după graficul ciclLc Ucraina”; intre 18—21 „Arena celor cu­ trecerea socialistă, a făcut ca numeroşi La succesele obţinute, au contribuit din
economică, a reuşit să mobilizeze pe toţi mitetul raional de Partid a căzut in gre­ Noul comitet ales a fost obligat să în­ rajoşi”. muncitori să marcheze noi şi frumoase plin maiştrii Nelega Ioan, Sturek Ludo­
muncitorii şi tehnicienii în întrecerea so­ şeala de a nu combate la timp şi cu tărie, drume organele de stat, pentru ca acestea SEBEŞ succese in muncă. vic şi Dolga Ioan, care au organizat cu
cialistă, fapt care a făcut ca planul pe tendinţele de neîncredere şi de subapre­ să formeze comisii care să studieze şl să Intre 4—7 martie „Profesorul de dans”; Pentru stahanovlstul strungar Bolcu
anul 1953 să fie depăşit cu 1,4 la sută. ciere a unor tehnicieni în ce priveşte fo­ facă propuneri, pentru construirea de lo­ între 8—10 „Sărbătoarea Eliberării" şi Ilie de pildă, depăşirea regulată a nor­ pricepere munca în secţii.
Asemenea rezultate au mai fost obţinute losirea la maximum a tehnicii noi, lipsă cuinţe individuale, pentru extinderea re- „Vulpea păcălită”; intre 11—14 „Dragoste mei a devenit o preocupare firească, obţi- DEVIAN ALEXANDRU
şi în alte întreprinderi. care a dus după sine în unele locuri la tplei de apă potabilă şi pentru lărgirea şî ură"; între 15—17 „1 Mai 1953”, „Pe nînd cu regularitate un procent de 75 la corespondent voluntar
Odată cu întărirea organizaţiilor de dezorganizarea procesului de producţie şî bazelor de aprovizionare şi consum. urmele urşilor din Carpaţi”, „Nuntaşii din
bază, a crescut şi prestigiul lor în faţa a oreiat mari greutăţi în îndeplinirea pla­ Conferinţa de asemenea a obligat co­ Exer”; între 18—21 „Elixirul dragostei".
maselor, care recunosc în ele un adevărat nului. mitetul raional, să îmbunătăţească în per­ In atenţia cultivatorilor de legume, zarzavaturi şi flori
conducător politic. La toate acestea, a Dacă în prezent în întreprinderile car­ manenţă munca de culturalizare a mase­ TEIUŞ Inlreprinderea de seminţe a Minis­ calitate superioară,
contribuit şi masa de mineri comunişti, bonifere, productivitatea muncii nu a a- lor, de a duce o luptă dîrză pentru lichi­ Intre 4—7 martie „Prin India"; între terului Agriculturii şi Silviculturii, Seminţele pot fi cumpărate zilnic de
cum sînt: Kopefin Geza, Haidu Iuliu, Bar- tLns nivelul gradului de mecanizare a mi­ darea analfabetismului şi de ridicarea con­ 11—14 „Prieteni nedespărţiţi"; între 18—21 asigură cultivatorilor de legume, zar­ la Magazinul de Stat din oraşul Alba
tha Eugen, Vizi Andrei şi alţii, oare im- nelor, aceasta se datoreşte conducerilor tinuă a culturii fizice şi sportului. „Nu-i pace sub măslini”. zavaturi şi Nori, seminţe garantate de Itilia, strada Moţilor Nr. 5,
S—BEOg-'
cum şi slaba colaborare cu organizaţiile cunoştinţele dobîndite de ei pe băncile enţe, să îndrumezo mereu cadrele tinere
Să îmbunătăţim munca pedagogică medie de 10 ani din Petroşani, la o parte şcolii, să nu uite că an de an sînt depăşiţi, din invăţămînt, ajutîndu-le să-şi însu­
de tineret din şcoli, a permis ca la Şcoala
iar cunoştinţele lor se învechesc, rămi-
şească metodele cele mai juste şi să-şi
din cele din Alba Iulia şi Deva, elevii să nlnd astfel în urma vieţii. formeze o experienţă pozitivă în munca
in şcoală comită grave acte de indisciplină fără oa. Pentru a înlătura lacunele din cunoş­ lor. De asemenea consiliile pedagogice tre­
consiliile pedagogice de la aceste şcoli ‘să
ia măsuri concrete pentru combaterea şi tinţele elevilor, constatate cu ocazia exa­ buie să* combată manifestările antiştiinţi-
menelor de la 9fîrşîtul anului trecut, cind
flce ale unor cadre didactice, care liisîn-
Partidul, statul nostru de democraţie limba romînă majoritatea elevilor şi-au în­ de Jos raionul Alba, care s-au îndepăr­ lichidarea lor. o serie de elevi n-au putut răspunde la du-se înfluîenţate sau fiind stapinlte de
populară a încredinţat şcolii şi cadrelor suşit temeinice cunoştinţe despre limbă, tat de la adevărata lor misiune, dedîn- In unele şcoli elementare de 4 ani şl în subiectele trimise de minister, cadrele di­ teoriile reacţionare, antîştiinţifice, mai fo­
didactice una din cele moi măreţe şi mai un scris corect, că au înţeles condiţiile is- du-se la certuri, oare le ştirbeşte demni­ special acolo unde se Juorează simultan cu dactice trebuie să studieze şi să adîncea- losesc încă bătaia oa mijloc de disciplinare
nobile sarcini; sarcina de cinste de a torico-sociale ale apariţiei fenomenelor li­ tatea atît faţă de elevi cît şi faţă de ce­ două sau mai multe clase, s-a constatat scă programele şcolare şi să lupte pentru şi stimulare la învăţătură a elevilor. Con­
creşte şi educa un tineret devotat cauzei terare, reuşind să facă aprecieri juste a- tăţenii din sat. că planurile de lecţii nu oglindesc munca realizarea lor. siliile pedagogice au datoria de a-şi ascuţl
poporului, capabil să aplice în viaţă supra conţinutului ideologic şi artistic al La matematică în urma unei lucrări de directă cu o clasă şl munca Independentă In predarea lecţiilor, cadrele didactice vigilenţa faţa de purtătorii de Idei înve­
ştiinţa şi tehnica nouă. operelor literare. control organizată la şcolile medii din cu restul claselor. De asemenea predarea trebuie să se sprijine pe manual folosind chite în munca depusă în şcoală, luptînd
Pentru a răspunde acestei sarcini şi noi­ Prin organizarea justă a muncii de vo­ Alba Iulia, Brad, Simeria, Hunedoara, caligrafiei, desenului, chitului, educaţiei şi alte materiale (cărţi, reviste, ziare, bro­ pentru combaterea şi înlăturarea acestor
lor condiţii pe care partidul şi guvernul cabular, a exerciţiilor de dezvoltare a Petroşani şi Deva, s-a constatat că elevii fizice in aceste şcoli este neglijată. La şuri), care dau perspectivă mai largă, te­ idei.
le-a creat şcolii, oadrele didactice au da­ vorbirii, a orelor de lectură literară, pro­ nu stâpînesc cunoştinţele prevăzute de Şcoala elementară de patru ani din Bă- mei şi o cuprindere mai adîncă a subiec­ In şcoală ca şl în orice domeniu de ac­
toria de a se pregăti din ce in ce mai fesorii de limba rusă de la Şcoala medie programă, iar calitatea cunoştinţelor pe nlţa, tovarăşa Mîtrofan Măria nu acordă tului, precum şl posibilităţi mai largi de tivitate, succesul nu poate fî asigurat fără
bine, inarmîndu-se cu experienţa înaintată de 10 ani Brad, de la Şcoala medie mixtă care le au este nesatisfăcătoare. nici o atenţie sorisului, cauză pentru care aprofundare şi aplicare a cunoştinţelor în o disciplină conştientă. In formarea dis­
a pedagogiei sovietice, ridicînd astfel în de 19 ani Petroşani, de la Şcoala Pedago­ Unii profesori de ştiinţele naturii — elevii nu cunosc proporţia literelor, felul viaţă. ciplinei conştiente, metoda de convingere
permanenţă calitatea muncii lor. gică şi Şcoala maghiară de 10 ani din cum sînt tovarăşa Avram Nădejdea de la cum se leagă literele între ele, etc. Predarea lecţiilor la un nivel ridicat de­ are rolul hotărîtor. Ea se realizează prin
Consfătuirile raionale şi regionale ale Deva. au obţinut bune rezultate in munca Şcoala Pedagogică din Deva, Elvireanu Pentru lichidarea lipsurilor constatate, termină educarea elevilor în spiritul con­ procesul do învătămînt, prin exemplul
cadrelor didactice ca şi examenele semes­ lor, reuşind să dezvolte în sufletul elevi­ Armând de la Şcoala medie de 10 ani pentru ridicarea calităţii învăţământului, cepţiei materialist-dlalectice despre lume, educatorilor şi prin munca întregului co­
triale ce au avut loc la Şcoala Pedago­ lor dragostea faţă de Limba lui Lenin şi Alba Iulia — deşi posedă cunoştinţe te­ cadrele didactice din regiunea noastră vor în spiritul moralei comuniste. Lecţiile tre­ lectiv al şcolii Nu se poate pretinde punc­
gică din Deva, au scos in evidenţă că St alin. meinice, nu s-au străduit în suficientă trebui să păşească neîntîrziat cu toată ho- buie să fie rit mai interesante, legate de tualitate elevilor, rind profesorii lor in­
mulţi învăţători şi profesori, îmbunătă­ Mulţi învăţători şi profesori de ştiinţele măsură pentru organizarea terenului şco­ tărîrea la înlăturarea formalismului şi a viaţa înconjurătoare, de succesele pe care time de la ore.
ţind calitatea predării, au obţinut succese naturii — cum sint cei din Apoldul de lar de experienţă, pentru a forma la elevi tuturor deficienţelor manifestate în munoa oamenii muncii, conduşi de partid, le ob­ ' Un rol deosebit în educaţia elevilor în
în combaterea râmînerii în urmă la învă­ Sus, de la Şcoala Nr. 2 Sebeş, din Orăş- deprinderi practice agricole, pentru stu­ lor. ţin în construcţia socialismului. spiritul dîsoiplinel conştiente îl au orga­
ţătură a elevilor. tie, Zlatna, Demsuş, etc — în predarea diul dezvoltării şl condiţiunilor de dezvol­ Pentru ca procesul de Invăţămînt să facă Pentru a realiza un Invăţămînt temeinic, nizaţiile U.T.M. si organizaţiile de pionieri
Ppinitr-o mai strânsă colaborare cu fa- lecţiilor au folosit un bogat materiali viu, tare ale plantelor. un pas înainte, pentru oa el să cores­ cadrele didactice vor trebui să acorde o din şcoli, care alături de colectivul şcolii
miillâle elevilor şi cu organizaţiile de tine­ organizând muzee şi Imbogăţlndu-le cu noi O lipsă serioasă în această privinţă o pundă pe deplin noilor condiţii create şcolii atenţie deosebită folosirii şi confecţionării trebuie să lupte pentru lichidarea rămî­
ret din şcoli, cadrele didactice au reuşit materiale şl piese, iar pentru legarea cu­ are şi Secţiunea de Invăţămînt a Sfatu­ de către partid şi guvern, directorii de materialului didactic, efectuării de expe­ nerii în urmă a elevilor pentru întărirea
să ridice nivelul cunoştinţelor predate, să noştinţelor de practică au făcut o temei- lui Popular Regional oare s-a mulţumit şcoli şi cadrele didactice trebuie să lupte rienţe demonstrative la fiecare lecţie, nu disciplinei conştiente
întărească în mare parte disciplina în ^ nică pregătire cu elevii în vederea lucră­ să dea sarcini fără a le controla în mod pentru realizarea învăţăoitntului general în bloc după un anumit număr de lecţii, Directorii şcolilor. înmertorii şi metodiş-
şcoală. Printr-o muncă stăruitoare şi plină rilor ce vor începe în primăvară pe lotul sistematic. obligatoriu la clasele I-IV şi pentru înde­ cum obişnuiesc să facă unele cadre. tli din cadrul secţiilor de învăţămînt vor
de devotament faţă de copiii oamenilor experimental. Oa şi la matematică, lipsuri s-au con- plinirea planului de şcolarizare la olasele O grijă deosebită pe care trebuie să o trebui ca în această perioadă să-şi în­
muncii, unele cadre didactice au reuşit să Deosebit de aceasta, rezultatele celui de sta/tat şi la limba romînă, unde elevii fac V-VII. aibe cadrele didactice în a doua jumătate drepte atenţia ?pre şcolile elementare dr
lichideze cu rămînerea în urmă In învă­ al doilea pătrar rit şi controlul făcut la serioase greşeli La scris. In multe şcoli — Dar nu e suficient numai să se îndepli­ a anului şcolar este repetarea sistematică 4 şi 7 ani, cu rezultate slabe la învăţă­
ţătură, neavînd nici un elev căzut. Ridi­ unele şcoli, au scos la iveală şi lipsuri pe cum sînt: cea de 7 ani din Petreşti, Cu- nească planul de şcolarizare, trebuie să a materialului învăţat de elevi şl adinci- tură şi să urmărească pregătirile n<m‘.ru
carea procentului de promovaţi la finele care cadrele didactice din regiunea noa­ gir, Buceş şi altele — în urma unei pre­ se ducă o luptă în tot decursul anului rea acestuia, iar în perioada pregătirii exa­ examen ale elevilor din clasele VII-X şi
pătrarului II cu 15 la sută faţă de pătra­ stră, au datoria să le lichideze fără îmtîr- dări superficiale, elevii şi-au însuşit me­ pentru o bună pregătire a elevilor şi pen­ menelor de promovare şl absolvire, repe­ XI precum şi asupra anului IV de Ia
rul I, creşterea simţitoare a calităţii cu­ ziere. canic cunoştinţele de limbă, ajungîndu-se tru lichidarea rămînerii în urmă la învă­ tarea materiei să fie făcută pe capitole şcoala pedagogică.
noştinţelor elevii or^ reflectă dorinţa şi O parte din învăţători şi profesori nu au la situaţia de a cunoaşte definiţii fără să ţătură, pentru ca astfel să asigurăm pa­ şi teme. Numai luptînd în permanenţă pentru
strădaniile învăţătorilor şi profesorilor de o preocupare permanentă pentru ridicarea le ştie aplica în mod practic cu ocazia triei noastre, cadre capabile, viitori cons­ Pentru încheierea cu succes a anului ridicarea calităţii procesului de învăţă­
a promova cit mai mulţi elevi. nivelylui lor ideologic şi profesional, prin analizelor gramaticale. tructori ai socialismului. şcolar, colectivele pedagogice şl directori: mînt, pentru legarea cunoştinţelor elevi­
Nivelul scăzut al predării, munca edu- Calitatea şi rezultatele muncii cadrelor
Rezultatele obţinute la finele pătraru­ studiul individual, prin participarea la a de şcoli trebuie să se Intereseze despre lor de practică, vom asigura patriei noas­
cativă scăzută a unor colective pedago­ didactice în şcoli lînt condiţionate de felul cum se desfăşoară activitatea la fie­ tre constructori de nădejde ai socialismu­
lui II — la Şcoala medie de 10 ani fete lecţiile deschise, la şedinţele cercurilor
gice, slaba preocupare pentru organiza­ buna pregătire a învăţătorilor şi profeso­ care dasă, la fiecare obiect şi să urmă­ lui.
Deva şi Alba Iulia, la Şcoala de 7 ani pedagogice, prin folosirea interasistenţe- rea muncii extraşcolare şi lipsa de control rilor pentru lecţii şi de ridicarea nivelului rească oreşterea continuă a nivelului lec­ ANDRONIC PEICA
Nr 1 Lupeni şi la şcolile din Pui, Ghe- lor, etc. Sînt colective pedagogice — ca a unor cadre didactice şi în special a lor politic. Acei învăţători şi profesori ţiilor, să le dezbată concret în şedinţele Şeful Secţiunii de invăţămînt a
lax şi altele — au scos in relief că la cele din Aîmaşul Mare, Berghin şi Oarda unor d irigi n-ţi şi directori de şcoli, pre­ care se mulţumesc să rămînă numai cu lor, să organizeze schimburi de exiperi- Sfatului Popular Regional