Page 2 - 1954-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI rtr, )3

Limba în lumina învăţăturii staliniste 1 NICHITIN
V
La 5 marii? 1953 a înceţii sA bai 3 in studiul bmbll şi dezvoltarea gândirii şi insuşLndu-şi învăţătura Jui I. V Stalin cÂuf&ml Qjâ-milă
Ima lui 1 V Stalin. conducătorii Jn- vortunu elevilor după care esenţa specificului lunboi este
lept şl invăţ-itoruJ iubit al oamenilor In iruuşirca acestor cunoştinţe trebuie sL-mctura gramaticală şt fondul principal — FRAGMENT -
uncii din lumea întreagă. să se realizeze insă O strinsâ legătură. Ac- de cuvinte, Lnstltutul de lingvistică din Comitetul Executiv din Vlatca se sta­ El raporta despre depoziţiile prizonie­ ma In zăpezile noast/e veşnice sintem
Omenirea progresista a pierdut in tivrtatea d= însuşire a vocabularului nu Bucureşti a Început elaborarea lucrurilor bilise in clădirea fdstului guvernămînt. In rilor, despre discuţiile p? care le avusese noi stăplri* Daţi-ne ordini
Tioana Iul 1 V Stalin pe cel mal mire trebuie ruptă de studiul gramaticei, vo­ de bază care privesc temelia limbii ro- birourile vaste, cu mobilă masivă, apăru­ cu ţăr2Jiii. despre formaţiunile de parli- — N-o să vă spenaţi de tunurile ame­
n de ştiinţă al epc^rn noastre cabularul fund materialul de construcţie mtne Gramatica şi Dicţionarul seră oameni îmbrăcaţi in scurte dc piele zeju. despre convorbirea cu lacov Machin. ricane’
al limbii, pe baza regulilor gramaticile Studiul istoriei limbii romîne in strinsă sau In ham? largi de sub care &o vedaau — Machin c comuni&i? inlrabă Stalin.
Prm lucrările sade olaslee. I V ştefan — Nu ne speriem, tovarăşe Stalin! răs­
Nu se învaţă cuvinte pentru cuvinte tn legătură cu istoria poporului, care cons­ cămăşile ruseşti Dar in cancelarii şedeau — Da. răspunse Frolov Cea mai mare
îmbogăţit ou noi teze şl descoperiri punse Frolov înflăcărat şl cu hotărâre
sine şl nici nu se memorizează reguli tituie, după indicaţiile Iul 1. V Staluri, bine înstelaţi la mesele lor de sens foştii parte a detaşamentului său e formată din
oretioe şi practice termrul ideologiei Sîalm II puse prieteneşte mîna pe u-
gramaticale pentru ele înşlle, cl toate a- condiţia cunoaşterii ei ştiinţifice, esta în­ funcţionari ţanştl Işl îmbrăcaserâ tn tineretul ţărănesc făiă Partid Sunt şi 03-
aseî muncitoare. mâr;
cejtea urmăresc să deprindă pe elevi cu treprins de Institutele de lingvistică tn ştofă nasturii cu stemă al vestoanelor lor meni mal în vîritj Dar toţi sunt pentru
In genialele sa?e luarări despre ling- colaborare, cuprinzi nd următoarele pro- — Bine tovarăşe Frolov!.,, Poporul se
stlcă, I V Strlm a demonstrat in chip o exprimare coredă şi frumoasă a gindtrii bJeme de bază: formarea limba romme. şi dădeau impresia că jşi îndeplinesc cin­ Puterea Sovietică In frunte se află co­ chinueşte Poporul aşteaptă izbăvirea—
ar şl convingător oare sînt problemele şi pimprii lor. rodul elementului slav In evoluţia ei, fon­ stit obligaţiunile serviciului muniştii dela sate. Purtăm un război pentru apărarea Patri­
De asemenea legătura dintre morfologie
î bază ade limbii, arătând raportul lun­ şi sintaxă trebuie strîrvs păstrată Dîţi dul ei prhnoipad de cuvinte, structura ei Trupele contnarevoluţionare înaintau dt Stalin făou o misoare scurtă cu mîna: ei ... împotriva invaziei intervenţtonlştllor
ii faţă de bară şi suprastructură, ro­ la Pariu spre Viatca La siirşitul lui de­ — Comuniştii au luat conducere® $' străini împotriva duşmanilor ţârii noas­
morfologia şi scnbaxa sînt două părţi e fonetică, dialectele şl graiurile ei regio­ cembrie. Perm fu cedai armatelor Iul Col- nooocul i-a urmat! Fiindcă şi-a dat sea­
mbul ei faţă de producţie şi gândire. tre Greutăţile sunt dc necrezut. lup<A-l
g-le ale gramaticii, ale stau îrvtr-0 strinsâ nale ccac Valoroasele maşini şi instalaţii ale ma din proprie experienţă, ce valearc au
abH Haite® fondului principal de cuvinte aprigă Dar clasa muncitoare nu şl-a pier­
legătură. La studierea morfologiei Insuşirudu-şi experienţa sovietică des­ uzinelor MotovUihin şi aproape întregul munţii de aur şi riurile de lapte promise
a structurii gramaticale a unei limbi, dut moicdală curajul Nu şi-a pierdut ni­
trebuie să se arate elevilor că schimbările pre valorificarea moştenim culturale. In- inventar al nodului de cale (erată Perm de intcrvenţionişti
dilmbârvle neîncotale intervenite In ciodată curajul nici Perfidul Bolşevic A-
cuvintelor sînt determinate de îmbinarea stilutoîo noastre de lingvistică au început
nrvpoz.iţia vocabularului mal Ales cuvint9lor In propoziţii In acelaşi timp, munca de reconsiderare a operelor ling­ căzură ostiei in mîmile vrăjmaşului. Se apropie de mesă. luă un carnet de menea c o ţari bogată; are muilt arma­
Temelia limbii In învăţătura sbstmistă Istovită, Armata a treia se retrăgea sub note şi Işl însemnă ceva ment Dar unde se v? căli, unde se va
eleva trebuie să capîte noţiuni precise şi viştilor noştrx din trecut (A. Cihac. H
â in structura gramaticală a Umbli şi ha presiunea inamicului, iar Armata a doua, — Povesteştc-1 tovarăşului Stalin. cum moturiza tînăra noastră armată, dacă nu
asupra sistemului formelor de roflexiunl Tiktin, I Bogdan şi Al. Lambnor) dm o ramul comandantului şef trădător, I-a adus lacov al tău pe sergentul ame­
mdul el principal de cuvinte .“,.Crama- in lupte mari cu duşmanii?...
proprii părţilor dc cuvânt Pentru aceasta Problemei" aolivltiţu lingvistice din
ca stabileşte regizMe de modificaire a nu interveaea in luptă ş\ nu-1 dădea ni- rican. interveni Griniova Făcu dţlva paşi prin va|on
este necesar să se concentreze atenţia de- ţara noastră sînt ridicate de insăşt viaţa
ivinibeJor, regulile de combinare a cu- ciun ajutor — Nu l-a adus lacov. ei Şi$ l £hin! Se lăsase o linişte adincă Tinerii mdJ-
vulor asupra formelor insăşl luate în a- şi nevoile culturale ale oamenilor care
Im/tetLor, in pccrpoi'iţu”. Iar în fondul In acest moment groaznic scsca lo Viat­ — Un sergent american? întrebă Stalin tari aşezaţi ta cele doua capote ale me­
fana propoziţiei, loloslndu-se in special ta- construiesc socialismul. „Anii puterii
rineipai de cuvinte „intri ca nudleu toate ca, venmd dc la Moscova, trenul ComUiei cu interes Ia spune sei asouPau cu atenţie, ca şl Grlnlova
boîe de deolinar® şi de conjugare In stu­ populare — a spus tov Gh. Gheorghiu-
Idicînile” şi el „trăieşte multă vreme Comitetului Central Comisarul povesti cum uriaşul dc $işl- care. cu caoul plecai. îşi nota grăbită ceva
dierea morfologiei trebuie să se acorde o DeJ — sint enl de puternic avîr.t econo­
e-a lungul veacurilor şl dă limbii o bază La 5 lanuorii: 1019 trenul se apropie de ghin îl prinsese pe Johnson pe drum în caetul aflat in faţă Frolov U privea
atenţie specială analizei morfologice iar mic şi oulturaJ al forţelor creatoare ale
entru formarea de noi cuvinte" peronul scund, presărat eu pieteiş, al gării Stetln Începu să rida pe Stalin, fără să-şi la ochii dela el — şl
.•vnaltea sintactică, in raport cu aceasta, tre­ poporului, atâta timp ţinute sub obroc de
Urmind teoriile staliniste despre limbă, buie să aibă un rol subordonai Prin stu­ capitalism" Poporul nostru bnsetat de cul­ Viatca Mai mulţi inşi ieşiră grăbiţi ln în­ — L-n3 luat in braţe? Minunat! se gindea că această convorbire va râ-
are au îmbogăţit marxismul şi au scos dierea cintaxci situaţia se inversează tură işi iubeşte cu înflăcărare limba şi tâmpinarea noilor veniţi. Unii se prezen­ Apoi chipul său luă din nou o expresie mine întipărită în minte pentru toată
ngvictroa sovietică din stagnarea In caro O atenţie suficientă trebuie dată şl fo­ vrea ca ca să devină cu adevărat In a- taseră pentru a da îndată expbcaţii sau serioasa, concentrată şi Ii puse Iul Frolov viaţa.
• găsea ţi metodele de predare a limbii neticii a cărei cunoaştere ajută pe elevi ceastă epocă „un instrument de luptă şl ca să raporteze asupra situaţiei mrtitare. o întrebare, aparent in altă ordine de — WUson. Churehill? continuă Stalin.
u căipM**t im nou Impuls iar Interesul în studierea morfologiei, in pronunţarea de dezvoltare a societăţii" economico şi politice Alţii socoteau ca o idei dar in realitate în strînsâ legătură El contau pe (aptul că trupele lor vor face
entru aceste probleme o crescut mult in exactă şl mai ales In scrierea corectă Activitatea intensă cc se desfăşoară în datorie a lor sâ-i Lntimpine personal pe cu discuţia anterioară jencţuine.-i eu trupele lui C&lceae... Acesta
Ulmul timp. învăţătura staUnistă despre limbă şi vederea publicării Gramaticei şi a Dicţio­ membrii Ccmisiel, trimişi aici de Comi­ — Tovarăşe Frolov!... Dar dumneata eşti era planul lor Noi insă îl vom arunca şl
Problemele de bază care se pun In pre- myrole sprijin acordat de către Pariului narului limbii romine literare contempo­ tetul Central al Pirtidului Comunist (bol­ gata joentru o ofensivă? mal departe p? urni de alţii
«area limbii in şcoaiLa noastră sînt; Jnsu- Muncitoresc Romun cultivării limbii ro- rane, a Dicţionarului ruso-romîn şi ro- şevic) din Rusia şi de Consiliul Apărării „Iată principalul!” gîndi comisarul. Se uită la ceas şi se apropie de masă:
Ce ai cerut dumneata? Ce material
—
|.rea de către elevi a unul vocabular cit mîne, sprijin izvorH din însuşirea învă­ mîno-maghiar, sint o dovadă concludentă Alţii veniseră să vadă măcar dela dis­ — Cred că suntem gata. tovarăşe Sta- de război? Ai o bslâ?
iai alea. cunoaşterea sensului cuvintelor ţăturii marxiste despre rolul limbii ca In­ a marelui sprijin acordat dezvoltării ling­ tanţă trenul dela Moscova şi pe omul care lan! răspunse, ridieindu-ee dm nou în pi­
I expresiilor caracteristice limbii, insu- strument de luptă şi dezvoltare a socie- visticii de către Partidul Muncitoresc Ro- ralvase Ţnnţînul cioare Tovorăşe S'.aJm. continuă, emo­ Frolov îi întinse raportul
Irea legilor gramaticale forvatlce, mor- lăţli şl ca formă a culturii naţionale, au mln, Guvernul R P R şi Prezidiul Acade­ Stalin cobori din vagon împreună cu ţionat, — avem o directivă s comandan­ — Trebue so dam mal mult! spuse
cJoglce şi sintactice, cunoaşterea ţi aph- creat'şi in ţara noastră condiţii favorabile miei ItPR DzerjLnschi După ce strinse mîinile acti­ tului şsf, potrivit căreia o parte din tru­ Stalin.
■arca corectă a regululor ortoepice ca şi pentru dezvoltarea lingvisticii pe baze Prof OPREA VALENTIN viştilor militari, de Parlid şi dala institu­ pele dm zona Coti as trebuesc mutat? pe Râsfomd paguufe raportului, mirt nu­
irtograălce, realizarea prinoipiulul Istoric ştiinţifice. Şcoala Pedagogică Dev’a ţiile sov.jct'ce din Viatca. ii pofti numaide- calea ferată ce duce la Vologda ln a- mărul do tunuri, procetile, cartuşe
cit la el pe unii dintre ei celaşl timp ni s-a ordonat să întărim o- — Veţi avea totul Face|î-I tovarăşului
p ir a rea Dar cum o să putem întări a- Frolov împuternicirea, urmă. adresîndu-
Pin izvorul învăjăk'rii nepieritoare Stelln stătea în picioare spriPnil de pe­ părarea atita timp cit comandantul şei ne sc unuia dintre militari $i să ovoţl grijă
rete. ţinind in mină luleaua cu ciubucul ia unităţile?... de echipament călduros. d? aprovimena-,
Freocupat îndeaproape de reorganizarea transformăm noi această nepieritoare în­ date Vn exploatare tocmai in luna august, curbat Era îmbrăcat înlr-un veston ce­ Stelm rise uşor re de transport Sectorul de Nord c un
ie baze noi a indusUci, de refacerea ei văţătură inii-o metodă cducâtoaro de ţtar îrvtrucît în stmtul lă unde se pregă­ nuşiu. lung, cu un guler tare nu prea — Cunoaştem povestea! sector foarte important .
hter în anu ce eu urmai după eucen- roade? tesc acestea s-ou introdus două craţere, înalt, care nu-i stingherea mişcările gi- — In felul acesta se lasă descoperită Crerind că audienţa luase sfîrşit. Grl-
en puterii politice şi economice, marele Comunişlii — în primul rînd, într-o şe­ cele două locun de muncă vor da cărbune tului — Şl in pantaloni bufanţi dc culoare linia Cofclas—Dvina de Nord. adică sec­ niova se ridică Jn picioare
Iţişi in a acordat o însemnată atenţie nou- dinţă a bucului organizaţiei de baza au încă in cursul lunii martie cenuşie, vîrîţi in cizme moi Avea un păr torul ocupot de brigada mea. — continuă — Nu. pe dumneata am să te mal reţin
ui mod dc muncă a irvilkt-oi-n pe baza analizai sîsrea lucrumlor Şi au holărît c.» Dc asemeni un alt abatoj din stratul IS negru bogat, ier mnslâţlle-i dese npnoape Frolov — Si există oameni, tovarăşe un afcrl (te oră. il spuse Stalul Trebue
■truoturii organizr/torice schimbate şi a flecare membru aj biroului să sc ocupe a fost mecanizat cu cinei luni 'înainte de că-i acopereau buzele Stalin care insistă ca aceri orden să fie să stăm de vorbă asupra un«r persoane
din comandamentul dela Vologda...
eluilui nixi conceput tn lumina condiţii­ de im cnumlC sector de producţie A.şa do termen. Lor la puţul .,7 Noembne" s-a pus La o mas! lungă acop&rită cu muşama, executat. Sintem nedumeriţi...
lor matenaile oreats de victoria Marei Re­ pildă, mie mi-au loat incredlaţate, aba­ in funcţiune un troliu electric ce îidocu- p? care se aflau Îngrămădite o mulţime — Numai nedumeriţi? întrebă repede După ce-i mulţumi călduros tovarăşului
voluţii Soelafliste din Octombrie tajele tinorotulud. In fiecare zl Împreună eşte munca a doi oameni in flecare schimb. de hîrtli. şedeou mai mulţi militari şl ci­ Stetîn Stalin pentru tot, Frolcv ieşi din vagon
Anartizind in lucrarea sa ..Situaţie nouă ou secretarul organizaţiei VJ T M , şeful dc Lucrăm!» dc mecanizare şi organizare a vili Printre el Florov il văzu pe Dzerjm- — Suntem indi«naţî tovarăşe Stalin cu simţ ii mintul unui imens şl puternic
— suarcmi noi” — starea economică gene­ secior sau cineva de la sindicat, străba­ muncii, continuă Sîntcm hotăriţi să facem schi După ee-şi aruncă privirea ochilor Anta-ţ o încălcare evidentă a directivelor val de bucurie care parcă il luase pe sus
rală a ţării, marote gindit9r al timoori- tem galeriile minei şi ne informăm atît din fiecare loc de muncă un abataj pro­ săi albaştri-cenu«ii asupra celut ce intra­ lui Lenin Aid mlroese a trădare! Afară era un ger năpramlc Pe oeruJ în­
lor noaslTe a trzaat cîteva din principa­ de succesele cît şi de lipsurile oamenilor ductiv Inzestrît cu utilaje şl mijloace se, Dzerjinsrhl îşi puse hîrthle de pe masă După ce xpusese aceste cuvinte, la care tunecos de ianuarie, se iviseră stele «cli­
lele sarzim ce revin cadrelor Industriei Săptămînal. la şednţo-'e de organiraţie, perfecţionate de extracţie a cărbunelui, sl In scviolă şi ii spuse lui Stalin: eJ însuşi nu se aşteptase, Frolov simţi tre- pind Lui Frr.lov i se părea că şi luminile
devenită de acum. proprietate a între­ membrii informează biroul de cele con­ organizăm munca Intr-un chip nou şl să — Deci, eu plec, losif Vissarionovlcl... eindu-i un fior rece pe spinare d:n gară ard cu aceeaşi strălucire
gului popor El a arătat că asigurarea statate şl. propun măsuri de imbunMSţl- uşurăm pe cit poslhil condiţiile de lucnj — Da. du-te. Fellx Edrmmdovici Stalin tl ascultă calm pînă ta capăt, a- „Sencursc! Să risipim ca fumul toate
brzţalor de muncă rvrresare compurlumn- ale minerilor Şi fără indolală holirirea Dzrr-jinschl îşi imbrăcă şuba, ls' puse poi Si spuse pe un ton care arăta că e unelti-nlte tui Wilsnn s< ChurchUt. ." gân­
tolor productive, n-a rezolvat telul Şl vor- rea muncii Mombrîl de partid care ab­ şa ; r»ca şl Ieşi. vorba despre chestiuni demult hotârîte: dea îmbătat, amintlndu-şl din nou amă­
sentează nemotJvai de la şut sînt chemaţi noastră va fl realizabilă Imestraţl cu mij­
bmd în cel de nL treiil- j capitol al acestei Slalin îl aruncă o privire Iul Frolov care — N-avea grijă... Acest „ordin" este re­ nuntele convorbirii cu tovarăşul Stalin
In faţa buroului şi traşi la răspundere loace perfecţionate de extracţie a cărbu­
lucrări dcapre organizarea muncii, Shl'ă<n nelui. vcm organiza munca înlr-un chip se oprise şovăitor în uşă. vocat Armta » $asea va primi astăzi un Peste o oră. după ce-şi luă rămas bun
Şedinţe au loc şi cu tehnicienii Aceştia,
a sublim-at i „Cind munca este organizată nou şi vom asigura condiţiile optim? mi­ — Intră, tovarăşe! nou ordin: reinceapă operaţiuni active dela Gnniovs, se inloarse la gară ca să-şi
încă de la începutul anului au primit tar-
cum trebuie, oînd ts>;e organizată rătpun- nerilor ce vor să sporească neîncetat pro­ Toţi ceilalţi, afară de Grlnlova s» de doi in direcţia Arhmgheflse In ce stare sint vizeze la comandantul staţiei actele de
clma de a ze ocupa fiecare de el te o grupă,
decea fiecăruia rcntru.o muncă anumită ducţia de cărbune mulitari tineri, Ieşiră din salon rluri'le spre Sencursc? Trobue să lovim călătorie
in scopul realizării zilnice a sarcinilor de
cind sini ataşate la maşioi şi maşini- Frclov se prezentă Stalin re s.proole de acolo u/vîe inamicul nu se aşteaptă- Liniile erau pline dc garnituri goaie,
plan Ca urmate aceslpi măsuri nnm;l-ul Fără îndoială, holsrhea noastră va pu­
unelte anumite grupuri d? munoilori, cind ol. îi intmsc prietenos mina şi-l pofti sa Frolov tăcea, uluit de Înţelepciunea a- aduse în cursul zilei dela Glazov Luminile
grupelor rămase sub normă a scăzut s : m- tea deveni fapt Garanţie e faptul că jn
schimburile sînt organizote cu-,o trebuie ia loc Io masă cestoi idei simple roşii şi verzi ale macazurilor licăreau tn
ţiter, i»r rectorul IV caia in cursul cnu- fruntea mare- de mineri sl>au tovarăşi ca:
şi cînd acele schimburi nu sint mai P’’?- — Mi se pare că eşti fost marinar? ,,Să atacăm Scr.cursci/1 1 Nimeni dintre noapte Se auzeau filierele dese ale lo­
lui trecut era codaş, e acum al doilea pe Vin Andrei, f3onle Pavel, lancu Octavian.
jos de altele in ce priveşte calitatea şi lovan Andionic şi alţii cari produc încă — întocmai, tovarăşe Stalin! răepunse noi nu s-a jrndit la asta Da, se poate comotivei de manevră, se auzeau twm-
calificarea, ctnl există aceste condiţii. — cxploolare de pp acum in contul lunilor aprihe-mai, Frolov ridtclndu-se In picioare şi luînd Iovi acolot... In spatele inamicului.,.". pcanele lovite, nechezatul cailor, zgomotul
siptimîna neîntreruptă duce la o creş­ In scopul reducerii trep'ale * pastori­ dar garanţia ngurâ e însăşi partidul sta- poziţia de drepţi — Se spun? ci acolo sini păduri dese greu al tunurilor cane se îmbarcau pe
tere calosalfl a productivităţii muncii. Io lor neproductive şi a organizăr-i procesu­ — la loc. te rog.'... Ei cum sten trebu­ şl zăpezi de nclrr.ciil, continuă Stalin pn- platforme. Totul ce se petrecea ln gară,
Imbunătăţirpa calităţii muncii, la lichida­ lui de producţie, s-a trecut la o progrziivă linist o cărui forţă c nepierlloare şi din rile In sectorul Dvlnoi de Nord? vindu-1 ţintă p? comisar Oamenii au să acum. vorbea parcă de pregătiri Intense
rea ltpaei de rîi?p;indere perscnablâ". mecanizare a locunior de muncă Numai care noi luăm tărie, o învăţăm şi o vom Comisarul începu să vorbească repede poată trece? Ce crezi? pentru aprigele lupte viitoare.
învăţătura slaJinistă cu priviTe la or- prm introducerea locomotivei dc or*, tone aplice cu succes holărîţi să sporim neîn­ Stalin il opri cu blândeţe: — Au să treacă! răspunse Frr.lov. In clipa aceea, pe linia principală, tre­
gianiiarea muncii, a constuluvt pzntru noi la sectorul 111. nr.ufi oameni rămân dispo­ cetat producţia şi productivitatea muncii — Nu !t grăbi Avem destul timp — Dar tunurile'’ nul Comisiei Comitetului Centrai se puae
un tzvcrr de nesecate învăţăminte Aplică­ nibili pcivt'u a f\ plastţi la cărbune Bine Fro!ov Începu să vorbească mai calm — O să le trecem .. in mişcare Roţile vagoanelor loveau ca­
rii acesteia • se daioresc succesele noas­ Înţeles mecanizarea asigură jşl o .accele­ MTHAI CAROL Stalin II asculta cu atentle. punîndu-i dm Pe chipul uscăţiv, bătut de vlnt. al lui denţat la încheieturile linJel îngheţate
tre rare a lucrărilor. Cele două abataje fran- Secrclaru! organizaţiei dc ba2i
cind in cind Întrebări, la care comisarul Frolov, se Ivi un zimbet Privind in urma acestui tren care pleca
Oum am mvmoit noi, cum am reuşit să tale din sectorul IV de pildă, urmau să fie P M R — rruna Vulcan | îi răspundea îndată — Tovarăşe Stalin! spuse, din toată Ini­ pe front, Frolov îi ură In glnd noroc
zavaturî Nu s-au interesat de asemeni suprafeţe neîndestulătoare vor cerc co­ Sarcini de mare însemnătate le revin
Ou iiou mijloc de aprovizionare a oraşelor cum sîni cultivate loturile primite in fo­ mitetelor executive ale sfaturilor popu­ şi întreprinderilor industriale locale pre­
losinţă, dacă îe respectă regulile agro­
lare să II se repartizeze terenurile virane
cum şi cooperativelor meşteşugăreşti Ele
tehnice şi dacă ele sint folosite in «co­ sau nccultivale dm jurul oraşelor în ve­ au datoria de a confecţiona din resurse
şi centrelor muncitoreşti cu legume şi zarzavaturi nerii şi tehnicienii agronomi nu au dat derea atribuirii lor muncitorilor şi func­ locale uneltele necesare pentru cultivare®
pul pentru care au lost repartizate Ingi­
ţionarilor pentru a Ic cultiva cu legume
îndrumări agrotehnice muncitorilor şi şi zarzavaturi acestor lotun legumicole ş< de a le pune
in vînzare pentru muncitorii şi funcţio­
Aprovizionarea oraşelor şi centrelor m- ou reuşit să obţină asemenea cantităţi do ha teren făiă a fl cultivat şi cceasto da­ funcţionarilor despre felul cum tre­ narii care cultivă legume.
dustniAle cu legume şi zarzavaturi, este o legume şi zarzavaturi in cit şi-au asi­ torită faptului el sfatul popular orăşe­ buie îngrijite culturile, nu le-au arătat Sarcmi de mar» rărpundere le revin
SArcină de cea msl mare însemnătate pe gurat in mare măsură, iar unii chiar în nesc nu s-a preocupai pentru a-I identificî care sint regulile agrotehnice de ingri)ire şi sfaturilor populare v Ble trebuie ca prm Inginerilor agronomi le revine sarcina
care partidul şi guvernul o pune în (aţa întregime, nevoii? de consum din produc­ şi pentru a-l da în folosinţă muncitorilor şi cum trebuie organizat sistemul de iri­ seaţiile agricole să Identifice toate tere­ de a îndruma muncitorii şl funcţionarii
noastrră în această perioadă Ca urmare a ţie proprie. Organele sindicale orăşeneşM şi raionale gaţie Doi această cauză unit muncitori d? nurile virane şi necultivate şl cel mai tlr- pentru ca să îngrijească In bune condiţl-
Wotirîrilor plenarei din august 1933, parti­ Exemple de acest fel avem multe în au manifestat de usemeni o loială nepă­ la fabrica de teracotă şi fabrica I.VRT ziu pînă la 13 marile să )e repartizeze în­ unl culturile de legume şi zarzavaturi de
dul şi guvernul au luat o scrie de măsuri regiunea ncastră Muncitorii Avram Aron, sare in această privinţă, iar comitetul ra­ di« Deva, au dat o proasta îngrijire cul­ treprinderilor solicitante pentru a fi date oe loturile ce le primesc in lotcsuiţă pro­
care au menirea de a asigura putermee Eftimie Elena, Socolcscu Sofia şi alţii de ional de partid mulţumindu-se cu aseme­ turilor )ăsindu-)c să le năpădească buru­ in folosinţă pe mai mulţi ani muncitorilor prie
şi funcţionarilor
baze legumicole Ln jurul oraşelor şi a cen­ la intrppi jnderoa D C A din Deva de nea situaţie nu a controlat felul cum a- ienile Nc cunoscird regulile dc îngrijire Consiliul sindicat regional ore obliga­
trelor mduslriale in scopul satisfacerii ce­ exemplu, muncind bine loturile legumicole cestea se ocupă p.mlru a da viaţa Hotâ- a culturilor, regulile de plantare a lor, Hotârlrea recomandă muncitorilor şl ţia de a îndruma şl controla organele
rinţelor mereu cresdnde ade oamenilor primite în folosinţă anul trecut au reu­ ririlor partidului şi guv'e-Tiului cu privire mulţi muncitori şj funcţionari nu au să­ funcţionarilor ca loturile legumicole ce le sindicale din Întreprinderi şl instituţii
muncii cu carloti, legume şi un-a vot un şit ca de pe o suprafaţă de circa <00 la îmbunătăţirea aprovizionam oamenilor dit răsadurile la limo sau le-au sădit prea primesc, să fie cultivate cu cartofi, roşu, pentru ca ele să se ocupe îndeaproape de
Hotărârea partidului $1 guvernului ou mp cit i-a fost repartizat unei familii muncii cu legume şi zarzavaturi dese, etc. ardei, ceapa, usturoi, vinete, intcrealîn- mobilizarea muncilonlor $1 funcţionarilor
iprivJre la imbunătSţli-ea sistemului de con­ să obţină cantităţi de legume, zzrzavaturi Conducerile administrative şl organele Deşi un maie număr de muncitori care du-se printre ele «alată, fosoie. ridichi, la organizarea grădinilor d? zarzavaturi
tractare a legumelor, zarzavaturilor, se­ şi cartofi care să le ajungă pe întreg cursul sindicale ale multor întreDrindori nu nu au cultivat legume şî zarzavaturi pe te­ pătrunjel, mărar şi alte legume şi zarza­ la timp, la întreţinerea lor ln bune eon­
minţelor de legume, fructeflor şi struguri­ anului Muncitorii Timar Va'entin. Că­ avut dc asemeni anul trecut o preocupare renuri date in folosinţă proprie au obţinut vaturi Comitetele smdicate nu datoria de diţiuni agrotehnice şl să se ocupe de
lor de masă, precum şi nlte măsuri care tălină Aurel. Adoreon Sobo şl alţii de la pentru a sprijini munoitorh şă primeoscâ HuUnte deosebit de frumoase prin faptul a organiza participarea familiilor de mun­ popularizarea fruntaşilor «n cultivarea de
au fost lu*te în cursul anului trecut cu fabrica „Tcba" din Sebeş, pe lingă faptul loturi legumicole in folosinţă. Astfel, că au dat o bună îngrijire culturilor, to­ citori şi funcţionari la executarea lucră­ legume şl zarzavaturi
pnvire Ia dezvolt are-j legumicul furii în că s-au aprcvizionat pe întreg anul cu I C S H cu toate ci a avut însemnate tuşi nu s-a făcut nimic la noi in regiune rilor de irigare a loturilor legumicole a- Organizaţiile de parlid din întreprinderi
ţara noastră, au drept scop stlmuiarea legume şi zarzavaturi de pe micile loturi suprafeţe de teren viran, bune pentru a pentru popularizarea rezultatelor bun? ob­ colo unde s>nt condiţii naturale pentru a- şi Instituţii trebuie să fie la înălţimea ro­
producătorilor de a cultiva suprafeţe cit dc teren cc Ic-au avut in folosinţă, fi cultivate cu legume, totuşi nu a dat ţinute de ei, ca acestea să constituie un eeasta, iar acolo unde aceste condiţii nu lului Ier de Îndrumător şi eonducârtor po­
mai mari cu legume şi zarzavaturi şi de reuşit să Iaci şi însemnate economii d? muncitorilor mei o palmă dc pămînt pe imbold şi pentru alţi muncitori şi lunc- exista şi apa se află la o mică adincime. litic Ele trebuie să controleze sistematic
a măn producţia pe suprafeţele cultnvote bani tn bugehil familiilor lor. economii care să cultive legumele şi zarzavaturile ţionan. Staţiile dc radioficare, gazetele de să fie săpate fintîni cu forţe propni In telul cum sfatunle populare s» organele
Dlc sint o dovadă puternică a grijii pe ce ajung pînă la 2000 lei pentru fiecare necesare, lăsîndu-l nccultivat în întreg perote şi agitatorii lipsiţi de îndrumare vederea Irigam cullurilor .sindicale se preocupă de aplicarea în
care partidul şi guvernul nostru o poarll . familie cursul anului. Lipsuri de acest fel s-au dm partea orgxomzaţillor de partid au pus Hotărârea precizează că muncitorii şi practică a sarcinilor trasate de această
pentru buna aprovizionare a oamenilor In hntărîre se arată că rezultatele obţi- manifestat şi la sfaturile populare şi orga­ sub tăcere această problemă dc mare im­ funcţionam care au In folosinţa lotui>le Hotârire Au de asemenea datoria să des­
muncii, pentru ridicarea neîntreruptă a nule nu sint însă nici pe departe cores­ nele sindicale din oraşele şi centrele in­ portanţă sncoluid-o ca Ceva nc însemnat legumicole se pot aproviziona cu cartofi făşoare o susţinută muncă politică de
nivelului lor dc viaţă punzătoare cu posibilităţile existente şi dustriale: Alba tulia, Orăjtic. Simcna, Pentru înlăturarea lipsurilor manifestate de seminţe şi cu seminţe de legume şt masă în scopul de a arăta muncilerilor şi
La 24 februsme ac., Consiliul de Miniştri cu interesul mamfcslat de muncitori şi Calun şi altele Este limpede faptul că anul trecut şî pentru a sorljml iniţiativa 2arzavahjn dc pe piaţă sau da la organi­ funcţionarilor importanţa politică şi eco­
şl C C al P M R, au elaborat Hotârlrca funcţionari de o beneficia de avantajele dacă toate suprafeţele de teren viran din ;i preocuparea muncitorilor şi funcţiona­ zaţiile comeitiale de stat si cooperatiste nomică 3 acestei hotărâri, pentru a le a-
cu privire la extinderea şi îmbunătăţirea acordate celor care pr?<au in folosinţă a- regiune ce sc pretează pentru a fi cul­ rilor de a folosi din plm loturile de teren Pentru a înlesni aprovizionarea cu ră­ râta avantajele ce le au ln urma culti­
cultivăm de cartofi, legume şi zarzavaturi semenca loturi individuale Comitetele e- tivate eu legume ar L fost identificate şi ce le-ou fost puse la dispoziţie tn mod saduri a muncitorilor şî funcţionarilor, sfa­ vării de legume şi zarzavaturi Comuniş­
pe loturi mdivHuale de către muncitori şi xecutive ale sfaluivlor populare nu au În­ date in folosinţă muncitorilor, mll de fa­ gratuit, Holărîrea partidului şi guvernului tul popular regional a şi luat măsuri să tii dm întreprinderi şi instituţii trebuie
funoţicnan în oraşe şl centre muncitoreşti ţeles însemnătatea atribuirii acestor loturi milii ale oamenilor muncii s-ar fi putut trasează o sone de sarcini, sarcini care construiască răsadniţe pe o suprafaţă de să Le în fruntea acţiunii de organizare a
Această hotârire scoale in evidenţă o sc­ legumicole in vederea îmbunătăţirii apro- aproviziona anul trecut din producţie pro­ trebuie să stea ip centrul atenţiei organi­ 2 SS0 m p care urmează a fi Insăminţate grădinilor de zarzavaturi, de irigarea lor
rie de noi posiboli'Lăţi pentru sporirea pro­ vizjonăril oamenilor muncii cu legume şi prie cu legume, zarzavaturi şi cartofi. zaţiilor dc partid, a organelor sindicale şl CU legume Şi zarzavaturi timpurii Sta­ şi de îngrijirea culturilor după cele mai
ducţiei de legume, zarr.avotun şi cartofi, /inavztun Aşa sc poate explica fzptu) O altă lipsă scoasă in evidenţă de Ho- staturilor populare raionale şl orăşeneşti tul popular a) oraşului Deva, a luat de inainlate reguli agrotehnice
indică noi izvoare de aprovizionare a fa­ că, in unele oraşe şi centre muncitoreşti tărlre — lipsă ce se manifesta de ase­ întreprinderile şi instituţiile care posedă Muneiton şi funcţionari, luptaţi cu to(
asemeni măsuri, imediat după ce 3 apă­
miliilor muncitondor şi funcţionarilor cu au rămas însemnate suprafeţe de teren meni in multe locuri şi in regiunea noa­ terenuri virane şi necultivate, au sarcina rut Hotârirea, pentru® a construi răsad­ elanul vostru pentru a traduce in viaţă
aceste produse Hotărârea arată prdilre nicultivate in cursul anului trecut stră — este aceea câ organele sindicale de a I? repartiza muncitorilor şi funcţio­ sarcinile trasate d? Hotărârea partidului
niţe în vederea aprovizionării cu răsadu­
altele, că acei muncitori cai-e au lucrat Avem in legiunea noastră numeroase nu au luat măsuri organizatorice pentru a narilor care nu dispun de asemanea te­ şi guvernului luptafl pentru asigurarea
in hune eondiţiuni loturile legumicole pe exemple dc acest tel In oraţul Hunedoara stimula Interesul muncitorilor şi funcţio­ renuri Acale întreprinderi şi instituţii rile necesare a muncitorilor care cultivă unul belşug de* legume şi 2arzavalun in
care le-au primit in folosuiţa onul trecut, au rămas în cursul anului trecut pezle 100 narilor să cultive carlofi, legume şi za:- care nu dispun de terenuri, sau posedă loturile legumicole acest an!